Author Archives: [email protected]

Energy Breakfast Club – Cladiri inteligente pentru un consum energetic eficient

Miercuri, 27 apr, de la ora 9, la Palatul Cesianu Racovita, din Bucuresti, energynomics.ro va invita la o noua întalnire informala dedicata expertilor si decidentilor din industria energetica: Energy Breakfast Club – Cladiri inteligente pentru un consum energetic eficient. Vom analiza împreuna un domeniu în care obligatiile sunt tot mai presante, iar oportunitatile dintre cele mai promitatoare.

Eveniment desfasurat sub patronajul Autoritatii Nationale de Reglementare în Energie – ANRE.

Energy Breakfast Club este organizat de energynomics.ro si sustinut de partenerii nostri: Elektra Invest, Ridgid, SGS Romania, Consiglieri.

VORBITORI

Rafael Marculescu, presedintele Asociatiei KNX Romania

Elena Popescu, project manager Elektra Invest

Claudiu Butacu, presedinte EFdeN

Vor participa peste 50 de specialisti din domeniu, reprezentanti ai companiilor active în sectorul eficientei energetice a cladirilor. Vor lua parte, de asemenea, reprezentanti ai asociatiilor profesionale din domeniu, alaturi de oficiali din cadrul autoritatilor de reglementare în energie si mediu (ANRE, Ministerul Energiei, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice).

Cladirile constituie o tinta esentiala pentru eficienta energetica în Romania, unde consumul cumulat în locuinte, birouri, spatii comerciale si alte cladiri nerezidentiale reprezinta 45% din consumul total de energie.

Birourile si spatiile comerciale sunt zonele unde initiativa privata si inovatia tehnologica au produs deja exemple de reusita. Acestea sunt modelele testate care pot deveni repere pentru accelerarea Planului National de Eficienta Energetica.

Descoperiti la Energy Breakfast Club solutii verificate pentru cladiri inteligente, cu reduceri majore de consum energetic, si experti cu portofoliu solid în acest domeniu.

Afla mai multe amanunte si detalii despre cum poti participa AICI

54 de milioane de europeni sufera de saracie energetica

Se estimeaza ca aproximativ 54 de milioane de europeni (peste 10% din populatia totala) sufera de asa-numita saracie energetica, potrivit unei analize a Comisiei Europene, care da vina pe preturile in crestere ale energiei, pe veniturile mici ale unei parti din populatie si pe locuintele ineficiente energetic, ceea ce-i forteaza pe multi sa aleaga intre a manca sau a se incalzi.

Sunteti considerati a fi in saracie energetica daca nu va puteti permite sa va incalziti casa la un cost accesibil. Aproape 11% din populatia UE se confrunta cu aceasta realitate, potrivit Comisiei.

In ciuda acestui fapt, mai putin de o treime din statele membre recunosc in mod oficial saracia energetica, si doar putine definesc acest termen in legislatiile lor nationale.

Saracia energetica nu este acelasi lucru cu a fi sarac, ci o combinatie intre locuinte de calitate scazuta si preturile ridicate la energie, care cauzeaza dificultati financiare si, in cele din urma, compromite sanatatea si bunastarea oamenilor.

Exista trei solutii de baza pentru eliminarea saraciei energetice: cresterea venitului gospodariilor, reducerea preturilor la energie sau reducerea consumului prin masuri de eficienta energetica.

Responsabilitatea pentru eradicarea saraciei energetice revine guvernelor nationale, dar strategia Uniuniii pentru Energie a Comisiei Europene poate fi valorificata pentru a ajuta la atenuarea problemei.

Potrivit unui raport, renovarea cladirilor ineficiente din Europa a fost identificata ca fiind o modalitate de a indeplini obiectivele Uniunii Energie de combatere a schimbarilor climatice si crestere a securitatii energetice.

Aproximativ 40% din energia utilizata in UE este consumata in cladiri, din care 80% este utilizata pentru incalzire si racire.

In timp ce astfel de sisteme de eficientizare energetica a locuintelor sunt de competenta statelor membre, Comisia Europeana poate sa stimuleze o practica mai buna in acest sector, prin legislatia in domeniul Uniunii Energiei, unele noutati legislative fiind asteptate inca din acest an.

Proiectele de legi preconizate includ revizuiri ale Directivei privind eficienta energetica si performanta energetica a cladirilor.

Cifrele Eurostat pentru 2014, cel mai recent an cu date complete, a aratat ca aproape jumatate dintre bulgari sufera de saracie energetica. 40% dintre cei 6,9 milioane de bulgari, adica aproximativ 2,8 milioane de oameni, nu isi pot permite sa-si incalzeasca casele.

Cifrele, obtinute prin EurActiv.com, a relevat faptul ca doar peste o treime din greci (32,9%) – mai mult de 3,5 milioane de oameni – au fost in aceeasi situatie in 2014.

28% din populatia portugheza, 27,5% dintre ciprioti, 26,5% dintre lituanieni si 22,1% dintre maltezi sunt in saracie energetica, potrivit Eurostat. Italia inregistreaza 18%. Urmeaza Letonia (16,8%), Romania (12,3%), Ungaria (11,6%) si Spania 11%.

Sursa si articolul complet AICI

Legaturi primejdioase: munca atipica+salarii minime+flexibilizare unilaterala

Munca atipica în Romania a luat amploare dupa izbucnirea crizei iar azi tinde sa devina ceva normal. Stiti ce fel de drepturi aveti atunci cand alegeti aceasta forma de angajare? Va afecteaza munca atipica relatiile de munca, mai simtiti siguranta locului de munca, beneficiati de un program de lucru standard, un venit regulat?

Dar chiar asa, stiti care sunt sistemele de protectie sociala care vi se cuvin în urma contractelor de munca atipica semnate – pensia, tratamentul medical în caz de boala sau ajutorul de somaj? Nu exista dezbateri pe tema aceasta nici în spatiul public si nici în cel academic. Bizar, nu? Asociatia CONNECT cu ajutorul sociologului si antropologului Stefan Guga care a studiat fenomenul muncii atipice au întocmit în premiera un raport pe aceasta tema – MUNCA ATIPICA IN ROMANIA DE LA IZBUCNIREA CRIZEI – O perspectiva de ansamblu.

Una dintre concluziile raportului: economiile de piata dependente din Europa Centrala si de Est, printre care se numara si Romania, sunt caracterizate de importanta vitala a companiilor multinationale straine, care controleaza sectoare cheie de activitate (inclusiv cel financiar) si care au astfel o influenta semnificativa, directa sau indirecta, asupra guvernarii, punand presiune pentru mentinerea avantajului competitiv al costurilor scazute, mai ales în ce priveste forta de munca. Integrarea în lanturile de productie transnationale cu rolul de „platforme de montaj” pentru companiile multinationale reprezinta o caracteristica structurala a acestor economii de piata dependente, cu implicatii majore pentru peisajul economic, politic si social al acestor tari.

Rapoartele Eurostat, FMI si Comisiei Europene au aratat ca Romania nu se mai numara doar printre cele mai sarace tari din Europa (fiind chiar pe primele locuri) ci ca a crescut si inegalitatea sociala. Si în aceste conditii, în urma cu doar o luna, economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei, Valentin Lazea a anuntat solutia pentru atragerea investitorilor: “Ce îi atrage pe investitori în tara noastra, altceva decat salariile mici. Atata timp cat statul nu le ofera infrastructura, stabilitate, cercetare-dezvoltare, cel mai important avantaj este forta de munca. Da, forta de munca din Romania este mai prost platita decat în tarile din jur” Si asta chiar daca seful Reprezentantei Comisiei Europene în Romania, Angela Filote a declarat în urma prezentarii Raportului ca modelul de crestere economica din Romania nu a lucrat si nu lucreaza în interesul cetateanului, competitivitatea economica este obtinuta prin salarii mici, NU prin calitate, iar încadrarea deficitului bugetar în tinta stabilita s-a realizat prin sacrificarea investitiilor. Cu toate astea, se pare ca angajatii romani sunt în continuare înr-o situatie vulnerabila si nimanui nu pare sa-i pese în mod special. (noi am mai scris despre asta si aici)

Raportul pe tema muncii atipice din Romania – realizat de sociologul Stefan Guga – îsi propune sa dezvaluie premisele, tendintele si dezvoltarea unui fenomen care ne afecteaza din ce în ce mai mult. Veti afla printre altele ca flexibilizarea relatiilor de munca dupa modelul european atat de asteptata de catre angajatori si angajati au dus în Romania si la o reducere a securitatii si sigurantei locurilor de munca ale celor din urma.

Afla mai multe AICI!

Importurile continua sa creasca mai mult decat exporturile

In primele doua luni ale acestui an, exporturile si importurile au crescut cu 4,1%, respectiv cu 8,5%, comparativ cu perioada similara a anului trecut. In aceasta perioada, exporturile FOB au insumat 8,929 miliarde de euro, iar importurile CIF au insumat 9,922 miliarde de euro.

Deficitul balantei comerciale (FOB/CIF) in perioada 1.I‐29.II 2016 a fost de 993,5 milioane euro, mai mare cu 428,4 milioane euro decat cel inregistrat in perioada 1.I‐28.II 2015.

In luna februarie 2016 exporturile FOB au fost de 4811,2 milioane euro, importurile CIF au fost de 5422,4 milioane euro, rezultand un deficit de 611,2 milioane euro. Fata de luna februarie 2015, exporturile din luna februarie 2016 au crescut cu 9,5%, iar importurile au crescut cu 13,4%.

VEZI AICI DATELE COMPLETE

Inflatia anuala ramane in zona negativa: -3% in martie. Cele mai multe servicii s-au ieftinit

Preturile de consum, masurate prin indicele preturilor de consum (IPC), au fost mai mici cu 3,0% in luna martie 2016 comparativ cu luna martie 2015. Determinata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC), scaderea a fost de ‐2,4%.

Cele mai multe servicii s-au ieftinit in luna martie 2016, astfel ca ponderea marfurilor si serviciilor care au inregistrat o scadere a preturilor, comparativ cu martie 2015, este de 58,8%, cele care au avut cresteri cuprinse in intervalul 0 ‐ 2,5% detin o pondere de 24,6%. Marfurile si serviciile ale caror preturi au crescut cu mai mult de 2,5% detin o pondere de doar 16,6%.

Rata medie a preturilor de consum in ultimele 12 luni (aprilie 2015 ‐ martie 2016) fata de precedentele 12 luni (aprilie 2014 ‐ martie 2015), calculata pe baza IPC, este de ‐1,4%. Determinata pe baza IAPC, rata medie este de ‐1,1%.

VEZI DATELE COMPLETE AICI

Cum se analizeaza in SUA efectele cresterii salariului minim

Aceasta este o poveste despre etica si economie, invingatori si invinsi si harababura filosofica de la ambele capete ale spectrului politic american, despre doua dintre problemele fierbinti abordate si in campania prezidentiala americana de anul acesta: salariul minim si comertul liber.

Incepeti cu un fapt nepopular, dar de netagaduit: cresterea salariului minim la 15 $ pe ora, produsa deja in unele state, va naste invingatori si invinsi. Castigatorii vor fi angajatii care sunt platiti mai mult, desigur. Perdantii vor fi lucratorii slab calificati, care nu vor mai fi platiti deloc, pentru ca angajatorii nu isi vor mai putea permite sa-i pastreze.

Ar trebui sa va pese ca o masura menita sa faca oamenilor mai bine le va face, de fapt, mai rau? E o intrebare profunda, pe care si-au pus-o marii clasici John Stuart Mill, Vilfredo Pareto si John Rawls. Inainte de a raspunde, totusi, va rugam sa luati in considerare cazul comertului liber, care implica o enigma similara. La fel ca si cresterea salariilor, reducerea barierelor importurilor straine ieftine face ca o multime de americani sa o duca mai bine – prin reducerea costului la haine pentru copii, jucarii, televizoare etc.), in timp ce, fara indoiala, loveste in altii – prin inchiderea fabricilor.

Similare precum cele doua cazuri sunt si reactiile politice fata de acestea. Liberali ca Bernie Sanders sunt puternic in favoarea cresterii salariului minim, dar impotriva comertului liber. Opiniile conservatorilor sunt la fel de contradictorii cu privire la aceste doua aspecte, numai ca in directia opusa. Ei se tem ca multi americani isi pierd locurile de munca din cauza unui salariu minim mai mare, dar sunt mai putin preocupati de oamenii care-si pierd locurile de munca din cauza reducerii barierelor comerciale.

Acestea nu par a fi decat cazuri de ipocrizie. In schimb, ele reflecta pur si simplu tendinta umana de a fii impresionat de dovezile care confirma credintele noastre. “Noi vedem ce vrem sa vedem,” spune economistul si autorul Tim Harford.

Sustinatorii unui salariu minim de 15 dolari pe ora spun ca cercetarea economica facuta deja pana acum a demonstrat ca se vor pierde putine sau chiar deloc locuri de munca.

Dar totul depinde de cat de mult creste acesta. La 10,10 dolari pe ora, efectul ar fi mic, potrivit unor studii. Dar altceva este in cazul unei cresteri de 15 dolari pe ora. “Nu avem nici o experienta cu o crestere minima nationala de aceasta marime si sunt ingrijorat cu privire la ceea ce ar insemna un salariu minim de 15 dolari pe ora asupra ocuparii fortei de munca”, spunea, inca de anul trecut, fostul comisar Katherine Abraham, de la Biroul de Statistica a Muncii.

In privinta liberalizarii comertului, liberalii insista asupra povestilor cu muncitorii care-si pierd locurile de munca din fabrici. Conservatorii contraataca spunand ca, de fapt, castigurile din comert sunt atat de mari incat o parte a beneficiului social ii poate compensa pe cei care au pierdut. Acest lucru este adevarat in manuale, dar nu atat de mult in viata reala.

Sursa si articolul complet: bloomberg.com

Energy Strategy Summit – pe 31 mai, la Palatul Snagov

Pe 31 mai, cei mai influenti decidenti din industria energetica din Romania se reunesc la Palatul Snagov din apropierea Bucurestiului, pentru o ampla dezbatere profesionala dedicata Strategiei Energetice Nationale. Vor lua cuvantul inalti oficiali din Guvern si din autoritatile de reglementare, manageri de top ai marilor companii, reprezentanti avizati ai asociatiilor profesionale, experti romani si straini din mediul academic si universitar.

Pe tot parcursul zilei, dezbaterile vor fi transmise in direct si integral pe site-ul energynomics.ro, incepand cu ora 09.30.

Energy Strategy Summit este organizat la Palatul Snagov, pe 31 mai, de Wing Media Energy Consulting, prin energynomics.ro in parteneriat cu reputate organizatii ale industriei precum ACUE, COGEN, CRE, EFdeE, RPIA, RWEA, ROPEPCA si EPG, cu sprijinul Chivas, Nuclearelectrica, Ridgid, Consiglieri, SGS Romania.

In plus fata de editia din 2015, summit-ul din acest an va avea o sectiune distincta dedicata echilibrarii necesare dintre interesele nationale ale Romaniei si rolurile pe care energetica romaneasca trebuie sa si le asume in regiune. In deschiderea acestei sectiuni, punerea in context a discutiei va fi asigurata de E.S. Richard L. Morningstar, director fondator si presedinte la Global Energy Center, in cadrul Atlantic Council, unul dintre cele mai importante grupuri de reflectie independente care promoveaza leadership-ul constructiv si implicarea SUA in afacerile internationale pe baza rolului central al comunitatii atlantice.

Fost ambasador al SUA in Azerbaijan (2012-2014), Richard L. Morningstar a functionat ca trimis special al Departamentului de Stat american pentru chestiuni energetice in regiunea Eurasia, intre 2009 si 2012. Expozeul domniei sale va fi introducerea perfecta pentru o discutie despre modurile in care Romania se poate implica in complexul joc economic si geopolitic al regiunii.

VEZI AICI AGENDA COMPLETA A EVENIMENTULUI

Spiritul antreprenorial la nivelul UE. Romania – la coada multor clasamente

Eurostat a publicat o serie de statistici privind principalele aspecte ale antreprenoriatului din statele membre UE. Statisticile au drept obiectiv colectarea de date comparabile la nivel international privind intreprinderile noi si cu potential de crestere, precum si spiritul antreprenorial in general. Romania se remarca ca ocupoand ultimele pozitii la multe dintre statisticile selectate.

VEZI AICI ANALIZA ORIGINALA SI STATISTICILE COMPLETE

Figura 1: Distributia numarului de intreprinderi pe clase de marime, 2013

Figura 2: Distributia ocuparii pe clase de marime a intreprinderii, 2013

Figura 3: Distributia valorii adaugate pe clase de marime a intreprinderii, 2013

Figura 4: Valoarea adaugata (1 000 €) pe persoana angajata, pe clase de marime a intreprinderii, 2013

Figura 5: Valoarea adaugata vs ocuparea fortei de munca, dupa clasa de marime a intreprinderii, 2013

Figura 6: Rata de infiintare a intreprinderilor, rata de inchidere a acestora si ratele de crestere neta a numarului de firme, pe clase de marime a intreprinderii, 2012

Figura 7: Dimensiunea vs cotele de angajare pentru intreprinderi cu vechime de 3 si 5 ani, 2013

Figura 8: Ratele de supravietuire a intreprinderilor cu vechime de 3 si 5 ani, 2013

Figura 9: Proportia intreprinderilor cu vechimi de 3 si 5 ani in totalul firmelor, 2013

Figura 10: Cresterea firmelor in functie de cifra de afaceri vs. cresterea firmelor in functie de angajati, 2012

Figura 11: Cresterea firmelor noi dupa cifra de afaceri vs cresterea firmelor noi dupa numarul de angajati, 2012

Figura 12: Distributia exporturilor pe clase de marime a intreprinderii, 2013

Figura 13: Valoarea medie a exporturilor pe clase de marime a intreprinderii, 2013

Figura 14: Tipuri de inovare dupa clasa de marime a intreprinderii, 2012

Figura 15: Inovarea in organizare si marketing in cazul intreprinderilor mici, 2012

Figura 16: Inovarea in privinta produselor si procesului de productie in cazul intreprinderilor mici, 2012

Figura 17: Intreprinderile mici in functie de tipul de inovare a productiei, 2012

Intreprinderile mici alcatuiesc marea majoritate a intreprinderilor

Intreprinderile mici sunt definite ca avand mai putin de 50 de persoane angajate. Figura 1 arata ca ele constituie marea majoritate a intreprinderilor, variind de la 97%, in Germania, la aproape 100% in Grecia. In contrast, intreprinderile mari, cu 250 sau mai multe persoane angajate, reprezinta mai putin de o jumatate de procent din totalul intreprinderilor din UE. Intreprinderile medii, care angajeaza intre 50 si 249 de persoane, in general, sunt mai predominante in tarile cu o proportie mai mare de intreprinderi mari.

Intreprinderi mici reprezinta aproximativ jumatate din ocuparea fortei de munca

Distribuirea angajarii totale in intreaga intreprinderi mici, mijlocii si mari este prezentata in figura 2. Intreprinderile mici de obicei, reprezinta intre 40% si 60% din totalul populatiei ocupate. Cele doua exceptii sunt Grecia si Regatul Unit, la capatul inferior. Aproape 100% din intreprinderile mici din Grecia reprezinta 76% din totalul locurilor de munca, in timp ce in Regatul Unit 98% din intreprinderile mici reprezinta doar 37% din totalul populatiei ocupate.

Valoarea adaugata per angajat – cea mai mare este in intreprinderi mari

Distributia valorii adaugate pe clase de marime este prezentata in figura 3. Intreprinderile mici reprezinta de obicei 35% pana la 50% din valoarea totala adaugata. Republica Ceha (34%), Germania (33%), Polonia (31%), Romania (30%) si Irlanda (28%) sunt chiar sub acest interval, iar Grecia (56%), Malta (54%) si Italia ( 51%) sunt putin peste medie. Valoarea adaugata per angajat este in general mai mare in intreprinderile mari decat intreprinderile mijlocii, urmate de intreprinderile mici (a se vedea figura 4). Exceptiile pot fi gasite in Luxemburg, Malta, Tarile de Jos si Regatul Unit.

Intreprinderile tind sa creasca odata cu vechimea acestora

In general, intreprinderile cu o vechime de cinci ani au o dimensiune medie mai mare si o mai mare pondere a ocuparii fortei de munca decat intreprinderile cu o vechime de trei ani. Numai in Romania ocuparea fortei de munca in intreprinderi cu o vechime de trei ani este cu peste 2 puncte procentuale mai mare decat cea din intreprinderi cu o vechime de cinci ani.

Cele mai mari valori medii de export – in Tarile de Jos si Irlanda

Figura 12 prezinta ponderea exporturilor pe clase de marime. Pentru mai multe tari clasa de marime pentru o pondere relativ mare a exporturilor nu este cunoscut, ceea ce face dificila comparatii intre tari. Comparand acele tari in care procentul necunoscut este mai mic de 5%, arata o diferenta mare in actiunile pentru intreprinderile mari, de la 26% in Estonia pana la 66% in Finlanda. Figura 13 prezinta valoarea medie a exporturilor pe clase de marime. Irlanda are cele mai mari valori pentru intreprinderile micro si mijlocii, in timp ce Belgia are cele mai mari valori in intreprinderile mici si mari.

Una din cinci intreprinderi mici – implicate in inovare

Intreprinderile mari sunt, in general, implicate mai mult in inovare decat cele mici (Eurostat nu colecteaza statisticile de inovare pentru intreprinderile cu mai putin de 10 salariati) si cele mijlocii (a se vedea figura 14). Cu toate acestea, aproximativ una din cinci intreprinderi mici este implicata in fiecare dintre cele patru tipuri de inovare prezentate in grafic.

Niveluri ridicate de inovare – in Luxemburg, Italia si Germania

Figurile 15 si 17 arata diferentele dintre tari in tipul de inovare efectuate de intreprinderile mici. Trei dintre primele cinci tari inovatoare in organizare si marketing reapar in primele cinci la capitolul produse si procese de productie. Bulgaria, Romania si Polonia se afla in coada clasamentelor la aceste capitole, Romania fiind pe ultimul loc la inovare in produse si procese de productie la intreprinderi mici.

Costurile fortei de munca in UE

Costurile fortei de munca orare a variat de la 4,1 pana la € 41.3 € intre statele membre ale UE in 2015. Cele mai scazute au fost in Bulgaria si Romania, cele mai mari in Danemarca si Belgia. In 2015, costurile medii ale fortei de munca pe ora in intreaga economie (cu exceptia agriculturii si administratiei publice) au fost estimate la 25,0 € in Uniunea Europeana (UE) si 29,5 € in zona euro. Cu toate acestea, aceasta medie mascheaza diferente semnificative intre statele membre ale UE, cu cele mai mici costuri fortei de munca pe ora inregistrate in Bulgaria (€ 4.1), Romania (€ 5,0), Lituania (€ 6,8), Letonia (€ 7.1) si Ungaria (€ 7,5), iar cea mai mare in Danemarca (€ 41.3), Belgia (€ 39,1), Suedia (€ 37.4), Luxemburg (€ 36.2) si Franta (€ 35.1).

Costurile fortei de munca sunt formate din salarii si costurile non-salariale, cum ar fi contributiile sociale ale angajatorilor. Ponderea costurilor non-salariale din intreaga economie a fost de 24,0% in UE si 26,0% in zona euro, variind de la 6,6% in Malta pana la 33,2% in Franta.

Pentru statele membre din afara zonei euro, in 2015, exprimate in moneda nationala, cele mai mari cresteri ale costului fortei de munca pentru fiecare ora in intreaga economie au fost inregistrate in Romania (+ 8,3%) si Bulgaria (+ 7,0%), iar cea mai mica in Danemarca si Croatia (ambele + 1,7%).

Comunicat: 200 de IMM-uri vor fi falimentate fara vina

VINOVATII FARA VINA, respectiv aproximativ 200 de I.M.M.-uri care au accesat fonduri europene nerambursabile si au implementat corect si cinstit proiecte, VOR FI FALIMENTATE.

In ultima perioada, asistam la o adevarata avalansa de sesizari referitoare la interpretarea / abordarea eronata a Legii nr. 346 / 2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare. Aceste interpretari / abordari facute atat de beneficiarii de proiecte, de consultanti, dar mai ales de catre Organismele Intermediare / Autoritatile de Management care gestioneaza programele de finantare, nu numai ca nu sunt in litera si spiritul legii, dar ele sunt foarte diferite de la un Organism Intermediar / o Autoritate de Management la altul / alta, ducand la corectii financiare intre 10% si 100% impuse beneficiarilor corecti si cinstiti.

VEZI AICI VIDEOREPORTAJ

Pentru a descrie succint situatia, in cazul in care ai depus o documentatie pentru accesare de fonduri europene, ai declarat pe propria raspundere ca esti intreprindere mica sau mijlocie, ai prezentat autoritatilor toate informatiile solicitate, ai implementat corect si cinstit proiectul, ai primit banii intrucat ai respectat intocmai cerintele contractului de finantare, eu acum te consider companie mijlocie sau mare. Ai gresit, trebuie sa restitui banii. Nu conteaza ca acele date au fost verificate tot de aceeasi institutie, nu conteaza ca firma si-a facut datoria ca la carte, ca a creat locuri de munca, a dezvoltat productia, a hranit cu bani economia si statul.

Paradoxal, cei care s-au declarat intreprindere mijlocie si care in urma reevaluarii sunt clasificati ca fiind companie mare ar fi putut primi pe aceleasi programe un ajutor financiar nerambursabil de maxim 5.000.000 de euro fata de 1.500.000 de euro. Acestora acum li se solicita a returna 100% banii primiti drept ajutor financiar nerambursabil.

In loc sa beneficieze de pe urma finantarii, cum ar fi fost normal si cum a fost si gandita destinatia acestor programe, investitorul este afectat in mod grav, ajungandu-se ca aceasta finantare sa devina o povara, care poate ingenunchea intreaga lui activitate, lasandu-l intr-o situatie mai grea decat cea in care s-ar fi lipsit de aceasta finantare si ar fi cladit totul prin forte proprii, intr-un orizont de timp mai mare, insa intr-o forma care sa-i ofere certitudini.

Asociatia Oamenilor de Afaceri (A.O.A.R.) a intreprins numeroase demersuri la Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Economiei, Secretariatul General al Guvernului, pentru a remedia aceasta problema, insa, pana in prezent, nu s-a rezolvat nimic, desi toti factorii de decizie recunosc ca beneficiarii carora li se cer retroactiv banii inapoi, pentru ca legislatia romaneasca nu a fost armonizata cu cea europena, nu au nicio vina.

Mai mult decat atat, intr-un interviu postat in data de 20.12.2015, pe HotNews.ro, ministrul Fondurilor Europene, doamna Carmen Aura Raducu, a confirmat ca intreprinderile mici si mijlocii reclasificate intr-o clasa a intreprinderii superioara NU vor suporta pierderi de bani europeni din aceasta cauza.

Patronatul Investitorilor Autohtoni se aliniaza demersurelor facute de AOAR si le sustine.

Consecinte grave

REEVALUAREA POSTFACTUM SI CEREREA BANILOR INAPOI, UNOR BENEFICIARI CINSTITI SI DE BUNA CREDINTA, are cateva consecinte devastatoare asupra industriei romanesti, respectiv:

1) excluderea din piata a Beneficiarilor (prin declansarea incapacitatii de plata);

2) cresterea somajului (prin disponibilizarea angajatilor);

3) pagube la bugetul de stat (prin disparitia impozitelor si taxelor platite la stat, generate de

activitatea acestor Beneficiari);

4) distrugerea singurului sector care genereaza valoare adaugata;

5) descurajarea potentialilor Beneficiari, care si-ar dori exact cresterea potentialului economic prin accesarea de fonduri europene;

6) scaderea ratei de absorbtie;

7) marirea discrepantelor dintre regiunile de dezvoltare, adica opusul scopului propus prin acordarea de fonduri;

8) dezavantajarea tarii noastre in raport cu celelalte state membre ale UE.

9) reducerea exportului, pentru ca 80% din firmele afectate produc pentru export

Evident ca toti cei afectati vor apela la instanta pentru a se apara, insa cu ce pret? Evident, FALIMENTUL. Cand se va termina procesul si vor castiga, va fi prea tarziu… mult prea tarziu, iar „justitia tarzie este justitie nula”.

Atat Guvernul condus de domnul Victor Ponta, cat si cel condus de domnul Dacian Ciolos nu au reusit sa gaseasca o solutie pentru rezolvarea problemei celor 200 de companii condamnate la faliment din cauza nearmonizarii intre legislatia romaneasca si cea europeana.

Solutia propusa de A.O.A.R. este aceea de se a suporta aceste corectii financiare din ajutoare de stat. Atat Spania, cat si Ungaria au recurs la un moment dat la aceasta solutie si au acceptat sa deconteze cheltuieli considerate neeligibile de catre Comisia Europeana, de la bugetul de stat, tocmai pentru a utiliza la maxim fondurile europene.

Mai rau este faptul ca nu stim ce va urma pentru cei care, astazi, doresc a accesa fonduri europene. Daca si ei vor trece prin acelasi proces, intrucat nimeni nu doreste sa-si asume decizii?!

Oare al cui este interesul ca Romania sa ramana, in continuare, doar o piata de desfacere pentru importurile de tot felul?! Oare de ce Romania nu este lasata sa se dezvolte?! Oare chiar nu se poate rezolva aceasta problema daca se doreste, in contextul in care avem „pe masa” proiecte de succes, implementate, verificate si noi dam ajutoare de stat pentru „proiecte pe hartie”?!

Sigur ca se poate, daca exista vointa politica si cuiva ii pasa de soarta economiei romanesti.

ASADAR, VINOVATII FARA VINA CER SA SE FACA LUMINA!

DEMERSURI FACUTE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMEI PANA LA DATA DE 4 APRILIE 2016

LISTA BENEFICIARI PARTICIPANTI LA CONFERINTŢA DE PRESA

Acesti francezi care vor sa-i invete pe americani programare

Nu exista sali de clasa si nici profesori. Bine ati venit la Scoala Holberton, o noua scoala de specialisti IT, deschisa la inceputul acestui an, in San Francisco (California), si care a lansat, pe 31 martie, procesul de admitere pentru urmatoarea promotie. Atmosfera art deco, canapele si scaune, cafenea, spatiu larg deschis. Locul arata mai mult decat un simplu sturt-up din oras.

Initial proiectul a fost demarat de trei francezi stabiliti in Silicon Valley. Anul trecut, si-au parasit locurile de munca de la Apple, LinkedIn si Docker, si au infiintat o tanara companie specializata in cloud computing. Acum aspira sa-I invete pe americani programare, cu metodele de predare importate din Franta.

“Nu sunt cursuri oficiale, se invata cu inima. Predarea se bazeaza pe proiecte pe care elevii le realizeaza ca o echipa”, rexplica Julien Barbier, unul dintre cei trei fondatori ai scolii – al carei nume aduce un omagiu lui Betty Holberton, care a participat in 1940 la crearea primului calculator. “Noi oferim studentilor nostri elemente pentru a face ceva, dar niciodata toate informatiile necesare. Scopul este sa-i invete pe elevi sa invete”, spune el. Cursul dureaza doi ani, cu sase luni de stagiu.

“Abordarea scolii Holberton satisface o nevoie vitala de schimbare, care este in conformitate cu piata muncii, deoarece este evolutiva si se bazeaza pe practica”, a adaugat William Brendel, un cercetator dintr-un laborator al Amazon si mentor voluntar in scoala.

Toti voluntarii lucreaza in companii mari (Google, Facebook, Microsoft) sau start-up-uri din zona. Scoala doreste, de asemenea, sa fie o alternativa la asa-numitele “bootcamps”. Pentru a intra in Scoala Holberton nu este necesara nici o experienta de calculator. “Ceea ce conteaza este motivatia”, spune Barbier. Inscrierea se face on-line, prin mai multe teste. Prima clasa va fi de 32 de elevi, inclusiv 40% femei.

Deschisa tuturor, Scoala Holberton se distinge prin modelul sau de afaceri. Cei doi ani de scoala sunt gratuiti. In schimb, elevii sunt de acord sa doneze 17% din salariul lor, pe parcursul celor trei ani in care activeaza dupa ce au urmat scoala. “Este o modalitate de a impartasi riscul cu studentii nostri, iar succesul scolii va depinde in totalitate de succesul studentilor sai”, precizeaza Barbier.