In 2016, numarul salariatilor cu studii superioare s-a diminuat, in timp ce totalul angajatilor cu studii generale a crescut, comparativ cu 2015, este principala concluzie a studiului privind dinamica fortei de munca din Romania in ultimii 2 ani, realizat la cererea Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

Datele preliminare ale studiului au dus la identificarea a cinci concluzii importante privind evolutia fortei de munca si a pietei muncii:

Dinamica fortei de munca din punct de vedere al nivelului de instruire al salariatilor

• numarul de salariati cu nivel de instruire 1 (studii generale), indicator care reflecta dimensiunea muncii necalificate din Romania, a crescut cu 8,5%, ajungand la peste 750.000 contracte de munca;
• numarul de salariati cu nivel de instruire 3 (studii medii si postliceale) a crescut cu cca. 12%, ajungand la peste 510.000 contracte de munca;
• numarul de salariati cu nivel de instruire 4 (studii superioare), prin urmare componenta de forta de munca cu nivel ridicat de calificare, a scazut cu cca. 11,5%, coborand la cca. 950.000 de salariati.

Astfel, diferenta dintre ponderea salariatilor cu studii superioare si cea a salariatilor cu studii medii, in total forta de munca, s-a redus de la 7,66% la 3,88%, ceea ce indica o ingrijoratoare tendinta de egalizare la nivelul acestor doua categorii de salariati, potrivit realizatorilor studiului.

Principalele grupe de ocupatii pentru care s-au inregistrat cresteri ale numarului de contracte individuale de munca (CIM) au fost cele cu calificare mai redusa:

• Muncitori necalificati in industria extractiva, constructii, industria prelucratoare si transporturi (+48.603 CIM)
• Lucratori in domeniul vanzarilor (+26.198 CIM)
• Conducatori de vehicule si operatori la instalatii si utilaje mobile (+ 22.294 CIM).

Cele mai importante scaderi au fost inregistrate la nivelul grupelor de ocupatii cu nivel ridicat de calificare:

• Specialisti in domeniul stiintei si ingineriei (-25.992 CIM)
• Specialisti in domeniul sanatatii (-8.371 CIM)
• Conducatori in domeniul administrativ si comercial (-8.110 CIM).

Au existat cresteri si in zona fortei de munca cu nivel inalt de calificare, cum ar fi Specialistii in tehnologia informatiilor si comunicatiilor (+13.171 CIM), insa aceste evolutii au mai degraba un caracter regional.

Dezechilibrul distributiei specialistilor pe regiuni s-a accentuat

Exista mari dezechilibre regionale si in ceea ce priveste distributia specialistilor, mai arata studiul.

Astfel, daca in studiul lansat in anul 2016, PIAROM a aratat ca specialistii IT erau concentrati in 2015 preponderent in Bucuresti si in alte 7 judete, in anul 2016 decalajul fata de alte regiuni s-a accentuat, in sensul ca plusul de specialisti (numarul de Programatori si asimilati a crescut de la 65,5 mii in 2015 la 78,7 mii in 2016) s-a regasit preponderent in aceleasi judete.

La finalul anului 2016:

• 48% dintre CIM aferente grupei de ocupatii Analisti programatori in domeniul software erau inregistrate in Bucuresti
• 41% in alte 7 judete (Cluj, Timis, Brasov, Iasi, Ilfov, Sibiu si Dolj)
• diferenta de 11%  se regasea in celelalte 34 de judete, adica cca. 0,32% per judet.

A crescut ponderea salariatilor aflati in zona salariului minim in total forta de munca

Potrivit datelor Eurostat, procentul acestor salariati s-a triplat in perioada 2010-2014, fara a depasi insa nivelul de 15%.

La nivelul anului 2016 insa, ponderea CIM cu salariul brut mai mic de 300 de euro a ajuns la 41,54% din totalul contractelor de munca, ceea ce corespunde unui numar de 2,07 milioane CIM. Aceasta crestere accelerata s-a datorat majorarilor succesive ale salariului minim, care au condus practic la o tendinta de egalizare a salariilor de incadrare in zona de minim.

Situatia a creat o serie de provocari mediului de afaceri, inclusiv in ceea ce priveste politicile de management al resurselor umane, mai ales in cazul sectoarelor caracterizate printr-o productivitate redusa a muncii.

Domeniile cele mai afectate:

• Activitati de investigatie si protectie (92,35% din CIM in zona salariului minim)
• Fabricarea articolelor de imbracaminte (76,14% din CIM in zona salariului minim)
• Restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie (74,06% din CIM in zona salariului minim).

Slaba acoperire a populatiei active cu contracte individuale de  munca, mai ales in zonele sarace

Studiul lansat in noiembrie 2016 a aratat ca exista o serie de judete (Teleorman, Mehedinti, Vaslui, Dambovita, Ialomita) in care un somer inregistrat este sustinut de numai 2-5 contracte de munca.

Concluzia unei slabe acoperiri cu contracte de munca in aceste judete este confirmata si de faptul ca acestea se regasesc printre judetele cu cel mai scazut raport intre numarul de persoane active care au calitatea de salariat si cele care isi desfasoara activitatea sub o forma de antreprenoriat individual (PFA/II)

• Mehedinti (4,32)
• Salaj (5,24)
• Braila (5,39)
• Dambovita (5,48)
• Teleorman (5,79).

In cazul acestor judete,indicatorul analizat nu reflecta un spirit antreprenorial mai pronuntat decat in alte judete ale tarii, ci mai degraba o solutie alternativa la lipsa locurilor de munca.

Dovada este si faptul ca la capatul celalalt al clasamentului se afla judete cu o piata dezvoltata a fortei de munca:

• Municipiul Bucuresti (40,13)
• Ilfov (29,60)
• Brasov (29,26).

Corelarea structurii absolventilor cu cerintele pietei muncii

Luand drept exemplu invatamantul profesional, constatam ca principalele 3 calificari profesionale vor fi, in anul 2017, cele de Mecanic auto (4.726 absolventi), Confectioner produse textile (1.593 absolventi) si Ospatar (chelner) vanzator in unitati de alimentatie (1.345 absolventi).

Analizand dintre acestea prima calificare profesionala ca numar de absolventi, prin raportare la cei cca. 26.000 de Mecanici auto care figureaza in Registrul de evidenta al salariatilor, reiese un raport de 5,38 CIM/absolvent, ceea ce releva faptul ca, per medie nationala, numarul de absolventi este supradimensionat in raport cu nevoile reale ale pietei, chiar si in conditiile in care luam in considerare compatibilitatile cu alte calificari si posibilitatile de reconversie profesionala, mai spune studiul.

Si la acest capitol se observa o disctributie inadecvata a in plan regional a absolventilor:

• In cazul Municipiului Bucuresti, exista 53,90 CIM cu incadrarea Mecanic auto pentru fiecare absolvent, ceea ce reflecta in mod clar un deficit al intrarilor pe piata muncii si implicit o competitie mai redusa, care creeaza probleme angajatorilor si mentine o presiune ridicata pe costurile salariale.
• In alte judete, acest raport este mult mai strans, indicand in mod evident un numar nejustificat de mare de intrari pe piata muncii: Vaslui (1,23 CIM/absolvent), Buzau (1,73 CIM/absolvent) sau Suceava (1,81 CIM/absolvent).

Sursa: Cursdeguvernare.ro