Edusa va invita la Atelierele de 3D Printing organizate in cadrul Bucharest Technology Week 2016, in perioada 23-29 mai! Bucharest Technology Week 2016 este dezvoltat de Universum Events, organizatorii Internet & Mobile World, cea mai mare expo-conferinta B2B de solutii IT & digital din Europa Centrala si de Est.

Pe parcursul a 3 ore de atelier veti:

– afla ce este o imprimanta 3D si cum se utilizeaza

– descoperi multitudinea de proiecte in care se poate folosi tehnologia de printare 3D

– invata elemente de baza despre utilizarea unui software de proiectare 3D

– construi primul vostru obiect 3D!

La atelier sunt puse la dispozitie imprimante Volum 3D Arhitect, prima imprimanta 3D construita si comercializata in Romania!

Pentru obiectele printate 3D se va folosi un polimer numit PLA, material obtinut din amidon de porumb, cartof sau trestie de zahar, 100% biodegradabil in prezenta oxigenului.

Rezervati acum un loc:  http://bucharest.techweek.ro/event/3d-printing-workshop/

Program: Miercuri, 25 mai, sau Joi, 26 mai, interval 17:30 – 20:30

Pret: 100 lei (include bauturi si gustari in pauze)

Loc: Maison 13, Dumbrava Rosie nr. 2, Sector 2, Bucuresti.

Pe perioada atelierului, participantii au nevoie de laptopul personal pentru desfasurarea activitatilor.

Participarea la atelierele 3D Printing Edusa va ofera  acces gratuit in expozitia interactiva Bucharest Technology Week, 27-29 mai, din Piata George Enescu si un discount de 5% pentru accesul la conferintele tematice de business.

Mai multe detalii despre BTW aici

Pentru informatii suplimentare: 0786 494 885 sau  [email protected].

Ingenius Hub – cel mai nou spatiu de coworking din Bucuresti – s-a alaturat celui mai mare eveniment al comunitatii de tech din Romania – Bucharest Technology Week. Astfel, in perioada 23 – 27 mai, Ingenius Hub pregateste 5 workshop-uri pentru tinerii antreprenori, si nu numai, care vor putea discuta si explora mediul de afaceri si oportunitatile de finantare pentru dezvoltarea start-up-urilor.

Daca aveti o idee de afacere sau doriti sa aplicati pentru a obtine fonduri europene pentru dezvoltarea acesteia, va invitam sa participati pe 23 sau 25 mai la MONEY FOR INNOVATION: Surse de finantare pentru start-up-uri.

In cadrul evenimentului veti putea descoperi alternativele existente pe piata pentru finantarea afacerii si veti afla informatii concrete despre tipurile si programele de finantare pe care le puteti accesa: fonduri europene si guvernamentale, crowdfunding, business angels, fonduri de investitii etc. Evenimentul va oferi posibilitatea de a interactiona si cu echipa de consultanti ai Loop Operations ce vor sta la dispozitia dvs. pentru a clarifica aspecte vitale, precum: eligibilitatea ideilor, drepturi si obligatii pentru beneficiarii de fonduri, perioadele de deschidere a apelurilor de proiecte si transmitere a proiectelor.

Oferta Early Bird: Inscrieti-va pana pe 18 mai si veti plati 60 RON in loc de 80 RON.

Ora evenimentului: 18:30 – 20:30

Locul evenimentului: Ingenius Hub, Bld. Nicolae Balcescu, nr. 25, etaj 5, ap. 10, interfon 110, Bucuresti

Modalitate de inscriere: Inscrierea la MONEY FOR INNOVATION se face prin completarea formularului disponibil AICI sau trimitand un e-mail pe adresa [email protected].

De asemenea, va asteptam sa participati si la celelalte evenimente organizate de Ingenius Hub in cadrul Bucharest Technology Week:

MONEY FOR INNOVATION | 23 mai si 25 mai| Surse de finantare pentru start-up-uri inovative (fonduri europene si guvernamentale, crowdfunding, business angels, fonduri de investitii);

TEHNOLOGIE SI INOVARE IN INDUSTRIA CULTURALA | 24 mai | Dezbatere cu stakeholderi in institutiile culturale cu privire la rolul tehnologiei si al inovarii;

WORKSHOP ELEVATOR PITCH | 26 mai | Cum poti convinge un investitor sa creada in ideea ta in doar 60 de secunde?

INGENIUS PITCH | 27 mai | Concurs de pitch-uri pentru tineri antreprenori cu brevete de inventie sau cu brevete in curs de eliberare in fata unor potentiali investitori.

Mai multe informatii se pot obtine la adresa [email protected].

Ministerul Finantelor Publice face inca un pas in sprijinul contribuabililor si lanseaza, pe pagina sa de Facebook, un ghid explicativ pentru formularul D200. Acesta trebuie completat de persoanele fizice care realizeaza venituri din Romania.

Ghidul enumera situatiile in care trebuie depusa declaratia, explica cum poate fi procurat formularul si unde trebuie depus.

La finalul ghidului se afla un link catre site-ul ANAF unde contribuabilii pot gasi instructiuni suplimentare pentru completarea formularului.

Ministerul Finantelor Publice lucreaza la un ghid similar pentru persoanele fizice care obtin venituri din strainatate. Acesta va fi lansat pana la finalul saptamanii. In aprilie, Ministerul Finantelor Publice a lansat ghidul informativ despre impozitul pe cladiri datorat persoanelor fizice.

Romania are la dispozitie fonduri europene de 73,37 milioane de euro pentru acest segment. Cu totii am auzit despre investitiile realizate in producerea energiei regenerabile folosind biomasa, insa nu intotdeauna  am stiut cu exactitate ce vizeaza acestea si cum am putea sa beneficiem de finantari europene pentru acest sector. Asadar, ce este biomasa si cum functioneaza centralele de cogenerare pe biomasa si ce programe europene sustin infiintarea lor?

Biomasa este un termen generic, in aceasta categorie fiind incluse diverse materiale biologice care pot fi folosite drept combustibil pentru centralele de cogenerare.  In acelasi timp, conceptul de „cogenerare” defineste producerea concomitenta, cu aceeasi instalatie, atat a  energiei termice, cat si a energiei electrice.

Instalatiile de cogenerare au cunoscut o dezvoltare remarcabila in ultimii 20 de ani, in special datorita crizelor energetice determinate de fluctuatiile preturilor petrolului, precum si ca urmare a incercarilor intreprinse de autoritati de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera, conform Asociatiei Europene a Industriei de Biomasa.

Biomasa este partea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor din agricultura, inclusiv a substantelor vegetale si animale, silvicultura si industriile conexe, precum si partea biodegradabila a deseurilor industriale si urbane.

Materie organica de origine biologica

O centrala termica de cogenerare poate functiona cu biomasa solida, mai exact cu orice materie organica vegetala, reziduuri metabolice de origine animala (gunoi), precum si microorganisme. De exemplu, biomasa agricola include produsele secundare ale plantelor,  precum: paiele, ciocalaii, tulpinile (floarea- soarelui, soia) frunzele (sfecla), pastaile (soia, fasole), cojile (nuci, alune), semintele (prun, piersic, cais) si gunoiul din fermele de animale. Pe langa sursele de biomasa agricola mai exista si cele forestiere, materialul principal si secundar din exploatarea padurilor si a plantatiilor de rasinoase si foioase.

Este important de mentionat ca biomasa reprezinta materie organica de origine biologica. Prin urmare, reprezinta componenta organica a naturii.

Aceasta resursa energetica reprezinta, de asemenea, o importanta sursa de energie regenerabila, jucand un rol important in contextul strategiilor de obtinere a independetei energetice, prin utilizarea energiilor regenerabile. Uniunea Europeana are pentru anul 2020 o tinta de 20% in ceea ce priveste sursele de energie regenerabila din totalul consumului energetic.

Uniunea Europeana are pentru 2020 o tinta de 20% in ceea ce priveste consumul de energie din surse regenerabile.

Reducerea emisiilor de carbon

Conform datelor Comisiei Europene, bioenergia ofera deja cea mai mare parte din energia produsa din surse regenerabile, la nivel mondial, si are potentialul de a raspunde la cresterea cererii de energie care se va inregistra in secolul urmator. In acelasi timp, in cazul in care sistemele de biomasa sunt gestionate in mod corespunzator, bioenergia va contribui la a indeplini cerinta de reducere a emisiilor de carbon.

Biomasa asigura 18% din consumul de energie regenerabila in Europa

Astfel, in ultimii ani, bioenergia a reprezentat aproape 70% din consumul de energie din surse regenerabile si in jur de 15% din consumul total de energie, la nivel mondial. Ultimele date ale Comisiei Europene privind sursele de energie regenerabila utilizate de tarile membre arata ca biomasa asigura 18% din consumul de energie regenerabila. Cea mai mare pondere o detine hidroenergia (46%), urmata de energia eoliana (26%), biomasa (18%), energia solara (9%) si energie geotermala (1%).

In tari precum Estonia, Letonia, Finlanda si Suedia bioenergia are un procent extrem de ridicat din consumul de energie, de peste 25%.

Specialistii din domeniul energiei spus ca biomasa, care reprezinta aproximativ 15% din sursele primare de energie utilizate pe plan mondial, nu contribuie la cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera, contribuie insa, pe de alta parte, la reducerea efectului de sera. In plus, bioenergia nu produce nici ploi acide, datorita unui continut de sulf mai redus decat cel existent in structura combustibililor fosili.

Doar 0,62%, in Romania

Conform datelor Asociatiei Romane a Biomasei si Biogazului (ARBIO), chiar daca Romania produce 200 de milioane de tone de deseuri pe an, biomasa si biogazul detin o cota de doar 0,62% din totalul de energie produs in tara noastra.

Chiar daca producerea energiei folosind biomasa este extrem de profitabila,  o mare problema o reprezinta  costurile ridicate necesare pentru montarea si punerea in functiune a unei instalatii de cogenerare in biomasa.

O problema o reprezinta costurile ridicate necesare pentru montarea si punerea in functiune a unei instalatii de cogenerare in biomasa.

Investitia initiala este ridicata in conditiile in care proiectele pe biomasa si biogaz reprezinta, mai exact, o fabrica in adevaratul sens al cuvantului, cu multi angajati, productie non-stop. Colectarea deseurilor este, in acelasi timp, o activitate costisitoare, iar pentru materia prima exista costuri de cumparare sau plantare.

Din punct de vedere al potentialului energetic al biomasei, teritoriul Romaniei a fost impartit in opt regiuni : Delta Dunarii – rezervatie a biosferei; Dobrogea; Moldova; Muntii Carpati (Estici, Sudici, Apuseni); Platoul Transilvaniei; Campia de Vest; Subcarpatii; Campia de Sud.

Fonduri europene pentru biomasa

Pentru aceasta insa, tarile membre UE au la dispozitie fonduri europene special pentru acest segment.

In cadrul Programului Operational Infrastructura Mare 2014-2020, Axa Prioritara 6 – Promovarea energiei curate si eficientei energetice, sunt disponibile fonduri  de 73,37 milioane de euro.

Astfel, in cadrul Programului Operational Infrastructura Mare 2014-2020, Axa Prioritara 6 – Promovarea energiei curate si eficientei energetice in vederea sustinerii unei economii cu emisii scazute de carbon, sunt disponibile fonduri in valoare de 73,37 milioane de euro.

Obiectivul Specific al programului este reprezentat de cresterea productiei de energie din resurse regenerabile mai putin exploatate (biomasa, biogaz, geotermal). Programul promoveaza actiuni orientate spre cresterea productiei de energie regenerabila, cu accent pe resursele regenerabile mai putin exploatate, respectiv biomasa, biogaz si geotermie.

Pentru ce pot fi utilizate fondurile europene

Fondurile europene pot fi utilizate pentru realizarea si/sau modernizarea capacitatilor de productie a energiei electrice si/sau termice din biomasa si biogaz sau realizarea si/sau modernizarea capacitatilor de productie a energiei termice pe baza de energie geotermala.

In urma alocarii financiare se urmareste cresterea ponderii energiei regenerabile in totalul consumului de energie primara, ca rezultat al investitiilor de crestere a puterii instalate de producere a energiei electrice si termice din resurse regenerabile mai putin exploatate, precum si reducerea emisiilor de carbon in atmosfera generate de sectorul energetic prin inlocuirea unei parti din cantitatea de combustibili fosili consumati in fiecare an (carbune, gaz natural).

Articol realizat si publicat de jurnaluldeafaceri.ro

Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) a prezentat astazi, in cadrul unei conferinte de presa sustinuta de Florin Pogonaru, presedinte, Ana Bobarca, vicepresedinte, Anca Vlad, vicepresedinte si Andrei Carnu, director executiv – principalele sapte obstacole fiscale – generate de multiplele modificari legislative din acest an, in mare parte haotice – ce stau in calea dezvoltarii economice a Romaniei si care pun in dificultate cea mai mare parte a contribuabililor antreprenori romani.

Astfel, de la inceputul anului 2016 si pana in prezent, au existat zeci de modificari ale legislatiei fiscale – si asa voluminoasa, complicata si greu de aplicat. Chiar daca noile solicitari ale autoritatilor fiscale au fost introduse in scopul combaterii evaziunii fiscale, acestea au generat haos si teama in randul contribuabililor onesti, obligati sa respecte rigori a caror finalitate nu o pot percepe.

Presedintele AOAR, Florin Pogonaru, a atras atentia asupra faptului ca antreprenorii se confrunta tot mai mult cu o legislatie fie contradictorie, fie neclara, fie mult prea des modificata, ceea ce le creaza foarte mari probleme in a-si desfasura activitatea, in paralel cu lipsa interconectarii bazelor de date intre institutiile statului, care ar simplifica mult din birocratie.

AOAR a identificat mai multe reglementari recente cu un puternic impact negativ asupra dezvoltarii economice a Romaniei, despre care a vorbit vicepresedintele AOAR, Anca Vlad:

1. Formularul 088

Introducerea acestuia s-a dovedit a fi un adevarat dezastru organizatoric pentru societatile comerciale. Zeci de contribuabili cu un istoric fiscal impecabil si-au pierdut codul de TVA. In prezent este rezolvata aceasta situatie in sensul ca nu se mai retrag coduri de TVA, dar completarea si predarea formularelor ramane un proces extreme de complex si dificil.

2. Cresterea exponentiala a birocratiei in sarcina contribuabililor

Autoritatile fiscale cresc birocratia aproape exponential, ceea ce presupune o munca manuala uriasa si aproape imposibila fara angajarea unui personal suplimentar de specialitate si a implementarii unor noi programe informatice – actiuni extrem de costisitoare pentru toti contribuabilii, mai ales pentru cele mai mici IMM-uri, considera AOAR.

3. Valoarea supradimensionata a majorarilor si penalitatilor.

AOAR atrage atentia si asupra majorarilor si penalizarilor uriase aplicate de ANAF. Fata de o dobanda comerciala situata intre 2,5% si 5% la lei, dobanzile penalizatoare (majorari si penalitati de intarziere) aplicate de ANAF sunt de 10,95% pe an. In cazul unei declaratii eronate si rectificate de contribuabil, pentru diferenta de valoare se aplica un procent de aprox. 40% pe an. Acelasi procent se aplica si pentru diferente stabilite la controlul de fond al companiilor efectuat de ANAF. Dupa 5 ani, o greseala e platita de peste 3 ori.

4. Intocmirea dosarului de preturi de transfer in conditiile lipsei legislatiei privind consolidarea fiscala va genera mari cheltuieli, cu atat mai mult cu cat pragurile de la care e necesara intocmirea dosarului sunt foarte scazute (se incepe de la 50.000 euro pentru IMM-uri).

5. Aglomerarea legislativa descurajeaza initiativa privata

Codul fiscal, normele metodologice, codul de procedura fiscala, ordinele ANAF sunt extrem de voluminoase insumand peste 1.500 pagini A4. Intrucat prevederile care privesc  firmele mici si mijlocii sunt repartizate pe tot cuprinsul legislatiei, practic orice antreprenor trebuie sa studieze si sa cunoasca intreaga legislatie.  Acest volum descurajeaza orice persoana care doreste sa devina antreprenor, cu consecinte grave asupra dezvoltarii economice.

6. Excesul de executari silite si popriri

Excesul de executari silite si popriri este rezultat si din valoarea derizorie a sumelor executate/poprite. In plus, se actioneaza asupra tuturor conturilor contribuabilului, blocandu-i astfel activitatea, iar pentru deblocarea sumelor, contribuabilul trebuie sa cheltuiasca timp si bani facand nenumarate drumuri la ANAF pentru a primi adresele de ridicare a popririlor pentru fiecare banca.

7. Lipsa informatizarii ANAF si a relatiei transparente cu contribuabilii

In acest moment doar informatizarea integrata a ANAF poate conduce la corelarea tuturor informatiilor si la transparentizarea acestora.