Exporturile de marfuri romanesti au scazut la inceputul acestui an, arata datele oficiale, iar principalele cauze ale evolutiei sunt lipsa unor produse romanesti puternice pe pietele externe, pretul mic al petrolului, care ii favorizreaza pe rivalii Romaniei din regiune, si structura economiei romanesti, tot mai dependenta de exporturi si sensibila la socurile externe, a declarat miercuri, pentru News.ro, Cristian Parvan, presedintele Patronatului Seviciilor Private din Romania (PSPR).

Datele publicate luna aceasta de catre Institutul National de Statistica (INS) arata ca exporturile de marfuri ale Romaniei au scazut in ianuarie  cu 1,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la 4,1 miliarde euro, in timp ce importurile au avansat cu 3,1%, la 4,5 miliarde euro. Evolutia a avut ca efect majorarea deficitului comercial cu 114%, pana la 382,7 milioane euro.

„La capitolul produse romanesti, produse si exportate de firme cu capital romanesc, avem magiun si pufuleti. In schimb, importam la greu produse chimice, pentru ca la noi nu se mai produc, iar 90% dintre exportatori sunt multinationale care depind de comenzile primite de afara”, a precizat Cristian Parvan, pentru News.ro.

„Problema este una de structura, greu de rezolvat, asa ca perspectivele pentru acest an nu arata nici ele prea bine”, a completat el.

Potrivit datelor patronatelor, numarul de exportatori romani a scazut de la circa 22.000, in 2008, pana la circa 17-18.000 dupa criza, iar primele 500 de firme exportatoare controleaza in jur de 75% din livrarile la export.

Numarul mic de exportatori este considerat o vulnerabilitate pentru Romania, mai ales ca piata interna nu este suficient de dezvoltata pentru a compensa eventuale probleme la export.

„Daca un constructor german de automobile, de exemplu, sta prost cu vanzarile, multi producatori si exportatori de componente auto de aici o vor duce si ei prost. In Germania, in schimb, aproape 98% dintre exportatori sunt IMM-uri”, a explicat Parvan.

Potrivit ultimelor date ale Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), transmise News.ro, exporturile in afara Uniunii Europene au crescut in februarie cu 1,7% fata de februarie 2015, dar au scazut cu 15% in primele 20 de zile din martie.

Potrivit reprezentantilor patronatelor, exporturile romanesti sunt afectate si de embargoul impus exporturilor europene catre Rusia.

„Exporturile tarilor din Vest de produse complexe catre Rusia au scazut drastic anul trecut din cauza sanctiunilor, drept urmare si exporturile Romaniei de componente si subansamble a scazut”, a mentionat Parvan.

O alta problema pentru exportatori este cresterea concurentei in regiune, stimulata de scaderea costurilor cu petrolul.

„La nivelul industriei romanesti, perspectivele nu sunt bune nici pentru acest an. Un pret mic al petrolului inseamna costuri mai mici de productie si pentru celelalte tari din regiunea noastra, asa ca pretul mic nu mai reprezinta un avantaj atat de mare. Trebuie ca Romania sa invete sa exporte produse complexe pentru a fi competitiva la export”, a mai spus presedintele PIAROM.

In 2015, Romania a exportat bunuri in valoare de 54,6 miliarde de euro s a importat marfuri de 63 miliarde euro, iar deficitul comercial a crescut cu 38%, pana la 8,4 miliarde euro.

Sursa: News.ro

Premierul Dacian Ciolos a participat marti, 22 martie, la deschiderea initiativei pentru ”Activarea Potentialului Economic al Sectoarelor Culturale si Creative din Romania” catre toti stakeholderii interesati si la lansarea studiului ”Sectoarele culturale si creative din Romania. Importanta economica si contextul competitiv”, evenimente ce au avut loc la NOD Makerspace (fosta Fabrica de bumbac).

Initiativa lansata marti, demarata de Cancelaria Primului-ministru, impreuna cu Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri si Ministerul Culturii, s-a concretizat printr-un Grup de lucru informal si un Plan de lucru pe termen scurt si mediu. Prima intalnire a Grupului de lucru a avut loc in data de 20 ianuarie 2016. In scurt timp, demersul a prins contur si, pe fondul unui interes crescut din partea tuturor stakeholder-ilor, la nici doua luni de la lansare, grupul de lucru s-a transformat intr-o adevarata comunitate, care reuneste actori semnificativi din mediul public si privat, la cel mai inalt nivel. Grupul este, de asemenea, prezent in spatiul virtual, pe Facebook.

In acest context, initiativa ”se deschide” catre toti stakeholder-ii interesati, pornind de la premisa ca autoritatea publica se pozitioneaza ca facilitator si catalizator al initiativei private, ca determinant al dezvoltarii sectorului creativ si cultural.

Activitati si initiative care fac parte din activitatile grupului de lucru:

Studiul lansat marti, ”Sectoarele culturale si creative din Romania. Importanta economica si contextul competitiv”, realizat de catre Ministerul Culturii (Institutul National de Cercetare si Formare Culturala), continua analizele derulate anual inca din 2008 in domeniul contributiei economice a sectoarelor culturale si creative si anunta urmatorul livrabil, in curs de elaborare in cadrul Grupului de lucru.

Cartea Alba a Sectoarelor culturale si creative

In prezent, in Romania nu exista un cadru coerent pentru sustinerea sectoarelor culturale si creative, astfel incat acestea nu sunt nici cunoscute, nici intelese ca domeniu transversal, care are ca principal determinant creativitatea, sub toate formele ei.

Cartea Alba este in curs de elaborare si se estimeaza lansarea acesteia in a doua jumatate a anului 2016.

Anuntarea liniei de finantare Romania Creativa (iunie 2016)

Finantat din Fondul Social European, programul Romania Creativa are o valoare de 35 milioane euro si este dedicat sprijinirii antreprenoriatului din sectoarele culturale si creative.

Anuntarea task-force-ului ”Creativitate in administratie” si a domeniului GOV.RO, pe modelul GOV.UK (follow-up si legatura cu Comisia de taiat hartii)

Reforma administratiei publice continua prin simplificarea si facilitarea interactiunii online cu cetatenii si firmele. GOV.RO se doreste un punct unic de contact (website) pentru cetateni si firme, pentru informatii si servicii, iar realizarea lui are nevoie de sprijinul comunitatii creative.

Alte livrabile in pregatire, ce urmeaza a fi lansate in 2016:

• Ghiduri pentru autoritatile contractate pentru achizitia de servicii si bunuri creative, precum software personalizat sau servicii de branding si publicitate
• Ghiduri pentru firmele din domenii creative pentru facilitarea intelegerii si conformarii la cadrul fiscal si administrativ
• Maparea competentelor creative si actualizarea Nomenclatorului Ocupatiilor (initierea procesului)

Citeste AICI Discursul premierului Dacian Ciolos, la lansarea studiului “Sectoarele culturale si creative din Romania. Importanta economica si contextul competitiv”

Monitorul Oficial a publicat luni 21 martie 2016, hotararea care modifica si completeaza normele de aplicare a codului fiscal referitoare, printre altele, si la modul de calcul al impozitului pentru locuintele persoanelor fizice care gazduiesc sedii sociale ale firmelor.

Modificarile confirma informatiile facute publice anterior, potrivit carora proprietarii de apartamente care gazduiesc sedii sociale de firme nu platesc impozit diferentiat daca firmele gazduite nu inregistreaza cheltuieli cu utilitatile. ”Prin sintagma <<cheltuieli cu utilitatile>> se intelege: cheltuieli comune aferente imobilului, cheltuieli cu energia electrica, gazele naturale, cheltuieli de termoficare, apa si canalizare”, specifica textul publicat in Monitorul Oficial.

Sursa si articolul complet pe startupcafe.ro

Oamenii de afaceri care cer bani europeni pentru ferme si linii de procesare a produselor agroalimentare pot consulta noi instructiuni publicate, joi, de Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), pentru evitarea situatiilor de pierdere a fondurilor ca urmare a crearii asa-numitelor conditii artificiale de eligibilitate.

Si in noul Program National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, autoritatile vor sa taie din fondurile europene de la beneficiarii care isi creeaza asa-numite conditii artificiale de eligibilitate.

In perioada de programare 2007-2013, criteriile dupa care autoritatile au retras finantari pe motiv de conditii artificiale au fost un subiect aprins de disputa, mentinut si in noua perioada de programare.

Joi, AFIR a publicat instructiuni privind evitarea conditiilor artificiale pentru doua linii de finantare PNDR: Submasura 4.1 – Investitii in exploatatii agricole si Submasura 4.2 – Sprijin pentru investitii in prelucrarea/ comercializarea si/ sau dezvoltarea de produse agricole.

Potrivit instructiunilor, se considera conditii artificiale, acele conditii create in mod voluntar (intentionat) de catre solicitanti in scopul  obtinerii unui avantaj oferit prin programul/ masura/ submasura in cauza, cum ar fi:

a) creare de conditii artificiale in vederea incadrarii solicitantului in categoriile de solicitanti eligibili si/ sau a indeplinirii unei/unor conditii de eligibilitate specifice masurii/ submasurii

b) creare de conditii artificiale prin existenta unui beneficiar formal (solicitantul/beneficiarul direct de fonduri) si a unui beneficiar real (indirect) al finantarii, ca persoane fizice si/ sau juridice distincte sau identice

c) creare de conditii artificiale in vederea obtinerii unei incadrari mai avantajoase in sistemul principiilor si criteriilor de selectie.

d) creare de conditii artificiale in vederea obtinerii unui procent suplimentar al intensitatii/plafon mai mare al sprijinului comparativ cu cel la care proiectul  si/ sau solicitantul/ beneficiarul ar fi avut dreptul daca nu s-ar fi creat conditia artificiala

Citeste articolul complet AICI

Sursa: startupcafe.ro

Organizata de Patronatul Investitorilor Autohtoni (presedinte Cristian Parvan), cea de-a a II-a editie a conferintei pe tema biomasei si a provocarilor exploatarii acesteia si-a propus sa aduca in prim plan preocuparile autoritatilor in ceea ce priveste promovarea si aplicarea politicilor publice capabile sa duca la valorificarea biomasei.

In discutiile purtate s-a tinut cont pe de-o parte de strategia de crestere a competitivitatii si Planului National pentru utilizarea biomasei si PNADR 2010 si, pe de alta parte, de a se asigura cadrul formal pentru dezbaterea unor teme de actualitate pentru sectorul energetic. Energia din biomasa este produsa in special prin arderea resturilor agricole si forestiere, a deseurilor zootehnice si a deseurilor biodegradabile municipale si industriale.

VEZI AICI SI UN REPORTAJ VIDEO

La conferinta au fost participat oficiali ai Ministerelor Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Energiei, Mediului, Apelor si Padurilor, Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Fondurilor Europene, presedintele Comisiei pentru Industrii si Servicii din Camera Deputatilor, precum si reprezentanti ai unor companii private romanesti cu rezultate notabile in acest domeniu: Simona Man, Secretar de Stat in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR sprijina dezvoltarea agriculturii si a culturilor energetice), Andrei Apetrei, membru Patronatul Investitorilor Autohtoni,  Stefan Rancu si Nina May, reprezentanti PIAROM, Dumitra Mereuta, Consilier Personal al Ministrului Mediului, Sandor Benko, Director General KWG Salcie Energetica, Corina Popescu, Secretar de Stat in Ministerul Energiei, Iuliean Hornet, inventator CEO EcoHornet, Iulian Iancu, Presedinte Comisia pentru Industrii si Servicii a Camerei Deputatilor, Diana Tenea, Director General Directia Generala Dezvoltare Regionala si Infrastructura, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Gheorghe Tucu, Director General Valeg Creative Solutions, Iulian Cuculas, Director General Proiect Ro Invest Capital, Prof.univ.dr.ing.Eden Mamut, Director Institutul pentru Nanotehnologii si Surse Alternative de Energie, Dorin Sfaca, Presedinte Asociatia Producatorilor de Peleti si Brichete, Emil Calota, Vicepresedinte Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, Dana Ionescu, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) s.a.

”Doar 0,34% din energia electrica produsa in Romania provine din biomasa”…

….a spus nemultumit deputatul Iulian Iancu la conferinta. Aceasta in ciuda faptul ca 46% din energia termica a Romaniei provine din biomasa si in conditiile in care, pentru anul 2020 strategia energetica a Uniunii Europene prevede ca aproape 50% din energia regenerabila produsa de catre statele membre sa provina din biomasa. „Sectorul productiei de energie din biomasa este insuficient sprijinit de stat in acest moment. Avem inteligenta tehnologica romaneasca in acest sector, dar nu o folosim“, a spus Cristian Parvan, presedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni, organizatorul evenimentului.

Temele abordate in cadrul dezbaterii au fost:

• programul de valorificare a terenurilor degradate sau improprii culturilor agricole si utilizarea acestor terenuri pentru infiintarea de culturi energetice

• adoptarea unei Strategii Energetice care sa stabileasca obiectivele legate de valorificarea biomasei

• valorificarea fondurilor UE – Buget 2014-2020, referitor la Axa prioritara 6, Obiectivul specific 6.1 (cresterea productiei de energie din resurse regenerabile, mai putin exploatatiile (biomasa, biogaz si geotermal)

• coordonarea eforturilor investitionale in domenii transversale: agricultura / mediu / energie / dezvoltare regionala / locuri de munca.

• aprobarea unor norme care sa stimuleze/sustina investitiile in sistemele ce asigura utilizarea biomasei pentru producerea de energie termica

• Legea culturilor energetice si a biomasei

Sursa: Sensotv.ro

Sprijinul pentru un model de salarizare care sa tina cont de nivelul exporturilor ar putea deschide drumul guvernului finlandez pentru o reducere de taxe aplicate fortei de munca, potrivit premierului Finlandei, Juhaa Sipila. Prim-ministrul finlandez a raspuns astfel unei decizii unanime a celei mai mari confederatii sindicale din industrie, SAK, care a propus „modelul de plata finlandez”.

„Cu siguranta, acest <model finlandez> ne da posibilitatea de manevra in privinta discutiilor legate de reducerea taxelor”, a comentat Sipila.

Decizia SAK se refera la un model de plata in care salariile nationale ar fi raportate la sectorul de export. Mai multe dintre sindicatele membre ale SAK, cum ar fi cel al angajatilor din servicii si cel al lucratorilor din transporturi, au respins un acord separat pentru a incerca sa reduca costurile fortei de munca, intr-o tentativa de a face companiile mai competitive.

Sursa si stirea completa AICI