Author Archives: tonica

Invitație la cea de-a cincea ediție a evenimentului CYBERSECURITY FORUM, care va avea loc pe 27 martie

A cincea ediție a evenimentului CYBERSECURITY FORUM, organizat de Financial Intelligence, va avea loc luni, 27 martie 2023, în intervalul orar 10:30 – 14:30, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, Salonul BC.
Evenimentul va fi transmis LIVE pe platforma de știri economice www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence și pe canalul de Youtube Financial Intelligence.
Înscrieri pentru participarea fizică și detalii la adresa de email: [email protected].

AGENDA

SUBIECTE

– Cum ne protejăm de atacurile cibernetice, în contextul războiului din Ucraina

– Noile provocări din domeniul securității cibernetice în era Inteligenței Artificiale

– Cyberintelligence – vulnerabilități, riscuri și amenințări

– Importanța tehnologiei 5G și riscurile pentru securitate legate de aceasta

– Centrul European Cyber Security de la Bucureşti – oportunități pentru România

– Securitatea sistemului financiar, în contextul dezvoltării monedelor digitale

– Vulnerabilitățile critice în telefonia mobilă

– Măsurile luate de companii pentru protecția datelor

– Cercetare-Dezvoltare în Cybersecurity

– Asigurări pentru riscul cibernetic

– Finanțarea digitalizării prin PNRR

– Educația cibernetică

10:00 – 10:30 Primirea invitaților și welcome coffee

10:30 – 14:00 Desfășurarea evenimentului

SPEAKERI INVITAȚI:

• Sebastian BURDUJA, Ministrul cercetării, inovării și digitalizării (confirmat – mesaj video)

• Iulian CHIFU, Consilier de stat, Cancelaria Prim-Ministrului (confirmat)

• Vlad STOICA, Președinte, ANCOM (confirmat)

• Anton ROG, Director General, Centrul Național Cyberint SRI (confirmat)

• George TUȚĂ, Președinte Comisiei parlamentare speciale pentru automatizare şi viitorul muncii (confirmat)

• Dragoș Cristian VLAD, Președinte Autoritatea pentru Digitalizarea României (confirmat)

• Manuela CATRINA, Adjunct al Directorului DNSC (confirmat)

• Yugo NEUMORNI, Președinte CIO Council (confirmat)

• Vladimir Ghiță, CEO FORT (confirmat)

• Călin RANGU, Cofondator CIO Council (confirmat)

• Vasile BĂICULESCU, Managing Partner, Băiculescu și Asociații (mesaj video)

Moderatori:

• Ancuța STANCIU, Membru Fondator, Redactor Șef, Financial Intelligence

• Adina ARDELEANU, Membru Fondator, Redactor Șef Adjunct, Financial Intelligence

14:00 – 14:30 Networking Lunch

Noi reguli de impozitare parţială a unor venituri salariale începând cu 1 ianuarie 2023

Conform prevederilor art. 76 alin. (41 ) din Codul fiscal, nou introdus: Începând cu 01.01.2023 este introdusă o limită lunară cumulată de neimpozitare de 33% din salariu de bază al angajatului pentru următoarele venituri pe care le pot acorda angajatorii:

• Prestaţii suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. k)*, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detaşare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice.

* Art. 76 alin. (2) lit. k) – prestaţiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuţi în HG nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activităţi mobile de transport rutier, cu modificările ulterioare

• Contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajaţii proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în alte situaţii decât cea prevăzută la alin. (4) lit. c)**, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislaţia în vigoare. La stabilirea plafonului lunar neimpozabil nu se iau în calcul numărul de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu sau se află în concediu de odihnă/medical/delegare. Prin hrană se înţelege hrana preparată în unităţi proprii sau achiziţionată de la unităţi specializate. Prevederile nu sunt aplicabile angajaţilor care beneficiază de tichete de masă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

** Art. 76 alin. (4) lit. c) – hrană acordată de angajatori angajaţilor, în cazul în care potrivit legislaţiei în materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta unităţii

• Cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spaţiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaţilor proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum este prevăzut în contractulde muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată/lună/persoană, în următoarele condiţii: (i) angajatul, soţul/soţia acestuia nu deţin o locuinţă în proprietate personală sau în folosinţă în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea; (ii) spaţiul de cazare/de locuit se află în unităţile proprii, inclusiv de tip hotelier sau într-un imobil închiriat în acest scop de la o terţă persoană, de către angajator; (iii) contractul de închiriere dintre angajator şi terţă persoană este încheiat în condiţiile legii; (iv) plafonul neimpozabil se acordă unuia dintre soţi, în cazul în care ambii soţi desfăşoară activitate în aceeaşi localitate, la acelaşi angajator sau la angajatori diferiţi, pe baza declaraţiei pe propria răspundere a acestuia

• Contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate 2 Venituri salariale impozabile limitat

• Contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în statemembre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană

• Primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană

• Sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă. Sumele sunt acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative.

Citeste mai multe aici:

https://www.curentul.info/wp-content/uploads/2023/02/limite_neimpozitare.pdf

Iuliean Hornet: Romania are sansa sa fie prima tara din lume cu „economie circulara aplicata”

Punct de vedere exprimat de inventatorul Iulian Hornet la materialul Asociatia romana a firmelor de servicii energetice atrage atentia Ministerului Energiei pentru neclaritatile din ghidul de finantare din PNRR

A. REVOLUTIA SUSTENABILITATII SI PROFITABILITATII:

1. Romania are totul la dispozitie de la Mama Natura pentru a se transforma intr-un model de tara ecologica la nivel mondial.

2. Romania isi poate asigura independenta energetica din surse proprii, regenerabile (SRE) si energie verde (soare, apa, vant, geotermala).

3. Romania isi poate transforma toate deseurile solide si lichide neutilizate in energie termica si electrica in centrale termo-electice de cogenerare prin coincinerare.

4. Romania isi poate reface fertilitatea solului simultan cu oprirea desertificarii si cresterea productiei agricole ecologice, cu ajutorul biochar-ului, obtinut prin tratarea termica a biomasei excedentare in instalatii de piroliza.

5. Romania este singura tara din lume care dispune la ora actuala de tehnologii avansate de extragere a energiei potentiale din biomasa excedentara si din deseurile de produse din industria petrochimica obtinute din biomasa fosilizata

B. NOMENCLATOR DE RESURSE

1. ENERGIA POTENTIALA in BIOMASA

– Romania dispune anual de cel putin 62 mil. to biomasa excedentara, cu un potential energetic de aproximativ 250 mil. MW/an

– Din cele 250 mil. MW/an:

-50 mil. MW/an se utilizeaza aproximativ sub forma de energie primitiva (lemn) din fond forestier;

-200 mil. MW/an se pierd prin descompunere naturala cu poluarea atmosferica aferenta.

C. PROPUNERI DE UTILIZARE A BIOMASEI, DESEURI SOLIDE SI LICHIDE NEUTILIZATE pentru cresterea PIB.

Statului Roman a primit propunerile de proiecte de utilizare a biomasei excedentare pentru rezolvarea celor trei mari probleme ale romanilor:

Inv. Iuliean Hornet prin Cluster MedGreen a depus in PNRR 3 proiecte salvatoare:

1. Mediu = 2.900.000.000 euro pentru

„O ROMANIE CURATA”

reciclam 8 mil. tone/an deseurile menajere utilizabile in centrale termo -electrice (cogenerare prin coincinerare)

– 5.000.000 MW/an energie electrica

– 10.000.000 MW/an energie termica

– 4.000.000 to/an biochar

2. Agricultura = 2.525.000.000 euro

„HRANA SANATOASA si SUFICIENTA”

oprim desertificarea si refacem fertilitatea solului.

Tratam termic 20 mil. tone/an biomasa agricola excedentara prin piroliza, din care rezulta:

– 15 mil. tone biochar

– 2 mil. tone biodiesel (12 mil MW)

– 1 miliarde mc Biogaz

3. Energie = 10.375.000.000 euro

„FARA SARACIE si EXPLOATARE ENERGETICA” Proiectul elimina energia primitiva si fosila, asigurand independenta energetica, din surse regenerabile si verzi,

a. PROIECT RETEHNOLOGIZARE TERMOCENTRALE

100 pirolize = 700.000.000 euro

2.000 MW/an energie electrica + 3.000 MW/an energie termica din combustibili regenerabili.

– 16.000.000 MW/an energie electrica

– 24.000.000 MW/an energie termica

– 16.560.000 to/CO2/an

Termocentralele Romaniei vechi pot functiona continuu, in mod EFICIENT, ECONOMIC si ECOLOGIC, cu carbune vegetal, atat timp cat vom dori

Noul combustibil HORNET se obtine prin torefiere.

8 mil. tone de mixt energetic format din: biomasa, deseuri menajere si carbune se trateaza in instalatiile de Piroliza ecoHORNET brevet de inventie, Inventator Iuliean Hornet

1). 55% biomasa = 4.400.000 to/an

2). 25% deseuri menajere = 2.000.000 to/an

3). 20% carbune = 1.600.000 to/an

Amprenta carbon combustibil NOU = 0.09 to/MW

Amprenta carbon gaze naturale = 0.221 to/MW

Amprenta carbon carbune = 0.414 to/MW

b. PROIECT CENTRALE TERMICE

– 20.000 MW = 9.675.000.000 euro

Romania consuma 70 mil. MWe/an si 110 mil. MWt/an

Construim si instalam centrale termice pe biomasa peletizata PI 20.000 MW (incalzire, apa calda si alte fluxuri termice) pe cvartaluri, puncte termice, containerizat sau individuale. x 5.000 h/an = 100.000.000 MW/an.

Construim si instalam 2.750 fabrici de pelet 1 to/h x 8.000 h = 22.000.000 tone.

D. BILANT FINAL:

Investitii: MEDIU, ENERGIE, AGRICULTURA

= 15.800.000.000 euro

Incasari din vanzarea produselor:

– 134.000.000 MW/an term. x 120 euro = 16.000.000.000 euro

– 20.000.000 MW/an electric x 150 euro = 3.000.000.000 euro

– 19.000.000 tone/an biochat x 300 euro = 5.700.000.000 euro

– 2.000.000 tone biodiesel x 600 euro = 1.200.000.000 euro

– 1.000.000.mii mc Biogaz x 200 euro = 200.000.000 euro

– 16.560.000 to/CO2/an x 72 euro = 1.192.320.000 euro

TOTAL INCASARI=27.392.320.000 euro

Locuri de munca:

– 1.000.000 locuri x 2.800 euro brut = 2.800.000.000 euro

Costuri materii prime:

– 25 mil.to/an biomasa si peleti x 120 euro = 3.000.000.000 euro

– 1.6 mil. to/an carbune x 100 euro = 160.000.000 euro

Costuri mentenanta

– 8% din incasari = 2.200 .000.000 euro

Total costuri = 8.160.000.000 euro

Profit: 27.392.320.000 euro – 8.160.000.000 euro

= 19.232.320.000 euro/an

IULIAN HORNET, VICEPRESEDINTE PIAROM

Evenimentele BusinessMark din 2022

Acestea sunt primele evenimente BusinessMark de anul acesta:

Tax Update 2022 – 2 martie – detalii tematica, primii speakeri si inscriere AICI – eveniment online (MyConnector)
Tomorrow@Work – 15, 16 martie – detalii tematica, primii speakeri si inscriere AICI – eveniment hibrid – Bucuresti (Hotel Radisson Blu) & online

Real Estate & Construction Forum – 4 martie – detalii tematica, primii speakeri si inscriere AICI – eveniment hibrid – Bucuresti (Hotel Radisson Blu) & online
Viteza si precizie prin automatizarea proceselor de business in plina crestere a sectorului de e-commerce – 22 martie – eveniment DocProcess, organizat cu sustinerea BusinessMark – detalii tematica, speakeri si inscriere (participare gratuita) AICI – eveniment online

Inregistrarea la evenimente se face online, pe pagina fiecarei conferinte.

De asemenea, calendarul evenimentelor noastre din 2022 este disponibil online AICI si cuprinde aproximativ 50 de evenimente B2B ce vor avea loc in Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Brasov, Iasi, Sibiu si Oradea.

Avand in vedere diversitatea domeniilor abordate, am gandit si abonamente anuale pentru companii ce includ participari la evenimentele noastre (atat fizic, cat si online) – mai multe detalii AICI.

Primul eveniment, Tax Update 2022, va avea loc exclusiv online, urmand ca celelalte proiecte din 2022 sa fie organizate in format hibrid, atat onsite, cat si online (pe platforma MyConnector). Experienta “in person” va fi completata de cea virtuala, participantii avand facilitati de networking, chat si zona expozitionala.

Va stam la dispozitie pentru informatii suplimentare referitoare la proiectele de interes, oportunitatile de speech, branding si comunicare oferite de conferintele noastre sunt disponibile ([email protected]).

Daca proiectele noastre sunt de interes si doriti sa primiti informari despre acestea (agenda, speakeri, detalii inscriere etc.), va rugam sa completati formularul disponibil AICI.

Anunț: Sesiuni de informare cu privire la instrumentele suport create de Secretariatul General al Guvernului în cadrul Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă

Prin Planul Național de Acțiune 2020-2022 aferent Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă (Open Government Partnership/OGP), Secretariatul General al Guvernului (SGG) derulează următoarele angajamente în domeniile spațiu civic și anticorupție: „Coordonarea gestionării proceselor inovative pentru eficientizarea participării la deciziile administrației publice”, respectiv „Transparentizarea acordării finanțărilor nerambursabile din fonduri publice, conform Legii nr. 350/2005”, în cadrul cărora au fost realizate și diseminate o serie de documente suport, extinzându-se sfera informațiilor publicate pe platforma CONECT (www.conect.gov.ro).

În vederea asigurării unei largi și unitare utilizări la nivelul administrației publice și societății civile din România, a recomandărilor incluse în documentele suport, precum și a informațiilor și funcționalităților platformei CONECT, Secretariatul General al Guvernului derulează pe parcursul lunii februarie, două sesiuni de informare a reprezentanților organizațiilor neguvernamentale.

În acest sens, vă adresăm invitația de a participa la cele două sesiuni de informare, conform următorului calendar:

Sesiune de informare cu privire la utilizarea platformei CONECT și implementarea ”Ghidului privind transparentizarea acordării finanțărilor nerambursabile din fonduri publice conform Legii nr. 350/2005”

Data: 18.02.2022, intervalul orar 11.00 – 13.00

Confirmare participare: până la data de 17.02.2022 prin completarea următorului formular https://forms.gle/tpN29f84E5i2TT3XA

Sesiune de informare cu privire la utilizarea platformei CONECT și implementarea ”Ghidului pentru abordarea inovativă a implicării cetățenilor în procesul decizional”

Data: 24.02.2022, intervalul orar 11.00 – 13.00

Confirmare participare: până la data de 23.02.2022 prin completarea următorului formular https://forms.gle/gSGBU5FmLE45xFYCA

Dezbatere EUROFOUND: „Salariul minim și dinamica raporturilor de muncă”

La data de 31 ianuarie 2022, Institutul European din România (IER), în parteneriat cu Euractiv Network, a organizat dezbaterea cu tema „Salariul minim și dinamica raporturilor de muncă” (format online – Zoom). Evenimentul a avut loc în cadrul proiectului Reţea de corespondenţi EUROFOUND: România, finanțat de Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi Muncă (EUROFOUND), proiect implementat în perioada 1 martie 2018-28 februarie 2022 de un consorțiu format din Institutul European din România și S.C. Euractiv Network S.R.L. Evenimentul a fost deschis de dna Oana-Mihaela Mocanu, director general al IER și i-a avut ca invitați pe dl Mihnea – Claudiu Drumea, secretar de stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, dna Raluca Dimitriu, prof.univ.dr., Academia de Studii Economice București, cercetător și corespondent național Eurofound, dna Victoria Stoiciu, coordonator de proiect, Fundația Friedrich Ebert România, cercetător și corespondent național Eurofound, dl Bogdan Iuliu Hossu, președinte, Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa”, dna Adela Șerban, cercetător, Institutul de Sociologie, Academia Română, expert UGIR – Uniunea Generală a Industriașilor din România, dl Nicolae-Cristian Pârvan, președinte PIAROM – Patronatul Investitorilor Autohtoni din România, și pe dl Radu Burnete, director executiv, Confederația Patronală Concordia. Moderarea evenimentului a fost asigurată de dra Livia Mirescu, manager de proiect Eurofound, expert Serviciul Formare și Proiecte din cadrul Institutului European din România. Intervențiile invitaților au fost axate pe impactul pe care îl va avea creșterea salariului minim asupra mediului economic, aspectele juridice relevante în acest domeniu, precum și importanța unui dialog permanent între partenerii sociali, pentru ca în final să fie adoptate cele mai eficiente soluții pentru toți factorii implicați. Dna Oana-Mihaela Mocanu, director general al IER, a adresat un cuvânt de bun venit participanților, subliniind totodată contribuția valoroasă adusă acestui proiect de către partenerii de la Euractiv Network. De asemenea, a menționat punctul de plecare al dezbaterii, respectiv publicarea raportului Eurofound cu privire la salariul minim garantat în plată la nivel european, în care sunt prezentate evoluțiile-cheie din cursul anului 2020 și începutul anului 2021 din jurul inițiativei UE privind salariile echitabile. Conform raportului amintit, majoritatea țărilor europene au dat dovadă de prudență în ceea ce privește creșterea salariilor minime legale, creșteri care au intrat în vigoare în luna ianuarie 2021. Factorii care au stat la baza acestei decizii au fost: creșterea șomajului, incertitudinea economică uriașă și întreruperea proceselor obișnuite de consultare și negociere.

Intervenția dlui Nicolae-Cristian Pârvan s-a concentrat pe majorarea salariului în contextul unei competențe sporite (jumătate din absolvenții de liceu nu promovează examenul de bacalaureat, iar aceștia nu au nicio calificare):

✅Structura economică a României este principala cauză prin care salarizarea nu va crește decât cu prețul creșterii deficitului comercial. ✅Industria prelucrătoare se confruntă cu forță de muncă necalificată și capacitate scăzută de a asigura produse cu valoare adăugată, fapt care conduce la o putere economică slabă și, implicit, salarii nemajorate. ✅Dezvoltarea capacității de producție și a sectoarelor de inteligență sunt soluțiile cheie pentru atragerea forței de muncă atât din România, cât și din alte țări.

Sursa:
final_Sinteza-Dezbatere-Salariul-minim-si-dinamica-raporturilor-de-munca-1.pdf (gov.ro)

Înregistrarea video a evenimentului:
https://youtu.be/8KIkBN3BxJg

Raportul România 2022 pentru Japan Times

Urmare mesajului primit din partea domnului Hideki Asahi – Officer Operanting Executive, Media Solution Division, The Japan Times Agency, Ltd, Bridges revista digitală de afaceri și stil de viață pentru directori japonezi de nivel înalt, lideri de afaceri la nivel mondial, investitori și antreprenori, va publica Raportul România 2022 pentru Japan Times, informează Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, prin Direcția Mediul de Afaceri.

Echipa Briges doreşte să solicite firmelor interesate întâlniri online pentru a vă întâlni şi pentru a explica acest raport special, pentru a aduna informații despre activitățile companiilor românești şi de a discuta despre parteneriatul dintre România și Japonia.

În măsura în care considerați că aceste informații ar putea fi de interes, avem rugămintea de a transmite mesajul către organizația dumneavoastră sau membrii acesteia.

Pentru eventuale informații suplimentare, datele de contact le găsiți în mesajul atașat.

Vă mulțumim pentru colaborare.

Videoconferinţa BURSA “Exporturile, în primul rând!”. CRISTIAN PÂRVAN, PREŞEDINTE PIAROM: “Statul nu susţine prin comenzi producătorii români, ci aleargă după importuri”

Statul nu susţine prin comenzi producătorii români, ci aleargă după importuri, a spus Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM). Printre altele, Pârvan a evidenţiat absenţa Ministerului Economiei de la această dezbatere şi a blamat lipsa de analize şi de strategie pentru export a Ministerului.

Pârvan a precizat: “Câte locomotive Softronic a comandat statul român, ca să arate ce bine merg ele? Acestea s-au vândut şi se vând în Suedia prin efortul firmei Softronic, statul român nu face nimic. Statul român importă rame de metrou şi importă vagoane, acum e o mare zbatere să se importe vagoane când noi putem să le facem în ţară. Noi nu suntem capabili să ne promovăm produsele nici măcar în ţara noastră pentru că toată lumea umblă numai după importuri. Ca urmare să nu ne mirăm că balanţa comercială se va deteriora constant. Odată cu pachetul european mobilitate 1 transporturile internaţionale îşi vor reduce treptat aportul la echilibrarea balanţei comerciale, produse de înaltă tehnoloige şi cu valoare adăugată nu avem, nu le promovăm şi nu le susţinem. Exportul trebuie promovat şi nu oricum aşa cum s-a spus, sunt de acord pentru că totuşi de 10-15 ani de zile are efect negativ la creşterea PIB-ului, între 1,5-2% scade PIB-ul din cauza exportului net, importăm mult şi scump şi după aceea ne mirăm că avem deficit de balanţă comercială. Încă un exemplu care e strigător la cer pentru că se tot vehiculează ce facem cu gazele din Marea Neagră şi ideea principală este că vom alimenta gospodăriile populaţiei şi toate eforturile guvernamentale este cum să atragă fonduri ca să facă reţele de distribuţie de gaze în timp ce Mol în Ungaria a semnat contract de 2 ani de zile pentru construirea unui combinat chimic nou. Ori dacă vă uitaţi la balanţa comercială una din sursele mari de dezechilibru din balanţa comercială se datorează importului de produse chimice pentru că secotrul petrochimic al României este pur şi simplu pulverizat, nu mai există. Atunci într-o politică industrială şi într-o preocupare adevărată a Ministerului Economiei care străluceşte prin absenţa la această dezbatere am putea să vedem cum putem să valorificăm resursele naturale nu să dăm licenţe de explorare şi exploatare de litiu şi cobalt, materii prime absolut rare şi dorite de toată lumea pentru bateriile de maşini electrice, în timp ce România a dat aceste licenţe fără nicio condiţionare de a se face o minimă prelucrare a lor (în România), nu mai vorbesc să stimuleze o investiţie ca în Ungaria de 2 miliarde de dolari pentru fabricarea materiilor pentru maşinile electrice. Deci sectorul auto, care astăzi susţine jumate din exporturile României, dacă nu va beneficia de o analiză serioasă, nemaivorbind de infrastructură, vom constata că va aduce mari prejudicii economiei româneşti în perioada următoare”.

Sursa: Bursa.ro

FORMULAR DE ÎNSCRIERE Ediția a II-a a Programului Promotorii Voluntariatului în România – 2021

SCOPUL PROGRAMULUI:Creșterea gradului de susținere a voluntariatului de către autoritățile publice locale

OBIECTIVUL PRINCIPAL:Sprijinirea dezvoltării capacității operaționale a organizațiilor neguvernamentale, prin stimularea parteneriatului dintre administrația publică locală și organizațiile neguvernamentale din domeniul voluntariatului pentru încurajarea activităților și demersurilor realizate de către acestea la nivel central și local, în beneficiul comunităților locale.

DESCRIERE GENERALĂ

Programul propus urmează a fi desfășurat pe parcursul anului 2021 sub patronajul Guvernului României și propune numirea organizațiilor neguvernamentale interesate, în calitate de promotori ai voluntariatului, care vor derulat cu sprijinul SGG și în parteneriat cu autoritățile și instituțiile publice din România, o serie de activități și evenimente în scopul proiectului.

Secretariatul General al Guvernului va fi un facilitator între organizațiile care desfășoară activități cu voluntari și autoritățile administrației publice locale/structurile lor asociative și va oferi sprijin la nivel instituțional, în vederea desfășurării activităților propuse.

ORGANIZAȚIILE INTERESATE AU OBLIGAȚIA DE A RESPECTA ȘI REALIZA URMĂTOARELE CONDIȚII ȘI ACTIVITĂȚI:

Condiții:

Să desfășoare programe și activități cu și pentru voluntari la nivelul unei/mai multe regiuni de dezvoltare sau la nivel național;
Să fie interesate să participe la procesul de consultare la nivel local sau național, inclusiv prin dezvoltarea și consolidarea unui dialog constant între organizațiile neguvernamentale și autoritățile publice;
Să fie interesate să ia parte la elaborarea și implementarea politicilor și strategiilor ce țin de domeniul voluntariatului;
Să completeze formularul destinat selecției promotorilor în cadrul programului ”Promotorii Voluntariatului”.
Să identifice, în colaborare cu S.G.G., priorități și demersuri necesare pentru îmbunătățirea relației organizațiilor neguvernamentale cu autoritățile publice locale în domeniul voluntariatului.
Demersurile și activitățile inițiate de către promotori se vor organiza cu menționarea programului ”Promotorii Voluntariatului”, care se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Guvernului și cu menționarea și afișarea elementelor de identitate vizuală ale acestuia.

Activități:

colaborează cu alte organizații neguvernamentale în vederea organizării și desfășurării activităților din cadrul Programului la nivel național/regional;
organizează conferințe/videoconferințe care vor reuni reprezentanți ai administrației publice și ai sectorului neguvernamental, la nivel regional/ județean/local;
asigură diseminarea informațiilor rezultate în cadrul Programului către alte organizații neguvernamentale, precum și către autorități publice locale din aria de interes a organizației;
colectează date de la nivel local cu privire la activitatea organizațiilor care implică voluntari, precum și cu privire la parteneriatele existente între sectorul neguvernamental și autoritățile și instituțiile publice, în scopul elaborării unei evidențe a organizațiilor active la nivel județean sau regional și a unui instrument de evidență a acestora;
colaborează cu echipa SGG, cu ceilalți promotori din program, precum și cu partenerii din program, respectiv structurile asociative ale autorităților publice locale, pentru elaborarea de puncte de vedere și propuneri, respectiv pentru includerea lor în documentele Programului;
asigură promovarea la nivel județean și/sau național a informațiilor, comunicatelor și anunțurilor din cadrul Programului;
identifică, în colaborare cu S.G.G., priorități și demersuri necesare pentru îmbunătățirea relației organizațiilor neguvernamentale cu autoritățile publice locale în domeniul voluntariatului.

Pentru inscriere accesati FORMULARUL DE INSCRIERE AICI

România a depășit Ungaria la salariul minim. Care este situația celorlalte state din UE

Cele mai mari valori s-au consemnat în Luxemburg și Irlanda.

Economiile cele mai dezvoltate sunt grupate în jurul valorii de 1.600 euro.

În Luxemburg, salariul minim ajunge la 2.200 de euro.

România a depășit Ungaria la salariul minim. Iar pe bulgari i-am lăsat serios în urmă.

Topul salariilor minime în UE

Bulgaria 332 euro

Ungaria 442 euro

România 458 euro

Țările de Jos 1.685 euro

Irlanda 1.724 euro

Luxemburg 2.203 euro

Suntem însă tot la coada clasamentului, în Uniunea Europeană. Ultimii sunt vecinii de la sud de Dunăre, doar 332 de euro. Diferența față de maghiari e de peste 100 de euro, după care urmăm noi cu, cu 458 de euro sau… 2.200 de lei.

Suntem însă la ani sau zeci de ani distanță de primele trei state, în Țările de Jos și Irlanda salariul minim e în jur de 1.700 de euro, iar în Luxemburg sare bine de 2.000 de euro. Dacă vrem să urcăm în clasament, trebuie să ne focusăm pe industrie, spune Cristian Pârvan, șeful Patronatului Investitorilor Autohtoni PIAROM.

„Dacă produci un euro din cablaje auto, dacă produci un euro din grâu și porumb, dacă produci un euro din minereu de cupru nu ai cum să faci ca leul să fie o monedă mai puternică sau să-și mențină cursul față de euro. Noi propunem de ani de zile și nici un Guvern nu a făcut aceste lucruri, să își propună o strategie industrială. Industria este cea care asigură salarizări superioare.”, a explicat acesta.

Sursa: Aleph News