Fordaq, portalul industriei lemnului, in parteneriat cu organizatiile patronale si profesionale din sectorul forestier, membre in Consiliul Padurilor si Dezvoltarii Rurale, initiaza, in acest an, „FORUMUL PADURILOR, INDUSTRIEI LEMNULUI SI ECONOMIEI VERZI” si „GALA PREMIILOR DE EXCELENTA A ECONOMIEI VERZI”.

Evenimentul va avea loc pe 6 decembrie 2017, la Hotel Epoque din Bucuresti si va debuta cu dezbaterea unor subiecte de maxima actualitate in industria de profil, printre acestea:

• Starea padurilor si taierile ilegale.
• Padurile si schimbarile climatice. Criza lemnului de foc. Biomasa forestiera, ca resursa energetica regenerabila. Alternative energetice.
• Finantarea sectorului forestier. Mobilizarea resurselor forestiere. Padurile in Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR).

O sectiune importanta a manifestarii va fi marcata de trecerea in revista a performantelor in industria de profil, prin lansarea „Top Fordaq companii din industria lemnului” si premierea performerilor in cadrul „Galei Premiilor de Excelenta a Economiei Verzi”.

Cu ocazia acestui eveniment, va fi lansata si lucrarea “Raport Fordaq – Starea padurilor si a industriei lemnului”.

PIAROM este partener al acestui eveniment.

FORDAQ, PORTALULINDUSTRIEI LEMNULUI, IN CIFRE:

• Peste 200.000 de membri din toata lumea
• Prezenta in 186 de tari; traducere automata in 13 limbi
• 3.500.000+ metri cubi de lemn in cereri si oferte
• 1.500.000+ vizite pe luna

ORGANIZATIILE MEMBRE ALE CONSILIULUI PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE

Proprietari de paduri:

-Federatia Proprietarilor de Paduri si Pasuni din Romania

Administratori de paduri:

-Regia Nationala a Padurilor- Romsilva

Sector de exploatare si prelucrare primara a lemnului:

-Asociatia Forestierilor din Romania

-Asociatia Forestierilor Bucovina

-Asociatia Forestierilor Valea Somesului

-Asociatia Forestierilor si Producatorilor de Mobila „Muresul”

Industria mobilei:

-Asociatia Producatorilor de mobila

ONG-uri de Mediu:

-WWF Romania – Programul Dunare Carpati

Administratie publica locala:

-Asociatia Comunelor din Romania

Organizatii ale zonei montane – dezvoltare rurala:

– Romontana, Forumul Zonei Montane

Modificarile Codului Fiscal, aprobate recent de Guvern, starnesc in continuare ample dezbateri, iar mediul de afaceri si patronatele continua sa sublinieze ca aceste masuri vor aduce dezavantaje mediului de afaceri.

Florin Jianu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), a declarat ieri, la o dezbatere, ca “testul IMM” trebuie sa fie efectuat pentru fiecare lege care se propune spre adoptare. Domnia sa a adaugat: “CNIPMMR a fost, poate, prima organizatie care a iesit public cu un test IMM referitor la efectele modificarilor fiscale asupra mediului de afaceri. De altfel, in 2014, atunci cand am ocupat functia de ministru, am introdus obligativitatea testului IMM tocmai pentru ca fiecare lege sa treaca prin acesta si sa se vada cum afecteaza IMM-urile”.

Presedintele CNIPMMR a mai spus ca desi autoritatile au transims ca recentele modificari aduse Codului Fiscal nu au niciun impact asupra mediului de afaceri, marea majoritate a intreprinzatorilor sustin ca acestea ii afecteaza negativ si le genereaza costuri suplimentare.

Totodata, domnia sa a subliniat caracterul impredictibil al acestor masuri, afirmand: “Ce se va intampla daca ordonanta de urgenta, care tocmai a fost aprobata, va fi modificata in Parlament, odata cu aprobarea legii de adoptare? Daca in ianuarie Codul Fiscal va arata altfel decat acum, va avea alta forma, iar unii angajatori vor fi inceput, deja, sa modifice contractele pe baza actualei ordonante de urgenta? Ce se va intampla atunci? Vorbim de sase milioane de contracte de munca, atat din mediul privat, cat si de la stat, care vor trebui schimbate. Tocmai de aici vine lipsa de incredere a antreprenorilor, pentru ca multi dintre angajatori nu stiu ce sa faca”.

O alta problema este legata de destinatia sumelor de bani platite, acum, de catre angajatori, a mai spus presedintele CNIPMMR, mentionand ca, cel mai probabil, acestea vor merge la bugetul de stat, tot in zona salarizarii si a prestatiilor sociale, asadar “intr-o zona nesustenabila”.

Domnul Jianu a mai precizat: “Daca eram in locul ministrului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, in acest moment as fi fost cu demisia pe masa, deoarece Codul Fiscal s-a modificat, domnia sa nu a avut nicio pozitie publica, s-au taiat 78,5 milioane de lei de la Ministerul sau, de la fonduri europene, adica de la programul Start-Up Nation, in principal. Toate acestea, in conditiile in care ar fi trebuit sa sustina aproape 10.000 de firme si sa mai primeasca 800 de milioane de lei, insa domnia sa nu are nicio pozitie publica si nu spune nimic”.

MMACA ar trebui sa sustina testul IMM si sa militeze pentru reglarea situatiei, insistand asupra acestor aspecte, a mai opinat Florin Jianu, adaugand ca modificarea Codului Fiscal prin OUG nu face decat sa arunce o arma in mana Guvernului.

La dezbaterea de ieri, domnia sa a lansat public un apel catre toate partidele politice, propunandu-le sa semneze un pact fiscal alaturi de PIAROM, cu CNIPMMR si alte organizatii.

Modificarea Codului Fiscal din SUA este discutata de sase ani de zile, pe cand la noi acestea nu se discuta nici macar sase luni, a mai subliniat domnul Jianu.

Cristian Parvan: “Cresterea economiei se datoreaza exclusiv investitorilor romani si straini”

Patronatul Investitorilor Autohtoni din Romania (PIAROM) este hotarat sa organizeze o masa critica pentru a dezbate aceste modificari, a afirmat, ieri, Cristian Parvan presedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din Romania (PIAROM).

Domnia sa a declarat ca antreprenorii sunt preocupati de climatul de afaceri din tara noastra, subliniind ca fiscalitatea nu trebuie sa fie un instrument de adunat bani pentru bugetul de stat.

“Nu comentam marirea salariilor pentru bugetul de stat, dar sistemul acesta nu este unul reformat, ori aceste majorari salariale trebuie sa fie sustinute de productivitatea angajatilor. Noua, mediului de afaceri, ni se creeaza concurenta neloiala”, a adaugat presedintele PIAROM.

Cresterea economiei se datoreaza exclusiv investitorilor romani si straini, nicidecum Guvernului, a mai opinat domnul Parvan.

Totodata, Cristian Parvan a subliniat ca, spre deosebire de tara noastra, in alte state, politicile de fiscalitate si modificarea acestora sunt discutate si dezbatute indelung, si nu aprobate peste noapte, precizand: “Fiscalitatea nu va ingheta niciodata, peste tot in lume se modifica, dar la noi in tara nu se discuta inainte, iar Ministerul Finantelor Publice (MFP) este principalul vinovat, pentru ca desi are toate cifrele, nu judeca. MFP a fost tot timpul un executant si nu a incercat niciodata sa coordoneze activitatea celorlalte ministere, asa cum se intampla in Germania, spre exemplu. La noi in tara, MFP nu este nici respectat, si nici ascultat, desi asa ar trebui”.

Trebuie neaparat sa se faca informatizarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) si sa se unifice bazele de date, a spus domnul Parvan, adaugand ca institutia are probleme imense, si implicit si contribuabilii, indiferent ca sunt persoane fizice sau juridice.

De asemenea, domnia sa a cerut eliminarea discriminarii holdingurilor romanesti, precum si consolidarea fiscala a acestora, sustinand ca este nevoie de aplicarea unor “solutii soc”.

Citeste mai departe pe Bursa.ro

Mediul de afaceri continua sa fie interesat de atragerea fondurilor europene, in opinia lui Cristian Parvan, presedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din Romania (PIAROM), care ne-a precizat: “Prezenta unei audiente atat de largi la conferinta BURSA arata ca exista in continuare interes in societate si in mediul de afaceri pentru fondurile europene, in ciuda tuturor intarzierilor si dificultatilor cu care se confrunta autoritatile de management in procesul de lansare a proiectelor si apelurilor si in contextul lipsei de evaluatori, mii de proiecte fiind in faza de evaluare”.

Autoritatile fac eforturi sa recupereze, apreciaza domnul Parvan, mentionand ca, deocamdata, au reusit: “In urma cu 2-3 luni, nu aveam nici macar autoritatile de management acreditate. Tot sistemul de derulare a proiectelor, decontarea lucrarilor, trimiterea facturilor la Bruxelles erau blocate, pentru ca, fara autoritati de management acreditate, aceste proceduri nu puteau fi realizate. De asemenea, sistemul informatic trebuia validat de Comisia Europeana, aceasta fiind o conditie ex-ante. Toate aceste intarzieri au afectat si, intr-o anumita masura, au nemultumit mediul de afaceri”.

Cristian Parvan a atras atentia ca, din totalul de 5 miliarde euro – bani pe care ii avem la dispozitie de la UE -, se constata ca, la 1 noiembrie 2017, singurii care pot spune ca au folosit fonduri europene sunt cei din agricultura, pe subventiile directe, restul economiei fiind in proces de atragere a banilor de la UE.

Cristian Parvan a mai remarcat: “Din conferinta BURSA a rezultat ca toate cele opt banci care au sustinut evenimentul doresc sa sustina firmele in efortul lor financiar de a atrage fonduri europene. Procedurile si implicarea fiecareia dintre ele sunt diferentiate, in functie de reglementarile proprii si de normele BNR”.

Cristian Parvan ne-a spus ca toate “socurile administrative” din ultima perioada – schimbarile guvernamentale, infiintarile si desfiintarile de ministere etc. – “nu au cum sa nu lase urme in procesul de absorbtie a fondurilor UE”: “Pana la urma, trebuie sa intelegem ca interesul national are nevoie de stabilitate administrativa”.

Oamenii de afaceri sustin propunerea senatorului PSD Eugen Teodorovici, fost ministru al Fondurilor Europene, potrivit careia personalul angajat in acest domeniu ar trebui sa fie “personal contractual, nu functionari publici”. De asemenea, angajatii din sectorul fondurilor UE ar trebui remunerati chiar in functie de facturile decontate de Uniunea Europeana, “pentru ca acestia isi valideaza calitatea muncii daca noi primim fonduri europene”, mai sustine seful PIAROM.

Domnia sa ne-a spus: “Mediul de afaceri nu poate astepta dupa fondurile europene, nu poate astepta decizii administrative sau bani. In acest conditii, oamenii de afaceri au doua comportamente – isi depun proiectele si incearca sa beneficieze de acest avantaj al fondurilor UE, dar daca birocratia le intarzie proiectele, atunci ei merg mai departe si se finanteaza din surse proprii. De aici vine remarca presedintelui CNIPMMR Florin Jianu, care spune ca 7 din 10 IMM-uri isi finanteaza proiectele din surse proprii, 2 merg la banca si abia una se indreapta catre fondurile europene”.

Domnul Parvan a evidentiat si faptul ca proiectele mari, de infrastructura, nu sunt realizate: “Cand ai proiecte fazate la transporturi, nici macar acelea nu sunt realizate si, ca urmare, la rectificarea bugetara banii alocati acestui domeniu sunt luati inapoi. Acest lucru arata clar slaba capacitate a administratiei publice de a intreprinde proiectele de care tot mediul de afaceri are nevoie”.

Ar trebui ca proiectele care corespund nevoilor unor anumite politici sa fie finantate din toate sursele si sa nu se mai faca distinctie intre fondurile UE si banii publici.

Citeste mai multe pe Bursa.ro