Un obiectiv al Initiativei privind Medicamentele Inovatoare (IMI) a fost acela de a face industria farmaceutica europeana mai competitiva. Dar, asa cum arata proiectul Combacte, beneficiarii reali au fost adesea din alta parte.
Proiectul Combacte este destinat sa accelereze dezvoltarea de noi antibiotice care pot fi utilizate pentru a trata numarul tot mai mare de pacienti infectati cu bacterii periculoase rezistente la medicamente. Elementul de baza al proiectului a fost crearea unei retele la nivel european, in spitale, in care noi antibiotice sa poata fi testate pe pacienti.
Dar Combacte este, de asemenea, proiectul IMI care a creat cel mai mare scandal. Institutul de Cercetare Farmacologica Mario Negri din Milano a fost unul dintre partenerii academici ai proiectului. Dar la aparitia unui litigiu, in 2013, cu coordonatorul de proiect Glaxo-Smith-Kline (GSK), italienii au parasit proiectul. Au publicat atunci un articol in British Medical Journal, intitulat, “O incercare esuata de colaborare.”
Disputa se invartea in jurul accesului la datele dintr-un studiu clinic, care era menit sa testeze un antibiotic promitator, dezvoltat de GSK. “Proiectul era de fapt promitator”, spune directorul Institutului Mario Negrio, Silvio Garattini, “dar modul in care GSK a vrut sa puna in aplicare studiul a fost lipsit de etica.”
“Se presupunea ca trebuia sa testam un antibiotic pe pacienti fara a avea acces la datele de la alte spitale”, spune Garattini. “Am insistat ca, in calitate de cercetatori, avem dreptul si datoria de a vedea datele si de a contribui la analiza acestora. In interesul pacientilor, o revizuire independenta trebuia sa fie efectuata de cercetari clinice.”
Oficialii de la GSK spun ca Institutul ar fi putut solicita datele. “Dar ei nu au fost de acord cu ideea ca ar trebui mai intai sa obtina permisiunea pentru evaluarea cererii”, spune un oficial GSK. “In scopul de a evita conflictele de interese, am decis ca o comisie sa se ocupe de astfel de cereri. In ciuda acestui fapt, Institutul Mario Negri nu a mai vrut sa participe la proiect.”
America pe primul plan?
Cercetatorii au fost deranjati insa si de un alt aspect. Antibioticul GSK a fost conceput pentru a combate o tulpina de bacterii rezistente care sunt rar intalnite in Europa, in situatia in care existau multe alte tipuri de bacterii periculoase rezistente la medicamente si mult mai raspandite. Dar GSK a vrut sa se efectueze teste pe bacteriile respective deoarece acestea reprezinta o problema majora in Statele Unite, iar un nou antibiotic pe aceasta piata ar fi putut fi profitabila pentru GSK.
GSK s-a aparat: “Rezistenta la medicamente este o problema globala, care nu se limiteaza la un singur continent. Lucram atat in Europa cat si in America pentru a accelera dezvoltarea de antibiotice”.
Dupa doi ani de pregatiri, in cele din urma GSK nu a mai testat antibioticul experimental, dar nu din cauza plangerilor cercetatorilor italieni. S-a dovedit ca medicamentul in cauza a provocat cancer testicular sobolanilor pe care s-au efectuat primele teste.
Sursa: spiegel.de
