In contextul rediscutarii noului Cod fiscal si a problemelor cu care se confrunta domeniul cercetarii in Romania, readucem in atentie propunerile noastre privitoare la necesitatea corelarii legislatiei referitoare la cercetare cu legislatia fiscala in domeniu.

Intre legislatia ce reglementeaza cercetarea si legislatia fiscala exista in prezent definitii diferite pentru aceiasi termeni, ceea ce genereaza confuzii grave, ce trebuie eliminate.

Pentru a lamuri aceasta situatie, trebuie pornit de la definitiile date de diferite acte normative in ceea ce priveste „dezvoltarea”.

In scopul unei mai bune intelegeri a proceselor si finantarii diferentiate a proiectelor CDI (Cercetare Dezvoltare Inovare), au fost definite, la alin (21) din N542/2007, categoriile de activitati de cercetare-dezvoltare, astfel:

1. Cercetare fundamentala
2. Cercetare industriala – reprezinta cercetarea planificata sau investigatia critica intreprinsa in scopul dobandirii de cunostinte si competente noi, in vederea elaborarii unor noi produse, procese sau servicii sau pentru realizarea de imbunatatiri semnificative pentru produse, procese sau servicii existente. Ea se ocupa de crearea de parti componente pentru sisteme complexe, in special pentru validarea tehnologiilor generice, cu exceptia prototipurilor. In cadrul activitatilor (serviciului) de cercetare industriala se pot efectua de exemplu urmatoarele activitati: elaborarea, realizarea, experimentarea modelului sau solutiei noi pentru produs/ metoda/ sistem/ tehnologie/ servic etc.
3. Dezvoltarea experimentala – reprezinta dobandirea, combinarea, consolidarea si utilizarea cunostiintelor si competentelor existente in domeniul stiintific, tehnologic, de afaceri si a altor cunostiinte si competente relevante, in vederea producerii de planuri sau modele pentru produse, procese sau servicii noi, modificate sau imbunatatite.

In scopul incadrarii fiscale a unor categorii de cheltuieli, au fost definite in OMFP 3055/2009 (Art. 78) cheltuielile de dezvoltare care:

1. Sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte intr-un plan sau proiect ce vizeaza productia de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau imbunatatite substantial, inainte de inceperea productiei sau utilizarii comerciale.

Asa cum se poate vedea usor din cele de mai sus, activitatile de dezvoltare asa cum sunt definite de OMFP 3055/2009 sunt ortogonale cu activitatile de dezvoltare experimentala asa cum sunt definite de N542/2007. In litera si spiritul prevederilor OMFP 3055/2009, activitatile de „dezvoltare experimentala” asa cum au fost definite de N542/2007 sunt cheltuieli de cercetare asa cum sunt definite de OMFP 3055/2009 la art. 73 alin (4) „investigatia originala si planificata intreprinsa in scopul castigarii unor cunostinte sau intelesuri stiintifice ori tehnice noi”. Mai mult decat atat, la art. 73, alin (5) din OMFP 3055/2009 se dau exemple de activitati de cercetare precum „formularea, elaborarea, evaluarea si selectia finala a alternativelor posibile pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau imbunatatite” care este in fapt definitia „dezvoltarii experimentale” din N542/2007.

Prin urmare, activitatile de „dezvoltare experimentala” realizate in interiorul proiectelor de cercetare sunt activitati de cercetare asa cum sunt definite de OMFP 3055/2009 si trebuie incadrate ca atare!

Referitor la cheltuielile de dezvoltare definite de OMFP 3055/2009, in contextul proiectelor de cercetare se poate spune ca acestea sunt in legatura cu activitatile de introducere in fabricatie sau productie experimentala (spune clar la art. 78 alin (1) „inainte de inceperea productiei sau utilizarii comerciale”) care urmeaza dupa finalizarea activitatilor de cercetare, in speta dupa realizarea prototipului. Mai mult decat atat, pentru a clarifica lucrurile, Art. 78, alin (3) lit. a) din OMFP 3055/2009 mentioneaza ca exemplu o activitate de dezvoltare, si anume „folosirea intermediara a prototipurilor”. Logica elementara ne spune ca, pentru a folosi un prototip, trebuie mai intai realizat, deci realizarea prototipului nu este activitate de dezvoltare in sensul descris de OMFP 3055/2009. Nicaieri in OMFP 3055/2009 nu se mentioneaza ca activitatea de dezvoltare se finalizeaza cu realizarea prototipurilor!

In acest context al legislatiei fiscale, firmele care realizeaza activitati de cercetare-dezvoltare sunt sfatuite de auditorii fiscali sa treaca cheltuielile de cercetare industriala la capitolul „cheltuieli”, iar pe cele de dezvoltare experimentala la „Capitalizare”. Astfel, firma capitalizeaza un prototip care in sine nu are capacitatea de a produce beneficii financiare si are nevoie pentru asta de o etapa de pregatire pentru fabricatie, care este faza in care ar trebui facuta capitalizarea.

In concluzie, solicitam:

1. a) armonizarea termenilor din codul fiscal privind cercetarea cu cei din legislatia specifica
2. b) introducerea cheltuielilor de dezvoltare experimentala in categoria cheltuielilor de cercetare cu beneficiile de deducere aferente
3. c) introducerea termenilor de „pregatire pentru introducere in fabricatie” ca si etapa post-prototip, in care se capitalizeaza rezultatele cercetarii prin realizarea (investitia) unor capacitati de productie/prestare, care sa genereze venituri prin aplicarea rezultatelor cercetarii.
4. Introducerea termenului de „inovare” asa cum este definit in legislatia specifica cercetarii si oferirea unor beneficii fiscale similare cu cele pentru cercetare (de ex. 25% deducere), intrucat acest tip de activitate are factor mare de multiplicare in economie.

INOVARE: „implementarea unei metode noi de productie sau de livrare sau imbunatatita semnificativ (inclusiv schimbari semnificative in tehnici, echipamente si/sau software). Schimbarile sau imbunatatirile minore, cresterea in capacitate a productiei sau serviciilor prin adaugarea unor sisteme industriale sau logistice care sunt similare cu cele aflate in uz, incetarea folosirii unui proces, simpla inlocuire sau extindere a capacitatilor, schimbarile rezultate doar din modificarea preturilor, schimbarile sezoniere si alte schimbari ciclice, comercializarea unor produse noi sau imbunatatite semnificativ nu sunt considerate inovatii”.

3. Reintroducerea scutirii de impozit pe profit pentru profiturile generate de produse/servicii care au la baza un brevet de inventie. Astfel de produse/servicii au efect de multiplicare in economie.
4. Scutirea de impozit pe venit pentru angajatii incadrati in activitati de cercetare-dezvoltare, similar mecanismului aferent programatorilor, un lucru necesar pentru incurajarea investitiilor private in cercetare. Daca aceasta facilitate a functionat in cazul software cu rezultate pozitive, atunci va functiona si in privinta cercetarii.

Patronatul Investitorilor Autohtoni