Zeci de mii de romani ar putea sa isi piarda locul de munca, iar munca la negru va lua amploare – acestea sunt doar doua dintre efectele negative ale majorarii salariului minim brut pe economie, atrag atentia reprezentantii mediului de afaceri, scrie Ziare.com.
Anuntul facut de ministrul Muncii, Olguta Vasilescu, sambata, ca salariul minim pe economie ar putea creste de la 1 noiembrie 2018, nu de la 1 ianuarie 2019, cum fusese anuntat initial, a dat fiori patronilor si a stranit reactii vehemente din partea analistilor.
Este firesc ca aceasta modificare sa nu intereseze Guvernul la nivel de efecte pe termen scurt, pentru ca majorarile vor fi suportate de patroni, nu de la buget, unde se spera ca vor intra, de fapt, bani mai multi din impozite. Pe termen mediu si lung, insa, decizia guvernului Dancila va aduce prejudicii importante atat salariatilor, cat si mediului de afaceri si bugetului de stat.
Mai mult, cu toate ca in ziua de salariu, portofelul celor care sunt platiti cu salariul minim (potrivit statisticlor, aproape jumatate dintre salariatii din Romania) va fi mai plin, in momentul in care vor merge la cumparaturi sau isi vor plati facturile vor constata ca majorarea este practic anulata de inflatie. Istoria ne-a arata ca majorarile artificiale de salarii, fara o baza solida de productivitate, genereaza cresterea generalizata a preturilor, iar inflatia musca din puterea de cumparare a fiecaruia dintre noi.
In plus, dupa majorarea salariului minim, este de asteptat o presiune asupra patronilor, care se vor confrunta cu cereri de majorare a salariilor de la muncitorii care nu lucreaza pe salariul minim, dar vad ca cei cu salariul minim sunt mai bine platiti acum.
Atunci cand a anuntat majorarea salariului minim, de la 1.900 de lai la 2.050 de lei, ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, a spus ca prin aceasta masura se vor reduce decalajele sociale si vor exista efecte pozitive asupra cresterii economice. Nu a argumentat prin statistici sau studii de impact, doar a emis propria parere.
Ziare.com a stat de vorba cu reprezentantii mediului de afaceri pentru a afla ce efecte cred patronii ca va avea majorarea salariului minim din ianuarie 2019 sau chiar de la 1 noiembrie, cum a afirmat, sambata.
Prin cresterea salariului minim este incurajata economia gri
Majorarea salariului minim fara o analiza reala incurajeaza munca la negru si, totodata, exista riscul pierderii a zeci de mii de locuri de munca, avertizeaza Florin Jianu, presedintele Consiliul National pentru Intreprinderile Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).
“Exista riscul lucrului la negru. Toate aceste masuri care nu au o analiza economica in spate cum a fost si acea masura a platii contributiilor pentru salariile part time la nivelul salariului minim, de fapt, incurajeaza economia gri, sau munca la negru.
Cresterea continua a salariului minim fara analiza risca pierderea a zeci de mii de locuri de munca in anumite domenii, legate de cele in care componenta salariala in componenta pretului produselor sau serviciilor este ridicata”, a precizat Florin Jianu pentru Ziare.com.
Majorarea salariului minim va afecta intreg mediul de afaceri, dar mai ales domeniile din comert, constructii, industria hoteliera si serviciile alimentare, atrage atentia si Cristian Parvan, presedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).
“Este clar ca o crestere a salariului minim creeaza probleme pentru mediul de afaceri pentru ca trebuie sa il plateasca. Pentru domeniile de petrol, gaze, banci, asigurari, industria energetica, tutun, si asa mai departe, salariul minim nu are relevanta, pentru ca acolo oricum salariul este peste salariul minim.
Dar sunt domenii in care salariul minim este vital. Si aici intra comertul, constructiile, industria hoteliera si a serviciilor alimentare, unde sunt pana la 2 milioane de angajati platiti pe salariul minim sau in jurul salariului minim”, a explicat Parvan.
Totodata, ar mai putea exista un alt efect negativ al majorarii salariului minim: si alti angajati vor cere patronilor o majorare, pentru ca veniturile celor cu salariu minim se vor apropia de ale lor.
“Un alt efect despre care nu vorbeste nimeni si pe care doar sindicatele il comenteaza din cand in cand este ca prin aceasta ridicare rapida a salariului minim, teoretic muti toata grila, pentru ca si alti salariati vor spune ca vor ceva in plus”, a subliniat presedintele PIAROM.
Cresterea salariului minim creeaza un haos generalizat
Un alt efect negativ? Romanii poate ca se vor bucura in ziua de salariu pentru ca vor incasa mai multi bani, dar in momentul in care vor merge la cumparaturi sau vor achita facturile vor sesiza ca aceasta majorare este erodata de inflatie, fiind, popular vorbind, doar praf in ochii angajatilor.
Florin Jianu spune ca, atat Comisia Europeana cat si mediul de afaceri au atras atentia, in nenumarate randuri, ca este necesara realizarea unui studiu de impact in ceea ce priveste cresterea salariului minim, care ar arata foarte clar efectele asupra preturlir, a inflatiei.
“Comisia Europeana, ca de altfel si noi, partenerii sociali, spunem de ani de zile ca cerem sa existe un mecanism pentru stabilirea salariului minim, pentru a exista predictibilitate pentru firme. In acest moment nu exista, pur si simplu Guvernul stabileste un cuantum si spune ca acela va fi salariul.
Al doilea aspect este acela ca nu exista un studiu de impact pentru stabilirea salariului minim. Prin aceasta analiza am dori sa se spuna care este nivelul de competitivitate, de ce marirea salariului mimim nu impacteaza alti indicatori, cum ar fi de exemplu inflatia sau rata indicelui pretului de consum”, a sustinut Jianu.
Acelasi semnal de alarma este tras si de Cristian Parvan, presedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM) . El afirma ca dupa ce costurile cu salariile angajatilor vor creste, mai multe produse si servicii se vor scumpi, astfel ca romanii nu vor resimtii cresterea veniturilor.
“Firme ca in industria textila sunt clar afectate, firmele de constructii incep sa creasca preturile de executii. Depinde ce fel de industrie este. Daca este o industrie constructoare de masini ce are contracte cu termene de livrare medii si lungi, adica 6 luni si peste, evident ca este afectata. Sunt afectate direct prin salariul minim, dar si prin faptul ca in productie se aduna si cresterea de la energie electrica, de la gaze si de la combustibil. Toate intra in costurile de productie. Si sunt afectate si alte industrii. Ganditi-va ca si painea s-a scumpit. Pentru ca cel care face painea are cost la energie mai mare, la gaze, dar si la brutar”, a precizat Parvan.
In lipsa acestor studii si calcule economice, majorarea salariului minim nu face decat sa creeze un haos generalizat, afirma presedintele CNIPMM.
“Si este clar ca majorarea salariului minim pe economie impacteaza niste domenii in care in calculul pretului conteaza foarte mult salariul angajatilor, cum este domeniul textilelor. Acolo este un impact direct si se pierde din competitivitatea firmelor romanesti. Existenta unui studiu de impact ar spune ca Romania ar trebui sa se pregateasca mai mult pentru trecerea spre o economie bazata pe valoarea adaugata in domeniile x, y, z.
Ne asumam ca se pierde in aceste domenii dar castigam in alte domenii unde competitivitatea este mai mare, bugetul de stat castiga, toata lumea are de castigat. Ori neexistand aceste lucruri este un haos generalizat in care pur si simplu marim salariul minim doar sa dam bine, neexistand in spate niste calcule economice”, mai afirma Jianu.
46% dintre angajatii din Romania sunt platiti cu salariul minim pe economie
Aproape jumatate dintre salariatii din Romania sunt platiti cu salariul minim pe economie, releva cel mai recent studiu publicat de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) cu sprijinul Inspectiei Muncii.
Cei mai multi sunt muncitorii necalificati care lucreaza in constructii, transporturi, agricultura, silvicultura si pescuit, muncitorii calificati din industria alimentara, prelucrarea lemnului si confectii, lucratorii din salubritate si ajutor de bucatari.
Judetul Maramures inregistreaza cea mai ridicata pondere a contractelor individuale de munca aflate in zona salariului minim pe economie, (65,12% din total), urmat de Suceava (64,01%), Vrancea (62,66%) si Vaslui (61,96%).
De cealalta parte, Municipiul Bucuresti inregistreaza cea mai scazuta pondere a contractelor individuale de munca platite la salariul minim (34,52% dib total), urmat de Brasov (36,89%) si Sibiu (37,01%).
