Toate firmele din România riscă din luna iulie amenzi de 10.000 de lei în cazul în care nu au un contract cu o firmă de securitate și o analiză de risc la securitate. O prevedere prorogată în ultimii ani la cererea antreprenorilor, dar care se aplică de la 1 iulie anul acesta, îi nemulțumește pe oamenii de afaceri, care spun că aceasta este dată „cu dedicație” pentru foști ofițeri care au firme de pază sau care furnizează analize de risc în domeniu.
„Firmele cheltuie mult prea mult timp, energie, oameni cu îndeplinrea unor obligații legale, începând cu ANAF și continuând cu orice. De exemplu, patru ani am reușit să prorogăm efectele negative ale unei legi date cu dedicație unor firme de securitate, anul acesta nu s-a mai putut și din păcate a intrat în vigoare o lege care mă obligă, indiferent ce tip de afacere am, să caut o firmă de securitate – ghici cine are aceste firme? – să vină să mă consulte cum trebuie să îmi asigur afacerea. Nimeni nu a răspuns la întrebarea pentru ce mai sunt fimele de asigurări? Firmele de asigurări sunt cele care asigură afacerile în țările civilizate”, a spus Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), într-un interviu pentru Republica.ro.
Amintim că în iunie 2017 Guvernul Sorin Grindeanu a prorogat printr-o hotărâre termenul prevăzut la art 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.
„În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre:
Articol unic – Termenul prevăzut la art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 17 mai 2012, cu modificările și completările ulterioare, privind obligaţia elaborării analizei de risc la securitate fizică de către unităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înfiinţate până la data de 16 iunie 2012, se prorogă până la data de 1 iulie 2018”, se arată în hotărârea de Guvern din iunie 2017
Ce efect au avut asupra mediului privat majorările de salarii din sistemul bugetar? Dar salariul minim?
Este o concurență neloială, pentru că salariile din sectorul privat, în special în industria prelucrătoare, au la bază execuția unor contracte la niște prețuri ce țin cont de competitivitatea internațională. Ca urmare marjele de profit sunt limitate. Nu poți să faci creșteri de salarii odată ce mergi cu marje de profit foarte mici, așa cum e cazul industriei prelucrătoare. Sunt și alte tipuri de industrii cu marje de profit mult mai mari. unde e mai ușor de rezolvat chiar și o creștere de salarii agresivă. Dovadă că de exemplu s-a pus problema salariului minim. Sunt zone întregi – petrol, gaze, energetică, apă – unde salariul minim nu reprezintă o povară. El reprezintă o povară pentru firmele care fac producție și în general, din păcate, pentru că asta e specificul în România deocamdată, multe firme produse cu nivel redus de complexitate. La fabricarea cablajelor auto, de pildă, cât poți să crești productivitatea ca să dublezi, să spunem, salariile de azi pe mâine? Ce trebuie să facă muncitorul ca să aibă o productivitate dublă? La fel la firmele din industrial confecțiilor, horeca. Sunt domenii unde trebuie să apară o anumită creștere de salarii, dar nu la nivelul creșterilor agresive practicate în sistemul bugetar, unde nu există obligații de termene, de livrare, de calitate, de productivitate sub nicio formă.
Pleacă oamenii de la privat la stat, la salarii mai bune?
Pot să vă garantez că firmele în general fac toate eforturile să își plătească oamenii, ca să nu le plece oamenii. Dar la un moment dat ajung să nu mai poată face acest lucru și închid. Firmele private nu pot trăi continuu pe datorii, ca statul. Statul, dacă a mărit cu 25 la sută salariile și nu mai are bani, se împrumută. Plătim noi toți. O firmă care crește salariile la cine se împrumută? Sau dacă se împrumută, trebuie să dea banii înapoi. Mi se dau exemple că nu știu ce antreprenor și-a luat prea mult profit și nu a mărit salariile. Astea sunt excepții, pot fi găsite și astfel de cazuri.
