Capitalului autohton ar trebui sa i se acorde o mult mai mare atentie din partea autoritatilor si sa i se recunoasca meritele, pentru ca reprezinta principala sursa a cresterii economiei romanesti, a declarat Anca Vlad, presedintele „Fildas-Catena Group” si prim-vicepresedinte al Confederatiei Nationale a Patronatului Roman (CNPR), in cadrul celei de-a doua editii a conferintei Strategia de dezvoltare a României – „Capitalul autohton – sursa de crestere economica”, organizata de ziarul „Bursa”.

Astfel, 77% din profiturile nete declarate la nivelul economiei nationale sunt obtinute de companiile romanesti si numai 23% de societatile cu capital strain, a aratat Anca Vlad, care a tinut sa remarce ca exista un atasament vizibil al antreprenorilor romani fata de economia nationala. „Practic, aproape 100% din capitalul romanesc este investit in Romania. Prin comparatie, circa 1% din investitiile straine directe, de peste 345 de miliarde de euro in 2014, ale tarilor din UE, a fost directionat catre Romania. Nu putem considera ca exista un mare apetit pentru investitii straine in Romania, nu convingem pana nu rezolvam problema infrastructurii, pana nu avem un cadru economic mai permisiv, mai dinamic”.

Tocmai in acest context, ar trebui acordata atentie investitorilor romani, „care mizeaza pe Romania si continua sa aiba incredere in tara noastra”, a subliniat sursa citata.

VEZI AICI VIDEO DE LA EVENIMENT

De asemenea, oficialul CNPR a tinut sa precizeze ca, in total, contributia capitalului romanesc la valoarea aaugata bruta este de trei ori mai mare fata de cea a capitalului strain si ca principalul angajator din Romania este tot capitalul autohton: „In companiile romanesti lucreaza de doua ori mai multi angajati decat in cele cu capital strain: 2,4 milioane, fata de aproape 1,2 mlioane”.

Anca Vlad a adaugat ca doar capitalul romanesc este si sursa de dezvoltare regionala unitara, investitiile straine directe fiind orientate preponderent catre regiunile Bucuresti – Ilfov (circa 60%) si Ardeal – 30%, iar pentru celelalte regiuni de dezvoltare doar 10%, ceea ce nu face decat sa accentueze disparitatile regionale.

De asemenea, companiile romanesti ar trebui sa se bucure de o mai mare sustinerea din partea autoritatilor, fiind mult mai vulnerabile comparativ cu firmele straine. “In perioada crizei, companiile romanesti au pierdut 700.000 de locuri de munca, iar cele cu capital strain – numai 20.000, intrucat au fost sustinute de societatile-mama”, a precizat sursa citata. In plus, in ultimii ani, dintre cele mai mari zece ajutoare acordate de stat, noua au fost alocate companiilor cu capital strain si numai unul a ajuns la o societate cu capital autohton.

Reprezentantul CNPR a propus si o serie de masuri pentru sustinerea companiilor romanesti, printre care corelarea domeniilor prioritare din strategia nationala de competitivitate cu sectoarele care absorb cel mai mare numar de angajati si sustinerea reala a exportatorilor, prin incurajarea accesului companiilor cu performante in export la ajutoare de stat si fonduri europene.

Vezi aici prezentarea integrala a d-nei Anca Vlad: Argument pentru sustinerea capitalului autohton cu REFERINTE BIBLIOGRAFICE

Intrerpinderile mici si mijlocii (IMM) din Romania vor putea lua imprumuturi de la banci, in conditii avantajoase, cu ajutorul unor garantii europene de pana la 80%, in noul Program Operational Initiativa pentru IMM-uri aprobat de Comisia Europeana. Programul NU este inca activ, urmand sa fie operationalizat de catre autoritatile romane.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, in cadrul programului destinat Romaniei, IMM-urile vor avea la dispozitie 100 de miloane de euro alocati de la Bruxelles, prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), sub forma de garantii la accesarea unor credite bancare.

Comisia si autoritatile romane sustin ca valoarea investitiilor va fi de cel putin patru ori mai mare, adica minimum 400 milioane euro, datorita efectului de parghie al investitiilor private in credite pentru IMM-uri.

Cei 100 de milioane de euro prevazute pentru programul “Initiativa pentru IMM-uri” au fost realocate din Programul Operational Regional 2014-2020, gestionat de Ministerul dezvoltarii regionale si Administratiei Publice, unde au fost initial planificate pentru garantii.

Comisia sustine ca Programul “Initiativa pentru IMM-uri” va pune in aplicare schema intr-un mod mai eficient, datorita implicarii grupului Bancii Europene de Investitii (BEI) si a fondurilor programului european de finantare a proectelor inovatoare “Orizont 2020”.

Cine va putea lua credte cu garantii europene

Prin noul Program Initiativa pentru IMM-uri, autoritatile estimeaza ca vor ajuta circa 2.500 de firme mici si mijlocii din Romania sa obtina credite de la banci, cu garantii de stat de 60% – 80% din valoarea imprumutului.

Astfel, bancile intrate inprogram vor putea acorda credite cu dobanzi mai mici decat ale pietei libere, comisioane mai mici si perioade de creditare mai lungi, in conditiile in care bancile vor beneficia de reducerea substantiala a riscului la creditare.

Firmele beneficiare vor fi cele non-agricole, din mediul urban si rural, pentru acele activitati care NU sunt finantate prin Programul National de Dezvoltare Rurala (de la Ministerul Agriculturii).

Pentru a spijini cresterea competitivitatii IMM-urilor, in implementarea POIIMM se va acorda o atentie speciala activitatilor inovative, inclusiv prin crearea unui sub-portofoliu minim de credite care corespund criteriilor de eligibilitate HORIZON 2020 – se arata in draftul Programului.

Citeste mai departe si afla mai multe detalii pe startupcafe.ro

Ministerului Fondurilor Europene a publicat noul sistem MySMIS, prin care potentialii beneficiari din Romania vor putea solicita banii europeni pentru perioada de programare 2014-2020.

Aplicatia este unica si va arata la fel pentru toate programele operationale. Legatura va fi facuta cu fiecare ghid in parte, iar indicatiile de completare vor fi de asemenea personalizate. Continutul si tipul informatiilor solicitate vor fi diferite.

Aflati AICI cum veti putea intra in aplicatia MySMIS 2014

Numarul mediu de pensionari a fost anul trecut de 5,306 milioane, in scadere cu 51.000 fata de anul precedent, iar raportul dintre numarul mediu de pensionari de asigurari sociale de stat si cel al salariatilor a fost de 1 la 1, potrivit datelor Institutului National de Statistica.

Pe de alta parte, pensia medie lunara a fost anul trecut de 892 lei, mai mare cu 5,4% fata de anul precedent. In plus, pensia medie de asigurari sociale de stat a fost de 886 lei, iar raportul dintre pensia medie de asigurari sociale de stat pentru limita de varsta cu stagiu complet de cotizare (fara impozit si fara contributia de asigurari sociale de sanatate) si castigul salarial mediu net a fost de 57,8%.

Datele complete ale INS privind pensionarii

Ministerul Finantelor Publice a anuntat prorogarea termenelor de depunere a declaratiilor si de plata a unor impozite locale. Astfel, termenul de declarare a cladirilor cu destinatie nerezidentiala sau mixta detinute de persoanele fizice a fost prelungit de la 31 martie, la 31 mai.

Termenul de declarare a cladirilor detinute de persoanele juridice a fost de asemenea prelungit de la 31 martie la 31 mai. In plus, persoanele fizice si juridice pot depune declaratii pentru mijloacele de transport si mijloacele de transport radiate pâna la data de 31 mai (în loc de 31 martie).

Primul termen de plata pentru impozitul pe cladiri, impozitul pe teren si pe mijloacele de transport datorate de orice contribuabil a fost prelungit de la 31 martie, la 30 iunie. Odata cu modificarea termenelor de declarare si de plata sunt prelungite si termenele legate de facilitati.

Contribuabilii care achita integral, pâna la 30 iunie 2016, impozitele pe cladiri, terenuri, mijloace de transport beneficiaza de bonificatia stabilita de catre Consiliile locale.

La 29 februarie 2016, depozitele in lei ale gospodariilor populatiei au inregistrat o crestere de 6,4 la suta (9,3 la suta in termeni reali) fata de 28 februarie 2015, potrivit BNR, in timp ce depozitele in lei ale persoanelor juridice, au crescut, la aceeasi data, cu 16,4 la suta (19,6 la suta in termeni reali) fata de 28 februarie 2015.

Masa monetara in sens larg (M3) a inregistrat la sfarsitul lunii februarie 2016 un sold de 283 734,3 milioane lei. Fata de luna ianuarie 2016 aceasta s-a diminuat cu 0,1 la suta (+0,1 la suta in termeni reali), iar in raport cu februarie 2015 masa monetara s-a majorat cu 9,7 la suta (12,7 la suta in termeni reali).

Soldul creditului neguvernamental acordat de institutiile de credit a scazut in luna februarie 2016 cu 0,4 la suta (-0,2 la suta in termeni reali) fata de luna ianuarie 2016, pana la nivelul de 215 250,9 milioane lei. Creditul in lei s-a majorat cu 1,2 la suta (1,4 la suta in termeni reali), in timp ce creditul in valuta exprimat in lei s-a redus cu 2,1 la suta (exprimat in euro, creditul in valuta a scazut cu 0,6 la suta). La 29 februarie 2016, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 2,4 la suta (5,2 la suta in termeni reali) fata de 28 februarie 2015, pe seama majorarii cu 20,7 la suta a componentei in lei (24,0 la suta in termeni reali) si a diminuarii cu 11,9 la suta a componentei in valuta exprimata in lei (exprimat in euro, creditul in valuta s-a redus cu 12,5 la suta).

Depozitele in valuta ale rezidentilor gospodarii ale populatiei si persoane juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare), exprimate in lei, s-au majorat cu 1,8 la suta, pana la nivelul de 83 919,7 milioane lei (exprimate in euro, depozitele in valuta s-au majorat cu 3,2 la suta, pana la 18 777,4 milioane euro). Comparativ cu aceeasi luna a anului precedent, depozitele in valuta ale rezidentilor exprimate in lei au crescut cu 7,5 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale rezidentilor s-au majorat cu 6,7 la suta); depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei exprimate in lei au crescut cu 5,9 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei s-au majorat cu 5,2 la suta), iar depozitele in valuta ale persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) exprimate in lei au crescut cu 10,6 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale rezidentilor persoane juridice s-au majorat cu 9,8 la suta).

Vezi aici datele complete ale BNR privind indicatorii monetari in februarie 2016