Author Archives: [email protected]

Cristian Pârvan, PIAROM: “Neavând acoperire în producţia internă, consumul a dus şi la importuri masive, la deteriorarea balanţei comerciale a ţării şi a cursului de schimb”

Creşterea economică înregistrată de ţara noastră, anul trecut, nu se reflectă în multe puncte şi nici în buzunarele cetăţenilor, este de părere Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), scrie publicatia BURSA.

Domnia sa ne-a declarat: “Este evident faptul că nu se vede creşterea economică în multe puncte, şi este criticabil, dar hai să pornim de la partea pozitivă, aceea că avem creştere economică confirmată, inclusiv, la nivel european.

Însă care ţară din Europa, având creştere economică, mai ales de acest nivel, are o scădere a lucrărilor de cons­trucţii? De obicei, construcţiile urmea­ză creşterea economică, pentru că dacă am creştere economică, am nevoie de birouri, de hale, de infrastructură, iar la noi, în 2017, toate acestea au fost la 78% faţă de anul precedent, când şi atunci au fost vai de capul lor”.

Toate acestea indică faptul că acest avans economic, care este bun şi care ar trebui să ne bucure, prezintă numeroase semne de întrebare, grave pe termen mediu şi lung, legate de investiţiile în infrastructură, a mai opinat domnul Pârvan.

Un alt aspect semnalat de către preşedintele PIAROM vizează consumul, care a dus la creşterea economică şi neavând acoperire în producţia internă (şi în oferirea de produse cerute de populaţie, din producţia internă) a dus şi la importuri masive, fapt ce a provocat deteriorarea balanţei comerciale a României. “Deteriorarea balanţei comerciale a Românei, ca şi instabilitatea fiscală şi a pieţei muncii au dus la deteriorarea cursului de schimb. Dacă ai importat mai mult decât ai exportat, nu ai avut cu ce să acoperi. (…) Exporturile au crescut, dar pe bază de importuri (consum intermediar) şi nu pe producţie internă. Aşadar, faptul că avem exporturi mai mari este bine, dar ele s-au bazat şi pe o creştere a importurilor.

Toate sunt slăbiciuni ale acestei creşteri economice, care se văd în structură, iar creşterea economică nu se reflectă şi în buzunarele cetăţenilor, deoarece, din păcate, ei lucrează în sectoare cu competitivitate redusă şi au venituri reduse. Numai creşterea forţată şi administrativă a salariului minim a mai modificat lucrurile, dar şi aici, fiind foarte rapidă şi fără o analiză, va duce la multe afaceri care vor falimenta din cauză că nu au luat în considerare astfel de creşteri de salarii”, ne-a mai spus domnia sa.

Domnul Pârvan este de părere că se va produce o temperare consumului pe fondul politicii monetare care s-a înăs­prit, deja, în Statele Unite ale Americii, care se înăspreşte şi pe plan local, la BNR, şi este de presupus că se va înăspri şi la nivel european.

Cu alte cuvinte, se scumpesc banii, iar scumpind banii, oamenii vor evita să îşi crească gradul de îndatorare, ne-a explicat domnia sa.

Raportul de ţară pe anul 2017 al Comisiei Europene precizează că în absenţa reformelor structurale şi a reformelor fiscale, creşterea economică a României riscă să se confrunte cu o perioadă mai grea.

Comisia Europeană subliniază că explozia economiei româneşti a fost generată de consum, în timp ce inves­tiţiile au rămas la un nivel redus.

Un alt aspect semnalat în paginile raportului de ţară întocmit de autorităţile europene vizează tendinţa ascendentă a deficitului public, determinată de tăierile de taxe şi de majorarea salariilor din zona publică şi a pensiilor.

Conform INS, în ultimul trimestru al anului trecut, PIB-ul a fost cu 0,6% mai mare, în termeni reali, comparativ cu trimestrul al treilea din 2017.

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 6,9% pe seria brută şi de 7,0% pe seria ajustată sezonier, mai arată datele INS.

Sursa: bursa.ro

08.03.2018

De ce nu au putere producătorii de alimente să acopere necesarul de consum: peste 70% din procesatori au sub nouă angajaţi

Producţia locală de alimente, un sector care generează anual vânzări de aproape 40 de miliarde de lei (9 mld. euro), este dominată de companii mici, cu mai puţin de nouă angajaţi, care nu reuşesc să acopere necesarul de consum al României, a explicat Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), pentru ZF.

Astfel, pe plan local există circa 100 de fabrici de procesare a cărnii, laptelui, cartofilor, pâinii sau uleiurilor vegetale cu peste 250 de angajaţi, adică mai puţin de 2% din totalul unităţilor, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). În acelaşi timp, peste 70% din companiile active în producţia de alimente (cod CAEN 10) au sub nouă angajaţi. Astfel, lipsa forţei fabricilor a transformat România într-o piaţă de desfacere, astfel încât consumul a ajuns să fie acoperit majoritar din importuri în multe sectoare din industria alimentară. În plus, producţia locală nu are forţă la export tocmai pentru că mulţi producători români nu pot fi competitivi sau chiar nu pot supravieţui nici măcar în ţara de origine.

Sursa: ZF.ro

19.02.2018

Desemnarea unui responsabil cu protectia datelor (DPO) – o functie formala in organigrama sau un specialist necesar?

GDPR stabileste cu relativa precizie situatiile in care organizatiile implicate in prelucrarea de date cu caracter personal sunt obligate sa desemneze un DPO (de exemplu, atunci cand activitatile principale ale organizatiei constau in operatiuni de prelucrare care necesita o monitorizare pe scara larga, periodica si sistematica a persoanelor vizate sau a unor categorii speciale de date). In acelasi timp insa, GDPR lasa libertate organizatiilor sa stabileasca modelul juridic prin care organizatiile aduc alaturi de ele un astfel de specialist. Cele mai doua variante-model sunt contractarea unui consultant extern sau o relatie de munca cu un salariat nou sau existent. Ne vom concentra in cele ce urmeaza asupra acestei a doua variante care ridica cateva probleme specifice managementului organizatiilor.

Incadrarea DPO intr-un departament deja existent

Ca regula generala, functia de DPO trebuie reflectata in organigrama societatii. Ca atare, ar trebui sa existe o decizie a organului societar competent prin care sa se actualizeze structura organizatorica interna (fie in sensul ca se creeaza o noua pozitie, fie ca se suplimenteaza atributiile unei pozitii deja existente, cu cele specifice DPO). In plus, exercitiul functiei de DPO trebuie sa fie reglementata in raporturile contractuale cu persoana care va exercita functia de DPO. Aceasta presupune incheierea unui contract de munca (care sa reglementeze atributiile specifice acestei functiei), daca functia de DPO va fi ocupata de o persoana nou angajata.

Daca functia de DPO va fi ocupata de un angajat existent, societatea va trebui sa semneze cu angajatul respectiv un act aditional la contractul de munca (prin care partile vor agrea modificarea fisei postului, cu suplimentarea sarcinilor specifice unui DPO, precum si eventualele ajustari privind remuneratia cuvenita acestuia). Daca se modifica doar atributiile angajatului existent, partile vor putea semna doar o fisa a postului actualizata, fara a fi necesara incheierea unui act aditional la contractul de munca. Desigur, numirea unui DPO din randul angajatilor existenti va putea fi facuta doar cu acordul respectivului angajat (i.e. desemnarea unui DPO nu poate fi facuta printr-o decizie unilaterala a angajatorului).

Evaluarea activitatii unui DPO

GDPR nu reglementeaza mecanismele prin care activitatea DPO ar putea fi evaluata. Ca atare, in scopul evaluarii activitatii DPO-ului, ar putea fi implementate masuri similare celor care sunt, in general, folosite pentru evaluarea activitatii angajatilor. Astfel, recomandam redactarea unor politici interne clare, care sa defineasca mecanismele de prelucrare a datelor, precum si procesele / masurile corelative ce trebuie respectate / urmarite. De asemenea, este necesara trasarea clara a sarcinilor si atributiilor DPO-ului prin politicile interne si fisa postului sau contractul incheiat cu DPO-ul, care sa includa sarcini de raportare periodica catre conducerea societatii in care a fost desemnat. Nu in ultimul rand, activitatea DPO-ului ar putea fi verificata in contextul auditarii prin intermediul unor terti specialisti (consultanti in securitate cibernetica, avocati etc) a activitatii societatii de prelucrare a datelor personale sau al unor controale din partea autoritatii pentru supravegherea prelucrarii datelor cu caracter personal.

Gestionarea conflictelor de interese

Ca principiu, GDPR nu instituie o interdictie generala pentru un DPO de a exercita si alta functie. Dimpotriva, GDPR prevede ca responsabilul cu protectia datelor poate indeplini si alte sarcini si atributii. Cu toate acestea, operatorul sau persoana imputernicita trebuie sa se asigure ca niciuna dintre aceste sarcini si atributii nu genereaza un conflict de interese.

Conflictul de interese este indisolubil legat de cerinta independentei DPO. Orice functii sau sarcini suplimentare incredintate DPO care genereaza o presiune din zona de business (e.g. puteri de decizie sau chiar de executie in legatura cu scopurile si mijloacele de prelucrare a datelor), contrara atributiilor legale ale DPO sunt surse ale conflictului de interese. Nu exista o lista a unor astfel de functii, ci acestea trebuie determinate de la caz la caz, intrucat structurile organizatorice si procesele decizionale interne variaza de la o societate la alta.

In general, se considera ca poate exista un conflict de interese daca functia de DPO este ocupata de persoane care au functii executive (de decizie) cum ar fi: administrator / director general (in cazul acestora, in principiu, apare un conflict de interese general, avand in vedere si puterea decizionala generala cu privire la activitatea unei societati), director financiar (acesta are putere de decizie cu privire la aspectele financiare si, prin urmare, ar putea influenta decizia de a aproba finantarea unor / tuturor masurilor specifice / necesare pentru conformarea cu cerintele stabilite de legislatia privind protectia datelor), director de resurse umane (poate sa influenteze mecanismele de prelucrare a datelor angajatilor, fostilor angajati, sau a potentialilor angajati), directorul de marketing (poate sa influenteze mecanismele de prelucrare a datelor clientilor in activitatea de marketing).

Conflicte de interese ar putea aparea si in legatura cu pozitii care nu implica atributii de conducere. Un exemplu in acest sens ar putea fi consilierul juridic desemnat drept DPO care, totodata, ar fi autorizat sa reprezinte societatea intr-un litigiu privind legalitatea prelucrarii datelor cu caracter personal. Similar, un manager IT care cumuleaza si pozitia de DPO s-ar putea afla intr-o pozitie de conflict de interese intrucat acesta este raspunzator pentru calitatea masurilor tehnice (de securitate IT) de conformare cu cerintele GDPR.

Un articol semnat de Horia Ispas, Partener al Tuca Zbarcea & Asociatii

Sursa: Hotnews.ro

 

05.02.2018

CRISTIAN PÂRVAN, PREŞEDINTELE PIAROM: “Capitalul autohton se dezvoltă mai bine acolo unde sunt firme străine”

• Pârvan: “Nu cere nimeni dispariţia companiilor străine, ci încetarea discriminării între firmele româneşti şi multinaţionale” 

Capitalul autohton se dezvoltă mai bine acolo unde sunt şi firme străine, este de părere Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM). Domnia sa ne-a spus că mediul de afaceri românesc nu a cerut niciodată ca firmele străine să dispară, ci ca discriminarea fiscală între societăţile autohtone şi cele cu acţionari străini să înceteze.

Cristian Pârvan ne-a precizat: “Vom continua să cerem noului ministru al Finanţelor consolidare fiscală între companiile dintr-un holding, precum şi sprijinirea, prin ajutoare de stat, a firmelor care pot deveni subfurnizori ai companiilor străine. Multinaţionalele au nevoie de lucrători români, având în vedere preţurile convenabile din piaţa noastră, iar noi avem nevoie de companii străine, care au piaţă de desfacere şi putere financiară”.

Firmele cu capital privat românesc au avut afaceri de 571 de miliarde de lei, în 2016, cu 4% mai mult faţă de anul anterior, în timp ce companiile cu capital străin şi-au majorat afacerile cu 5% în 2016, până la 609 miliarde lei, arată un studiu comandat de PIAROM. Potrivit acestora, firmele străine au ajuns la o pondere de 50% în cifra de afaceri totală, iar cele româneşti au coboarât la 46%. Cifra de afaceri pe economie s-a cifrat la 1,225 miliarde lei, în 2016.

Sursa citată mai arată că numărul companiilor cu capital privat autohton a crescut cu 3%, până la 447.749, în perioada analizată, în timp ce numărul firmelor străine a scăzut cu 1%.

Companiile de stat au rămas la o cifră de afaceri de circa 45 de miliarde de lei, în scădere cu 4%, ponderea acestora în economie rămânând la 4%.

Societăţile româneşti au încheiat anul 2016 cu 2,49 de milioane de angajaţi, un număr constant faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. În acelaşi timp, companiile cu capital străin şi-au majorat numărul de angajaţi cu circa 15.000, până la circa 1,207 milioane de persoane.

Salariul mediu net din cadrul firmelor cu capital privat autohton a fost de 1.288 de lei în 2016, în creştere cu 15% faţă de anul anterior. În sectorul de stat, salariul mediu net a crescut cu 6% în 2016, până la 2.541 de lei, fiind apropiat de salariul mediu net din companiile străine.

De asemenea, companiile cu capital privat românesc aveau un grad de îndatorare, la sfârşitul anului 2016, de 69%, în creştere cu un procent faţă de cel din 68%, de la sfârşitul anului 2015.

Gradul de îndatorare a companiilor străine a scăzut de la 67% la 63%.

Societăţile autohtone domină lucrările speciale de construcţii, unde au o pondere de 86%, activităţile de investigaţie şi protecţie, cu 86% şi restaurantele – cu 83%. Firmele străine deţin peste 80% din fabricarea produselor de tutun, prelucrarea ţiţeiului, fabricarea de autovehicule şi echipamente electrice, telecomunicaţii, industria metalurgică, fabricarea băuturilor şi fabricarea de maşini şi echipamente.

În clasamentul celor mai puternice judeţe din economie, excluzând Municipiul Bucureşti şi Ilfov – care împreună au afaceri totale de circa 510 miliarde lei, adică 45% din cifra de afaceri totală a economiei noastre -, sunt Timiş, Argeş, Cluj, Constanţa şi Prahova.

Comerţul, energia, transporturile, industria alimentară, construcţia de clădiri, fabricarea de maşini şi produsele din cauciuc şi mase plastice sunt cele mai puternice sectoare din economie.

Banca Naţională a României (BNR) arată că, în 2016, a fost înregistrat cel mai ridicat nivel al ieşirilor de capital străin din istoria ţării noastre, conform studiului comandat de PIAROM. Acesta arată că, pentru prima dată în ultimii 17 ani, ieşirile de capital au fost mai mari cu aproape 2 miliarde de euro decât intrările. Veniturile din investiţii directe, care înseamnă profiturile companiilor străine ce au investit de-a lungul timpului în ţara noastră, au fost de 5 miliarde euro, în 2016, în timp ce participaţiile la capital s-au cifrat la 3,1 miliarde euro.

Sursa: Bursa.ro

31.01.2018

Analiza “Capitalul privat românesc – Editia a III-a”

Lucrarea “Capitalul Privat Românesc 2017 – ediția a III-a” își propune să descrie, pentru al treilea an consecutiv, situația companiilor cu capital privat majoritar românesc. Ideea proiectului a apărut ca urmare a faptului că nicio instituție nu se ocupă să analizeze periodic evoluția capitalului privat românesc, în condițiile în care Institutul Național de Statistică și Banca Națională publică anual un raport privind investițiile străine directe.

Pe parcursul lucrării, sunt denumite companii “cu capital integral românesc” întreprinderile unde capitalul privat românesc este majoritar, iar companii “cu capital străin” sunt firmele unde capitalul străin este majoritar. La fel, în companiile “de stat” înseamnă că statul român deține pachetul majoritar.

Lucrarea descrie cifra de afaceri, profitabilitatea, gradul de îndatorare și productivitatea firmelor românești față de firmele străine. De asemenea, este analizată structura români-străini pe sectoare CAEN, în județele României și în exporturi.

În plus față de primele două ediții, este analizată corelația dintre soldul investițiilor străine pe fiecare județ și gradul de dezvoltare economică a județului respectiv, inclusiv dezvoltarea capitalului privat românesc.

În context, este detaliată relația intrări-ieșiri de investiții străine între 2000 și 2016, în condițiile în care, surprinzător pentru o țară în curs de dezvoltare, ieșirile sunt semnificativ mai mari decât intrările în 2016.

De asemenea, este evidențiat modul cum multinaționalele din industria auto, bere/băuturi răcoritoare și software au contribuit la dezvoltarea capitalului local.

VEZI AICI LUCRAREA INTEGRALA

VEZI PREZENTAREA LUCRARII, REALIZATA DE ZIARUL FINANCIAR

31.01.2018

Conferință: Cum (sau: ”haideți să”) resetăm absorbția banilor europeni în anul centenar?

CursDeGuvernare.ro, organizează luni, 29 ianuarie, cu sprijinul Băncii Naționale a României,  conferința ”Fondurile europene, absorbția și impulsul necesar. Cum conectăm România, în anul centenar?”

La eveniment va participa, în calitate de speaker principal, Dna. Corina Crețu – comisar european pentru politică regională, alături de ministrul Fondurilor Europene – Dl. Marius Nica.

Cuvant de deschidere:  dl. Mugur Isarescu, Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei

Evenimentul va avea loc la Banca Națională a României, sala Mitiță Constantinescu, luni, 29 ianuarie, între orele 10.30 – 16.30.

Agenda detaliată a conferinței – la finalul acestei prezentări :

CONTEXTUL ȘI PROBLEMA. ȘI PROBLEMELE:

Ne oprim? Chiar dacă e un moment sensibil, haideți să NU.

Bine: atunci cum procedăm?

România are nevoie ca de aer de capital, de capitalizare, de bani cât mai ieftini- are nevoie de infuzia fondurilor europene:

  • o spun infrastructura rudimentară, valoarea adăugată mică din economie în ciuda eforturilor uneori inimaginabile ale antreprenorilor, lipsa de tehnologie în companiile de producție;
  • o spun educația și (in)adecvarea formării forței de muncă, sănătatea, sărăcia, lipsa de inițiativă comunitară și ritmul lent de convergență.

Cu toate aceste probleme sub ochi, după zece ani de practică în atragerea finanțărilor în economia reală, beneficiarii și partenerii din mediul privat se luptă cu un mecanism greoi iar autoritățile publice se străduie să recupereze întârzieri și să rezolve blocaje. Timp în care  zeci de miliarde de euro care așteaptă să fie cheltuite.

2018 este anul Centenarului Marii Uniri. Cât de conectată este România, de la un capăt la celălalt? Prin infrastructură, reducerea decalajelor, creșterea mobilității forței de muncă, România poate fi cu adevărat conectată. Cum valorificăm cele peste 30 miliarde de euro disponibile prin Fondurile structurale și de investiții în perioada 2014-2020 pentru a conecta România cu adevărat, în interior și, totodată, cu Uniunea Europeană?

Printre speakeri:

Corina Crețu – comisar european pentru politică regională, Marius Nica, ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea, deputat USR, fost ministru al fondurilor europen, Eugen Teodorovici, senator PSD, fost ministru al fondurilor europene, Sorin Ioniță, președinte Expert Forum, Adrian Moraru, director, Institutul pentru Politici Publice, Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România, Ionuț Ciurea, director executiv, Asociația Pro-Infrastructura, Florin Jianu, președinte, Consiliul Național pentru IMM din România, Marian Dobrilă, membru în consiliul director, Asociatia Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor Europene, plus beneficiari de finanțare.

Și, desigur, beneficiari concreți – care vor veni cu o tolbă de probleme concrete, care așteapă soluțiile necesare deblocării. Marii deblocări a banilor ieftini.

Parteneri:

BCR    PwC România    PIAROM    DELOITTE    ACRAFE    CNIPMMR

Afla mai multe AICI

20.01.2018

Noile prevederi ale legii privind apărarea împotriva incendiilor au intrat în vigoare. Spațiile publice care nu dețin autorizație de securitate la incendiu, obligate să anunțe la loc vizibil acest lucru

Noile prevederi ale legii privind apărarea împotriva incendiilor au intrat în vigoare, iar spațiile publice din categoria comerț, cultură și turism care nu dețin autorizație de securitate de incendiu sunt obligate să anunțe acest lucru. În locuri vizibile, trebuie afișat un panou cu textul ”Acest spațiu funcționează fără autorizația de securitate la incendiu”, în caz contrar urmând a fi aplicate amenzi.

Potrivit prevederilor legale intrate în vigoare vineri, beneficiarii construcțiilor publice în care funcționează unități din categoria comerț, cultură și turism care nu au autorizație de securitate la incendiu au obligația să realizeze și să amplaseze în dreptul intrărilor panouri de înștiințare, scrie News.ro. Acestea trebuie tipărite cu litere de tipar, cu dimensiuni de minimum 2,5 centimetri, de culoare roșie, pe fundal alb, având conținutul: ”Acest spațiu funcționează fără autorizația de securitate la incendiu”.

Nemarcarea corespunzătoare a acestor tipuri de obiective atrage după sine sancționarea cu amendă de până la 5.000 lei.

Potrivit reprezentanților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, construcțiile publice care vor trebui să afișeze panourile de înștiințare fac parte din cele care reunesc un număr mare de utilizatori și pentru care sunt necesare măsuri sporite de siguranță pentru prevenirea incendiilor. Camera Deputaților a adoptat, în 21 decembrie, cu 263 de voturi ”pentru”, un vot ”împotrivă” și 3 abțineri, proiectul pentru completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cunoscut drept “Legea Colectiv”, care instituie obligația celor care nu au autorizație de securitate la incendiu să anunțe la intrare. Conform actului normativ inițiat de deputatul PMP Ionuț Simonca, alături de alți 74 de parlamentari din toate partidele politice, panourile de înștiințare trebuie să fie afișate până la obținerea autorizației de securitate la incendiu.

Citeste pe Profit.ro

20.01.2018

Interviu cu Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM: “Trebuie să ne aşteptăm la scumpirea banilor”

*  “Programul Start-up Nation devine deja o glumă care îi afectează pe cei ce au crezut în acest proiect”

*  “Ţara noastră nu mai are capacitatea să producă ceea ce producea tradiţional”

*  “Să-i laşi pe tineri cu ajutor de şomaj înseamnă să-i îndemni la nemuncă”

 

Anul 2017 a fost unul bun din punct de vedere economic, însă anormal din punct de vedere al performanţelor, dacă îl raportăm la o scădere a segmentului de construcţii, în condiţiile în care, într-un an economic bun, sectorul construcţiilor, care urmează dinamica pozitivă, ar fi trebuit să fi crescut şi el în mod corespunzător, este de părere Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM). Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care instituţiile de statistică au anunţat scăderi constante în sectorul construcţiilor, bazate în special pe lipsa proiectelor de infrastructură. “Noroc cu clădirile rezidenţiale, care au mai salvat acest sector, pentru că lucrările inginereşti sunt într-un mare regres”, a declarat Cristian Pârvan, într-un interviu pentru publicatia BURSA.

Reporter: Care a fost evoluţia mediului de afaceri, în 2017?

Cristian Pârvan: Mediul de afaceri şi-a făcut datoria şi anul trecut, într-o totală inconsecvenţă legislativă. Au fost o serie de măsuri discutate şi uitate, de-a lungul anului 2017, pe care mediul de afaceri le-a luat întotdeauna în serios, de la primul anunţ. Noi nu ne permitem să considerăm că, dacă se anunţă o măsură de la nivelul decidenţilor politici, ea va fi abandonată. Oamenii de afaceri fac imediat calcule, fac evaluări să vadă cum îi afectează respectiva măsură, lucru pe care ar trebui să îl facă, de fapt, în primul rând, cel care decide o măsură sau alta şi să prezinte ce justificare are pentru ea. Evident că nu s-a întâmplat acest lucru, aşa cum nu s-a întâmplat nici în anii anteriori, şi se vine cu măsuri negândite, nepregătite şi cu atât mai puţin susţinute în faţa mediului de afaceri. Acest lucru creează momente de incertitudine, pentru că avem parteneri externi, avem preţuri, avem contracte, avem obligaţii. Nu se pot trata cu uşurinţă, pentru că orice schimbare implică anumite costuri, oameni, resurse, pe care o companie este obligată să le optimizeze pentru a face profit.

Reporter: Dar, în ansamblu, dacă ne uităm la cifre, economia stă foarte bine…

Cristian Pârvan: 2017 a fost un an bun din punct de vedere economic, însă anormal din punct de vedere al performanţelor, dacă îl raportăm la o scădere a segmentului de construcţii, în condiţiile în care, într-un an economic bun, sectorul construcţiilor, care urmează dinamica pozitivă, ar fi trebuit să fi crescut şi el în mod corespunzător. Comunicatele instituţiilor de statistică arată scăderi în acest domeniu, iar ele vin mai ales din lipsa proiectelor de infrastructură. Noroc cu clădirile rezidenţiale, care au mai salvat sectorul construcţiilor, pentru că lucrările inginereşti sunt într-un mare regres. Ar fi trebuit să implementăm proiectele pe infrastructură, pentru că avem atât fonduri europene, cât şi fonduri alocate de la buget. Din execuţia bugetară, se observă că volumul de cheltuială pe acest domeniu a scăzut.

De asemenea, avem rezultate negative şi îngrijorătoare pentru viitor în domeniul cercetare-inovare. Noi, cei din mediul de afaceri, susţinem toţi necesitatea utilizării acestui pilon de dezvoltare, pentru că este evident că ţara noastră nu mai are capacitatea de a produce ceea ce producea tradiţional.

Industria are nevoie şi de produse inovative, nu numai de comandă externă, or produsele inovative vin în urma unui proces de cercetare-dezvoltare şi a constituirii unui brand românesc care să permită, ulterior, şi vânzarea în afara ţării. În concluzie, cercetarea-dezvoltarea a rămas la un nivel redus, s-a făcut puţin în acest domeniu din punct de vedere legislativ. În acelaşi timp, avem o lipsă de politică în sector, o lipsă de orientare.

Reporter: Care dintre domeniile economice au evoluat cel mai mult, în 2017?

Cristian Pârvan: Un domeniu deosebit de important este IT&C, care are o pondere semnificativă în economie, aproape dublă decât agricultura, de exemplu. În aceste condiţii, ne uităm să existe politici adecvate unui sector care-şi poate creşte competenţele, care nu trebuie să folosească resurse naturale, energie şi aşa mai departe, ca să facă PIB. Sigur că nu se poate numai cu sectorul IT, dar odată ce avem acest domeniu, este păcat să nu îl valorificăm la cât poate el să facă.

În proiectul care s-a dezvoltat recent la Ministerul Finanţelor privind sprijinirea IMM, nu am fost de acord cu prevederea că, în mod explicit, vor fi finanţate de la buget, cu 80%, IMM-urile care înfiinţează centre de agrement, a doua categorie fiind finanţarea cu doar 50% a capitalului de lucru pentru restul IMM-urilor. Am întrebat ce fel de politică este aceasta. Noi propunem de ani de zile să sprijinim companiile româneşti care pot deveni sub-furnizori ai firmelor internaţionale, să sprijinim producţia. Unde facem centre de agrement? Trebuie să luăm exemplele existente. Programul start-up nation devine deja o glumă care îi afectează pe cei ce au crezut în acest proiect, ca urmare a volumului de finanţare, a lipsei de personal etc. A tot fost împins acest program, care părea foarte promiţător şi care, deocamdată, a înlocuit şi programul ce a mers foarte bine, şi anume SRL-D, şi întrebarea este care sunt măsurile şi politicile economice adoptate? Din păcate, niciuna.

Reporter: Dar în agricultură pot fi înfiinţate IMM-uri româneşti…

Cristian Pârvan: Plecând de la biomasă, în agricultură inclusiv cerealele pot fi industrializate, ca materii prime. Noi ne lăudăm în continuare că exportăm grâu şi porumb. Preocupările legate de biomasă şi producerea de căldură pe biomasă sunt doar în mod limitat susţinute de Ministerul Agriculturii, care se opune culturilor energetice şi impune unele condiţii ce nu ţin cont, în primul rând, de dreptul de proprietate, dar nu se înţelege că biomasa este o resursă uriaşă de stimulare a activităţii în mediul rural.

Mai ales în contextul în care există Programul de Dezvoltare Rurală la Ministerul Agriculturii. Ar trebui ca acest minister, împreună cu Ministerul Mediului, Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Ministerul de Finanţe – înţelegând că eradicarea sărăciei, de care acum toată lumea a ajuns să se plângă şi care este în esenţă în mediul rural, din lipsa locurilor de muncă, din lipsa veniturilor, din menţinerea unei producţii de sub¬zistenţă -, să susţină această politică, astfel încât mediul rural să se dezvolte.

Toată lumea vorbeşte de salarii, de venituri, dar nimeni nu vorbeşte de structura economică, de cum putem stimula apariţia locurilor de muncă în activităţi neagricole, pentru că pe partea agricolă este clar că va trebui să scadă numărul acestora.

Reporter: Oricum ne confruntăm cu o criză a forţei de muncă…

Cristian Pârvan: Din păcate, există cel puţin două tendinţe îngrijorătoare – în primul rând continuă tentaţia, pregătirea, dorinţa de a pleca a multor tineri şi, în cel de-al doilea rând, vorbim despre măsurile dis¬cutabile, din punctul nostru de vedere, a unor ţări care încearcă să limiteze accesul cetăţenilor români la piaţa europeană a muncii, măsură care nu este în regulă.

Ceea ce s-ar putea face, şi din păcate nu este acceptat până la nivel de consilier al preşedinţiei – este trecerea, măcar în anumite zone deficitare cum sunt medicina, informatica, automatica, mecanica, construcţiile, la credite bancare garantate de stat, la studii pe credit. Sistemul nu este perfect, are mari probleme şi, dacă ne uităm la SUA, vedem că aceste credite bancare garantate de stat presupun unele condiţii. După ce beneficiarul ajunge cu salariul la un anumit nivel, acesta trebuie să înceapă rambursarea împrumutului într-un termen limitat. Aşa funcţionează în vest. Ca să urmezi o facultate, există două posibilităţi, în ceea ce priveşte sursele financiare – din partea statului, dacă locul este cu finanţare publică, sau cu bani de la student. La noi, dacă studiile nu îl costă pe cel care le urmează, costă societatea. Adică societatea investeşte, dar nu obţine nimic. Creditul despre care vorbeam poate fi accesat când studentul începe studiile. Un student care are un angajament bancar, oriunde s-ar duce, după ce depăşeşte salariul mediu al ţării respective sau un nivel stabilit, să zicem, începe să ramburseze creditul.

Numărul de locuri de muncă finanţate public este foarte redus. De fapt, schema ar trebui să fie aşa – ar trebui să dăm burse de excepţie la copiii fără posibilităţi materiale dar dornici să înveţe şi performanţi, iar cu restul, care se duc să obţină o hârtie, să procedăm altfel. Trebuie schimbată paradigma – să îi facem pe tineri să înţeleagă faptul că studenţia este frumoasă, dar că ea este dublată de o anumită răspundere.

Informaţia dată de Ministrul Muncii, că în ultimii zece ani, dintr-un milion şi nouă sute de mii de absolvenţi de liceu, nouă sute de mii – deci aproape jumătate – nu au bacalaureatul, ridică întrebarea: “La ce folosesc aceşti oameni? De aici vine propunerea, pe care o susţinem în continuare, că cine nu ia bacalaureatul să nu fie automat trecut în şomaj, ci să facă automat un ciclu de ucenicie. Să-i laşi pe tineri cu ajutor de şomaj înseamnă să-i îndemni la nemuncă.

Educaţia trebuie să treacă pe alte baze, pentru a se adapta şi a se apropia de piaţa muncii. Cerinţele de competenţă se schimbă foarte rapid, cum, în egală măsură, cei care predau cursuri au rămas cu nişte cursuri foarte învechite, neadaptate şi neaduse la cerinţele actuale. Din păcate, vorbim despre probleme de sistem şi nu există soluţii miraculoase.

Reporter: Cum vede mediul de afaceri modificările fiscale intrate în vigoare în acest an?

Cristian Pârvan: Deocamdată, pentru unele măsuri care se aplică din acest an, nu avem norme. Oamenii de afaceri şi-au făcut bugetul în baza presupunerilor. Noile reglementări nu au adus clarificările pe care mediul de afaceri este interesat să le afle.

Referitor la trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, informaţiile sunt contradictorii. Vom vedea, la un moment dat, la 25 ianuarie, cine şi ce a făcut, pentru că este clar că sunt sectoare care nu au niciun fel de problemă, majorează salariile cu 20% ca să fie păstrat salariul net şi gata. Însă, aici apare problema că, la multe firme, nu va mai fi o altă mărire de salarii, pe care acestea ar fi urmat să o facă, aşa cum o făceau anual. În acelaşi timp, vor fi şi companii care vor face şi aceste măriri, dar, evident, profitabilitatea va fi cea care îşi va spune cuvântul şi în baza căreia se va stabili dacă societăţile comerciale pot să suporte adoptarea noilor norme sau nu.

De asemenea, trebuie să ne lămurim cu ce preţuri lucrăm la energie electrică, gaze, benzină, motorină, care înseamnă costuri. Pentru că toată lumea vorbeşte numai de costuri de personal, unde statul este clar că face concurenţă neloială, prin sectorul bugetar, sectorului privat, iar sectorul privat nu are posibilitatea să urmărească dinamica aceasta agresivă.

Reporter: În acest context, consideraţi că vom ajunge în situaţia să avem un nou acord cu FMI?

Cristian Pârvan: Nu cred în aşa ceva. Noi, care am susţinut primul acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, considerăm că, indiferent ce se întâmplă, nu trebuie să mai încheiem un alt acord. Deşi atunci părea să fie salutară o înţelegere de acest gen, faptul că s-a ajuns ca o tranşă de la Comisia Europeană să fie băgată în consum, la vremea respectivă, ne face să credem că nu avem deloc o garanţie că banii care ar fi puşi la dispoziţie ar fi folosiţi cum trebuie, şi atunci este mai bine fără împrumuturi. Dacă risipim banii pe ce nu trebuie, atunci nu are rost să ne îndatorăm. Din buget se vede că se majorează gradul de îndatorare, iar cheltuiala cu dobânzile bancare este în creştere importantă. În buget, alocarea pentru costurile financiare aferente împrumuturilor cresc, întrucât cresc dobânzile şi creşte şi masa împrumutată.

În general, trebuie să ne aşteptăm la scumpirea banilor, atât din cauza a ceea ce se întâmplă pe plan interne, dar şi ca urmare a cauzelor externe. Deocamdată, a fost prelungit programul de relaxare cantitativă, dar toată lumea se aşteaptă la creşterea dobânzilor şi, în felul acesta, la creşterea costurilor de finanţare.

De asemenea, aşa cum arată bugetul, se prevede o creştere mai agresivă a importurilor faţă de creşterea exporturilor, ceea ce înseamnă că va fi nevoie de valută. Dacă nu avem altă intrare de valută – de exemplu fonduri europene, de lipsa cărora am suferit foarte mult anul trecut; inves¬tiţii străine, care sunt incerte; investiţii româneşti, afectate de instabilitate şi de insecuritate -, atunci s-ar putea să se adune mai puţini euro din activitatea economică şi crescând cererea de euro, leul se va deteriora.

Reporter: Legat de piaţa financiară, se pare că avem din ce în ce mai mult de-a face cu bitcoinul…

Cristian Pârvan: Bitcoin este o criptomonedă şi este clar că, dacă la începutul anului 2017 valora în jur de 1.000 de dolari, iar la finalul lui decembrie ajunsese la circa 14.000 de dolari, ea nu poate să aibă o bază economică. Ca în orice astfel de scheme cu randamente absolut senzaţionale, cine riscă este posibil să şi câştige, dar întotdeauna va câştiga pe spatele celor care pierd. Deocamdată, monedele şi circuitele financiare care şi aşa au fost viciate prin tot felul de instrumente derivate şi alte speculaţii financiare – utile într-o anumită proporţie, dar care s-au exacerbat ca dimensiune – au pus economia mondială în pericol.

Reporter: Cum apreciaţi nivelul colectărilor de către Fisc?

Cristian Pârvan: ANAF spune că, la 11 luni, a colectat cu 12 miliarde lei în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Nu ştim cum este faţă de program. Este clar că s-a colectat mai mult pe muncă şi pe creşterile de salarii. Cei de la Fisc spuneau că au colectat ceva mai mult şi din impozitul pe profit, ceea ce este corect, pentru că a intrat în vigoare impozitarea dividendelor cu 5%, ceea ce a stimulat apariţia şi mai ales încasarea unui volum mai mare de dividene. În concluzie, este posibil ca volumul de încasări la ANAF să fie superior anului 2016 şi este normal acest lucru, la o creştere economică de 8%. Problema care a rămas fără răspuns este – de ce încasările nu au crescut în ritmul creşterii PIB?

Reporter: Dar creşterea economică are o bază solidă?

Cristian Pârvan: Creşterea economică se datorează exclusiv mediului de afaceri. Nu poate să spună cineva că există vreo măsură deosebită care ar fi sprijinit mediul de afaceri să obţină aceste rezultate. Industria a avut un aport mai mare la creşterea economică decât am presupus noi la începutul anului. Din păcate, la noi, aportul exportului net la PIB este negativ, comparativ cu ceea ce se întâmplă la vecinii noştri unguri, care au aport pozitiv al exporturilor la PIB. Acest lucru nu se poate corecta decât prin lărgirea lanţului de valori – trebuie să sprijinim anteprenorii români ca să fie cât mai mulţi integraţi cu firmele exportatoa¬re, astfel încât, în felul acesta, să aibă o bază mai largă de activitate în ţara noastră şi o mai mare influenţă în mediul economic românesc, pe orizontală. De asemenea, trebuie să avem produse inovative.

Reporter: La construirea bugetului pe acest an, au fost discuţii aprinse legate de cuantumul impozitului pe venit care va merge la Unităţile Administraţiilor Teritoriale. Cum vedeţi faptul că, în acest an, UAT-urile vor avea asigurat un anumit buget pe cap de locuitor?

Cristian Pârvan: Este clar că finanţarea şi resursele ar trebui să fie mai aproape de cel care le generează, pentru că, în felul acesta, se vor selecta administraţiile bune de cele proaste. Ambele tipuri de adminis¬traţii au avut pe cap de locuitor cam aceleaşi venituri şi cam aceleaşi resurse. Doar că unele au folosit banii majorând de zece ori salariile în primărie şi nefăcând nicio investiţie, altele au mărit cu 10%-20% salariile, dar au şi făcut ceva pentru localitate. Acum, vine această idee de a menţine excesiv dependenţa de echilibrare de la centru. Este clar că UAT-urile sunt afectate de scăderea impozitului pe venit. Noi susţinem că este mult mai bine să se facă în primul rând o reorganizare administrativă şi să se facă proiecte de care comunităţile au nevoie în ansamblul lor.

La noi lipseşte competitivitatea şi transparenţa şi se merge pe principiul “cine-i harnic şi munceşte are tot ce vrea, cine-i leneş şi chiuleşte are tot aşa”. Trebuie să ieşim din această paradigmă, iar statul să îl ajute pe cel care este chibzuit şi gospodar şi care răspunde nevoilor cetăţenilor.

Reporter: Nu putem să nu subliniem faptul că am început anul 2017 cu proteste împotriva legilor justiţiei şi l-am încheiat în acelaşi mod…Cum este afectat mediul de afaceri de acest pachet de legi?

Cristian Pârvan: Avem un interes deosebit în legile justiţiei – atât pe partea penală, cât şi pe civil – vizavi de faptul că noi considerăm şi sprijinim ideea expusă de ANAF, respectiv că cei care au sume pe care le-au calculat prost şi nu le-au plătit la stat să ajungă la o înţelegere cu Fiscul şi să le plătească, nu să fie trimis dosarul imediat în penal. Despre aberaţiile proceselor economice nu vorbeşte nimeni, când ele de fapt afectează activitatea firmelor. Justiţia română nu este pregătită să soluţioneze astfel de situaţii, iar mediul de afaceri este afectat. Suntem total nemulţumiţi de cum funcţionează justiţia în mediul economic.

Reporter: Ce aşteptaţi de la 2018?

Cristian Pârvan: Mediul de afaceri aşteaptă ca măcar un an să nu mai umble nimeni la codul fiscal. Este dorinţa din fiecare an, însă niciodată nu suntem auziţi. Indiferent de măsurile care se iau, chiar şi dure, dar să fie anunţate cu un an înainte. Ceea ce se face la noi se face pe apucate, iar acest lucru nu are cum să fie apreciat nici de mediul de afaceri autohton, nici de investitorii străini. Lumea are nevoie ca Guvernul să nu mai schimbe regulile în fiecare zi şi cu aplicabilitate imediată. Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate şi trebuie trecut la optimizarea funcţionării instituţiilor publice.

Informatizarea ANAF trebuie să devină o prioritate strategică, naţională, însă, din păcate, avem senzaţia că nu se doreşte acest lucru. Nu se poate ca într-o ţară hub informatic să nu reuşeşti că construieşti, în cinci ani, având bani de la Banca Mondială, un centru naţional de informaţii fiscale conectat cu toate terminalele. Noi susţinem ca inspectorii ANAF specializaţi pe domenii de evaziune fiscală să fie foarte bine plătiţi. Din păcate, în loc să reducem evaziunea fiscală, permanent schimbăm regulile, sub titlul reducerii evaziunii fiscale şi plătesc în plus tot cei care îşi declară veniturile şi obişnuiesc să plătească.

Reporter: Vă mulţumesc!

Bursa.ro

16.01.2018