Guvernul a publicat Memorandumul privind incadrarea schemelor de ajutor de minimis „participarea operatorilor economici la targuri si expozitii internationale organizate in strainatate” si „Realizarea de studii de piata si pe produse”, instituite de Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri pentru actiunile din Programul de promovare a exportului, in politicile economico-bugetare si financiare ale statului roman.
Citeste intreg Memorandumul AICI
In luna ianuarie 2016, cifra de afaceri din serviciile de piata prestate in principal intreprinderilor, in termeni nominali, fata de luna precedenta, a scazut atat ca serie bruta, cu 21,2%, cat si ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, cu 2,1%, potrivit INS.
Acest recul semnificativ in termeni nominali a fost cauzat urmare a scaderilor uriase inregistrate la activitatile de servicii informatice si in tehnologia informatiei (-40,9%), activitatile de productie cinematografica, video, programe de televiziune; difuzare si transmitere de programe (-36,7%), alte servicii furnizate in principal intreprinderilor (-21,5%), activitatile de comunicatii (-16,9%) si la activitǎtile de transport (-15,5%).
Comparativ insa cu luna ianuarie 2015, cifra de afaceri din serviciile de piata prestate in principal intreprinderilor a crescut in prima luna din acest an atat ca serie bruta, cu 5,5%, cat si ca serie ajustata, cu 5,7%. Totusi, in serie bruta, activitatile de servicii informatice si in tehnologia informatiei au inregistrat, de asemenea, o scadere semnificativa, de -6,8%. Singura crestere a acestui sector extrem de important pentru economia romaneasca a fost consemnata in privinta datelor ajustate sezonier: +4,8% in luna ianuarie 2016, comparativ cu luna ianuarie 2015.
Citeste intreg comunicatul AICI
Comparativ cu luna corespunzatoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri pentru comertul cu autovehicule si motociclete a crescut in ianuarie 2016 atat ca serie bruta, cu 16,0%, cat si ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, cu 15,2%.
Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piata prestate populatiei a crescut atat ca serie bruta cu 14,0% cat si ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, cu 13,9%, potrivit INS.
Comparativ cu luna precedenta, in luna ianuarie 2016, volumul cifrei de afaceri din comertul cu autovehicule si motociclete a scazut fata de luna precedenta ca serie bruta cu 21,5%, iar ca serie ajustata a crescut cu 1,9%. Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piata prestate populatiei a scazut de assemenea fata de luna precedenta ca serie bruta cu 12,4%, iar ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate a crescut cu 0,5%.
Citeste intreg comunicatul AICI
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru a lansat o noua editie a Catalogului surselor de finantare, destinat societatilor comerciale.
Acesta cuprinde toate programele de finantare existente in lluna martie 2016, cu finantare de la Uniunea Europeana, Guvernul Romaniei ori alte organisme europene ori de stat romanesti.
Citeste integral Catalogul surselor de finantare – martie 2016
In luna ianuarie 2016, castigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.688 lei, cu 8,3% mai mic decat in luna decembrie 2015, in timp ce castigul salarial mediu nominal net a fost de 1.943 lei, in scadere fata de luna precedenta cu 171 lei (-8,1%), potrivit INS.
Valorile cele mai mari ale castigului salarial mediu nominal net s-au inregistrat in activitati de servicii in tehnologia informatiei, inclusiv activitati de servicii informatice – 5.113 lei, iar cele mai mici in hoteluri si restaurante – 1.163 lei.
Citeste mai multe AICI
Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2015 a fost de 710,266 miliarde de lei prețuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,7% față de anul 2014, potrivit INS. Comparativ cu trimestrul III 2015, Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2015 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,1%, iar față de acelaşi trimestru din anul 2014, PIB a înregistrat o creştere cu 3,7% pe seria brută şi de 3,8% pe seria ajustată sezonier.
La creşterea PIB, în anul 2015 față de anul 2014, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepția Agriculturii, silviculturii şi pescuitului, contribuții pozitive mai importante având următoarele ramuri:
– Comerțul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,0%), cu o pondere de 15,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s‐a majorat cu 6,4%;
– Construcțiile (+0,6%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s‐a majorat cu 8,8%;
– Informațiile şi comunicațiile (+0,6%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,7%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (11,8%);
– Industria (+0,5%), cu o pondere de 23,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s‐a majorat cu 2,0%;
– Impozitele nete pe produs (+0,7%), cu o pondere de 12,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s‐a majorat cu 5,7%.
De asemenea, domeniul „Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii” a contribuit la cresterea PIB cu 0,1%, avand o pondere de 2,6% in 2015, fata de 2,4% in 2014.
Ciiteste intreg comunicatul AICI
In trimestrul IV 2015, investitiile nete realizate in economia nationala au insumat 27,194 miliarde de lei, fiind in crestere cu 17,1%, comparativ cu trimestrul IV 2014, potrivit INS. In anul 2015, investitiile nete realizate in economia nationala au insumat 71,335 miliarde de lei, echivalentul a 15,85 miliarde de euro, in crestere cu 8,4%, comparativ cu anul 2014. Din cele 15,85 miliarde de euro, investitiile straine directe (ISD) au insumat anul trecut 3,03 miliarde de euro – mai putin de o cincime din total.
Din totalul investitiilor nete in economie pe 2015, cea mai mare pondere o reprezinta investitiile in comert si servicii: 42,4%, consemnand si cea mai mare crestere fata de anul 2014, cand reprezentau 38,3%. Pe de alta parte, ponderea investitiilor in celelalte trei ramuri principale au scazut anul trecut fata de anul precedent: industrie – 37,9%, fata de 38,9, constructiile – 12%, fata de 15,7%, si agricultura – 4,7%, comparativ cu 5,4.
Citeste intreg comunicatul INS AICI
Agitata piata a serviciilor de curierat din Europa primeste un imbold puternic de a-si dezvolta viteza de reactie din partea noii platforme de comenzi Eurosender.
Aparitia startup-ului dezvoltat de cativa antreprenori sloveni este in masura sa amplifice competitia intre firmele de curierat din intreaga Europa, iar debutul firmei pe piata din Romania ofera o sansa imensa de dezvoltare pentru companiile locale din acest sector, ca si noi oportunitati de expeditie pentru clienti, fie ei persoane fizice sau reprezentanti ai mediului de afaceri.
Cum functioneaza sistemul Eurosender, ce inseamna curieratul door to door din Romania si ce beneficii are un client al platformei ne explica pe indelete Gabriela Buzoianu, Country Manager Eurosender Romania, intr-un interviu acordat Business 24.
Citeste interviul AICI
Eurostat – Biroul de statistica al Uniunii Europene – a prezentat o trecere in revista a statisticilor pentru sectorul serviciilor de arhitectura, inginerie, testare tehnica si analiza din UE, efectuate de NACE (Clasificarea statistica a activitatilor economice in Comunitatea Europeana), Rev. 2, Dizivia 71, numite in continuare servicii arhitecturale si tehnice. Sectorul serviciilor tehnice si de arhitectura al UE (Divizia 71) cuprinde 969.400 de intreprinderi, aproape 3 milioane de angajati si o valoare adaugata de 152,9 miliarde de euro.
In economia intreprinderilor nefinanciare, sectorul serviciilor de arhitectura si tehnice au reprezentat 2,2% din numarul total de persoane angajate si 2,5 % din valoarea adaugata . Pe baza acestor masuri, sectorul serviciilor de arhitectura si tehnica a fost cea de-a doua cea mai mare activitate dintre cele sapte diviziuni NACE incluse in activitati profesionale, stiintifice si tehnice, mai mici doar decat serviciile juridice si de contabilitate (Diviziunea 69).
Vezi articolul si statisticile complete AICI
Comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, Marianne Thyssen, va prezenta o serie de propuneri menite sa combata dumpingul social in Uniunea Europeana, propuneri ce vor avea la baza principiul „pentru munca egala, salariu egal”, transmite AFP.
„Comisarul Thyssen va prezenta un pachet de masuri sociale”, a confirmat purtatorul de cuvant comunitar Alexander Winterstein. Acest pachet vizeaza o revizuire a normelor ce se aplica lucratorilor dintr-o tara a UE detasati temporar intr-o alta tara a UE. Astfel de lucratori sunt in general est-europeni veniti sa lucreze pe salarii foarte mici in statele vest-europene, motiv pentru care sunt acuzati de concurenta neloiala pe piata muncii.
Corectarea acestei situatii s-a incercat mai intai in anul 1996, cand a fost elaborata o prima directiva europeana, urmata de o a doua in anul 2014. Dar numerosi responsabili considera insuficiente masurile luate atunci si critica faptul ca lucratorii est-europeni distorsioneaza piata muncii in vestul Europei, unde vin sa munceasca pe salarii derizorii in agricultura, abatoare sau pe santiere.
Conform unei surse europene, primul principiu al initiativei ce va fi prezentata marti colegiului comisarilor va fi: „pentru munca egala, salariu egal la acelasi loc de munca”, ceea ce inseamna ca, de exemplu, un est-european venit sa lucreze intr-o tara din vestul Europei ar trebui sa fie platit la fel ca un localnic angajat pentru aceeasi activitate.
In schimb, accesul est-europenilor pe piata muncii din vest ar putea fi ingreunat in conditiile in care angajatorii lor nu ar mai putea beneficia de avantajul salariilor mici pe care le ofera acestor lucratori. Pe de alta parte, nu se va schimba regula ce prevede ca lucratorul detasat ramane in evidentele sistemului de securitate sociala din tara sa de origine.
Un al doilea principiu va fi acela ca detasarea unui lucrator intr-o alta tara a UE poate dura cel mult doi ani, legislatia europeana actuala fiind neclara la acest capitol.
Initiativa comisarului Thyssen survine dupa ce Germania si Franta au cerut in luna ianuarie o inasprire a normelor privind detasarea lucratorilor, aceste doua tari reusind sa ralieze in demersul lor Austria, Belgia, Olanda, Luxemburg si Suedia.
De altfel, cele doua principii enuntate se regasesc si in pozitia exprimata de ministrii muncii german si francez, Andrea Nahles et Myriam El Khomri, intr-un interviu comun pe care l-au acordat cotidianului francez Les Echos.
Sursa: stiripesurse.ro
Conform datelor Comisiei Europene, in anul 2014 pe ansamblul Uniunii Europene erau 1,92 de milioane de lucratori detasati, cu 44,4% mai multi fata de anul 2010. Astfel de lucratori au de obicei contracte a caror durata medie este de sub patru luni. Cei mai multi lucratori detasati erau inregistrati in 2014 in Germania (peste 400.000), Franta (putin sub 200.000) si Belgia (circa 160.000).
© piarom.ro 2024