Săptămâna trecută, Senatul României (cameră decizională) a adoptat un proiect de lege de modificare a Legii contenciosului administrativ care conține atât măsuri menite să reducă durata medie ridicată de soluționare a litigiilor de contencios administrativ și să faciliteze accesul la instanțele specializate în această materie, cât și o reconsiderare a regulilor procedurale privind contractele administrative. Proiectul adoptat a fost trimis Președintelui României pentru promulgare.

Forma finală a inițiativei legislative este pe alocuri substanțial diferită de cea a proiectului publicat la începutul lunii martie, despre care am scris cu o altă ocazie , ceea ce face utilă acum trecerea în revistă a unora dintre cele mai importante modificări adoptate.

1. Modificări privind procedura plângerii prealabile

Proiectul adoptat de Senatul României conține o serie de modificări binevenite privind plângerea prealabilă ce trebuie formulată de persoana ce se consideră vătămată printr-un act administrativ într-un drept sau interes legitim înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ.

Conform proiectului, plângerea prealabilă nu mai este necesară în cazul în care actul administrativ nu mai poate fi revocat de autoritate întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. Această modificare este binevenită și deosebit de utilă întrucât plângerile prealabile în aceste situații erau lipsite de finalitate practică. Rămâne de văzut însă care vor fi cazurile în care, în practică, va mai fi necesară formularea plângerii prealabile în condițiile în care actele administrative produc efecte, de regulă. de la data comunicării lor.

De asemenea, este stabilit clar termenul pentru formularea plângerii prealabile de o persoană ce se consideră vătămată printr-un act administrativ individual adresat altei persoane, respectiv 30 de zile de la data la care a luat cunoștință de conținutul actului. Astfel se pune capăt divergențelor actuale privind durata termenului în care terțul trebuie să formuleze plângerea (30 de zile sau 6 luni) și măsura în care este (in)suficient ca terțul să cunoască doar existența actului, iar nu și conținutul acestuia.

O altă modificare utilă este cea potrivit căreia motivele invocate în acțiunea în anularea actului administrativ nu sunt limitate la cele invocate în plângerea prealabilă, putând fi deci suplimentate în cadrul cererii de chemare în judecată fără riscul de a fi respinse cu motivarea că nu au fost aduse la cunoștința autorității publice în cadrul etapei administrative a litigiului.

2. Partajarea competenței judiciare privind contractele administrative și consecințe asupra procedurii plângerii prealabile 

Inițiativa legislativă conține mai multe modificări în ce privește competența materială și teritorială a instanțelor de contencios administrativ (spre exemplu, ridicarea pragului valoric de la 1 milion de lei la 3 milioane de lei, stabilirea competenței teritoriale exclusiv în favoarea instanțelor în circumscripția cărora se află domiciliul persoanei fizice sau sediul persoanei juridice de drept privat).

Printre cele mai importante modificări se numără prevederile referitoare la competența judecării litigiilor privind contractele administrative. Pentru a reduce gradul de încărcare al instanțelor de contencios administrativ, legiuitorul a ales să partajeze competența de soluționare a litigiilor privind contractele administrative între instanțele de contencios administrativ și cele civile. Astfel, litigiile apărute în fazele premergătoare încheierii contractelor și cele privind încheierea contractelor administrative (inclusiv cele privind anularea lor) au rămas în competența instanțelor de contencios administrativ. În schimb, litigiile privind executarea contractelor administrative au fost date în competența instanțelor civile.

Spre deosebire de forma din prezent a Legii contenciosului administrativ, modificările adoptate nu clarifică însă instanța competentă pentru litigiile privind modificarea, interpretarea și încetarea contractelor administrative. La o primă vedere, aceste litigii par a fi legate de executarea contractelor administrative și, deci, de competența instanței civile, însă nu se poate exclude posibilitatea ca unele dintre aceste litigii să implice și aspecte privind încheierea contractului și, deci, să justifice competența instanțelor de contencios administrativ.

Partajarea competenței instanțelor în legătură cu litigiile privind contractele administrative a adus cu sine reguli diferite privind accesul la justiție. Procedura plângerii prealabile este aplicabilă exclusiv litigiilor privind contracte administrative ce sunt de competența instanțelor de contencios administrativ. În schimb, procedura nu trebuie urmată dacă litigiul este de competența instanței civile și, deci, privește executarea contractelor administrative. Nu este clar motivul pentru care legiuitorul tratează diferit cele două tipuri de litigii, cu atât mai mult cu cât rata de succes a plângerilor prealabile este în practică deosebit de redusă.

3. Accelerarea procedurii de judecată a litigiilor de contencios administrativ

Majoritatea amendamentelor cu privire la procedura de judecată au drept finalitate crearea premiselor pentru judecarea cu celeritate a cererilor din această materie.

Un exemplu în acest sens este înlăturarea expresă a procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată (care conducea inevitabil la amânarea stabilirii primului termenului de judecată) cu privire la mai multe tipuri de cereri a căror soluționare rapidă este esențială pentru reclamanți. Această procedură administrativă nu se va mai aplica nici cererilor de suspendare a executării actelor administrative, și nici cererilor privind stabilirea penalităților și aplicarea unei amenzi conducătorului autorității publice pentru neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive. De asemenea, pentru aceleași considerente a fost înlăturată și obligația reclamantului de a formula răspuns la întâmpinare în cadrul judecății acestor tipuri de cereri, precum și o serie de termene stabilite de Codul de procedură civilă.

Citeste mai departe pe Hotnews.ro

Oxygen Events impreuna cu Asociatia Romana a Bancilor, Asociatia Nationala pentru Securitatea Sistemelor Informatice, FRC, Banca Transilvania, CEC Bank si Institutul National pentru Cercetare si Instruire Culturala, organizeaza in seria evenimentelor publice Ecosistemul Antreprenorial: “Economia digitala – ce poate sa castige Romania?” o noua editie a conferintei dedicate antreprenorilor din Intreprinderile mici si mijlocii.

Evenimentul va avea loc pe 28 iunie 2018, la Hotel Marshal Garden Bucuresti, sala Panoramic, de la ora 12.00.

Directiile de dezbateri se vor indrepta spre 3 zone: realitati antreprenoriale, ecosistemul antreprenorial – context in care vor evolua IMM-urile si digitalizarea si interconectarea la sistemele europene.

Aceasta noua intalnire incearca sa dea un raspuns urmatoarelor intrebari subsumate domeniului Antreprenoriatului: ƒ

– Care sunt legaturile spiritului antreprenorial si cresterea economica? ƒ

– Poate  fi considerat antreprenoriatul ca fiind interfata intre intreprinderi mici (de nivel micro) si cresterea economica (la nivel macro)? ƒ

– Forta de munca din Romania: Criza sau oportunitate?

– Avand in vedere faptul ca spiritul antreprenorial joaca un rol important in dezvoltarea economica, cum poate fi promovat?

– Sistemele de sprijin antreprenorial pentru realizarea proiectelor antreprenoriale din diverse domenii

– Digitalizarea Europei si economia Romaniei: Ce face Romania, ce face UE, ce castiga Romania.

Detalii si inscrieri la adresa  [email protected]

VEZI AICI PROGRAMUL COMPLET AL EVENIMENTULUI

Recent au apărut imagini cu roşiile româneşti autentice, pe care noi le căutăm cu diperare în pieţe, aruncate la gunoi în cantităţi uriaşe. În această situaţie au ajuns agricultorii din sudul ţării care au investit banii lor şi ai statului în producţiile de roşii.

În jur de 1.200 de fermieri din zona de sud a ţării au fost încurajaţi să investească în producţia de roşii, prin subvenţiile de 3.000 de euro oferite de ministerul Agriculturii. Autorităţile nu au luat însă în calcul şi faptul că oamenii nu au o piaţă de desfacere suficient de mare.

Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM şi-a transmis frustrarea legată de acest subiect în cadrul conferinţei Food Intel.

„Este foarte greu de înţeles cum poţi să exporţi tonaj masiv de produse agricole cu valoare mică şi să imporţi tonaj redus cu valoare mare. Pur şi simplu industrializarea produselor agricole este extrem de redusă ca să nu spunem că defapt nu există. Ca exemplu, recent, o politică teoretic bună dar incompletă, aceea de susţinere a producţiei de roşii timpurii care să iasă mai repde, întrucât au ieşit si au fost stimulaţi producătorii să scoată roşiile, recent conduc cu 50 de bani la intermediari. Nu mai cumpără nimeni roşii româneşti pentru că cercetătorii ştiau că o producţie de roşii sau de legume în general nu poate fi bazată pe o desfacere imediată în stare proaspătă, când trebuie să ai o capacitate industrială care să prelucreze tot excedentul de producţie care nu poate fi consumat în stare proaspătă. Este un exemplu recent care arată un program de stimulare care dă 3000 de euro fiecărui fermier care şi a propus să scoată roşiile timpurii şi iată cum am prăpădit producţie agricolă. Erau imagini cu cantităţi uriaşe de roşii aruncate pe câmp, te doare inima când vezi cum ne batem joc. Asta înseamnă agricultura, fiind văzută doar ca o activitate periferică. Ideea pe care vreau să o lansez este că agricultura este o bogăţie mult mai mare decât ne imaginăm.”

Citeste pe Capital.ro

Agentia pentru Dezvoltare Regionala ADR Sud Muntenia a publicat Catalogul surselor de finantare – editia IUNIE 2018.

Catalogul surselor de finantare este un material informativ referitor la Fondurile Structurale active, dar si la apelurile de propuneri de proiecte lansate in anul 2018 de Comisia Europeana. Materialul cuprinde informatii referitoare la operatiunile eligibile, solicitantii eligibili, valoarea proiectului, contributia solicitantului, termenul limita de depunere a aplicatiei, informatii referitoare la Autoritatea de Management si Organismul Intermediar responsabile.

CITESTE INTEGRAL CATALOGUL SURSELOR DE FINANTARE – IUNIE 2018

Agentia pentru Dezvoltare Regionala ADR Sud Muntenia a publicat Catalogul surselor de finantare – editia Mai 2018.

Catalogul surselor de finantare este un material informativ referitor la Fondurile Structurale active, dar si la apelurile de propuneri de proiecte lansate in anul 2018 de Comisia Europeana. Materialul cuprinde informatii referitoare la operatiunile eligibile, solicitantii eligibili, valoarea proiectului, contributia solicitantului, termenul limita de depunere a aplicatiei, informatii referitoare la Autoritatea de Management si Organismul Intermediar responsabile.

CITESTE INTEGRAL CATALOGUL PENTRU LUNA MAI 2018

Agentia pentru Dezvoltare Regionala ADR Sud Muntenia a publicat Catalogul surselor de finantare – editia Aprilie 2018.

Catalogul surselor de finantare este un material informativ referitor la Fondurile Structurale active, dar si la apelurile de propuneri de proiecte lansate in anul 2018 de Comisia Europeana. Materialul cuprinde informatii referitoare la operatiunile eligibile, solicitantii eligibili, valoarea proiectului, contributia solicitantului, termenul limita de depunere a aplicatiei, informatii referitoare la Autoritatea de Management si Organismul Intermediar responsabile.

CITESTE INTEGRAL Catalogul surselor de finantare aprilie 2018