Lucrarea de fata ofera o analiza detaliata a factorilor sub actiunea carora reluarea cresterii economice in Romania in perioada postcriza nu a fost insotita de o dinamizare similara a pietei muncii.
Analiza porneste de la un set unic si bogat de date obtinut la nivel microeconomic, in urma implementarii in anul 2014 a primului sondaj pe piata muncii de catre Banca Nationala a Romaniei in cooperare cu Wage Dynamics Network (WDN), o retea de cercetare a SEBC. Chestionarul a fost construit astfel incat sa permita evaluarea modului in care s-a ajustat piata muncii din Romania in intervalul 2010-2013 si a impactului reformelor implementate in anul 2011 asupra activitatii firmelor.
Mediul economic, asa cum transpare el din raspunsurile companiilor, a fost caracterizat in perioada vizata de sondaj de fluctuatii moderate ale cererii. Firmele au manifestat o reticenta relativ ridicata in a reduce salariile (nominale si reale) ale angajatilor existenti, atitudine care s-a dovedit ulterior, pe baza estimarii unor modele probit, ca a crescut probabilitatea ca firma sa renunte la unii dintre salariati sau sa limiteze crearea de locuri de munca.
Spre deosebire, cel putin in perioada de revenire timpurie a ciclului de afaceri, rezultatele noastre indica o prociclicitate mai pronuntata in stabilirea salariilor noilor angajati. Dincolo de prezenta rigiditatilor salariale, alte frictiuni pe piata muncii care au complicat procesul de cautare a locului de munca, respectiv a candidatului potrivit, pot fi asociate perceptiei unui nivel ridicat al taxarii muncii, politicii salariului minim, modificarilor structurale ale economiei, dar si cresterii neconcordantei intre pregatirea candidatilor si cerintele angajatorilor.
Desi au fost luate masuri in directia flexibilizarii pietei muncii, firmele au perceput o influenta modesta din partea reformelor, nefiind sesizate modificari notabile la nivelul cheltuielilor aferente procesului de angajare, respectiv de concediere a personalului. Totusi, estimarile noastre pun in evidenta unele efecte pozitive ale reformelor, in speta posibilitatea reducerii din motive economice a programului de lucru si imbunatatirea cadrului de utilizare a contractelor de munca temporare si pe perioada determinata.
