Alexandru Petrescu, ministrul Economiei, a apreciat că „este important să folosim experienţa seniorilor, memoria instituţională şi cultura organizaţională din industria românească”. Oficialul a avut o întrevedere cu reprezentanţii Patronatului Investitorilor Autohtoni din România – PIAROM.

Discuţiile s-au axat pe importanţa creşterii şi sprijinirii capitalului românesc şi rolul acestuia în dezvoltarea industriei bazată pe tehnologii şi produse cu valoare adăugată mare, care pot fi realizate în ţară, la preţuri competitive. „Partenerii de dialog au salutat, totodată, susţinerea acordată industriei de apărare prin Programul de Guvernare, menţionând necesitatea revitalizării capacităţilor de producţie existente în acest sector cu tradiţie şi de importanţă strategică”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

În context, s-a apreciat că ar fi utilă o politică de susţinere a intrării produselor româneşti pe piaţă printr-un program de referinţe naţionale în care produsele româneşti sunt testate, dobândind astfel un istoric de viabilitate pe piaţa internă şi creându-se totodată premisele accesului pe pieţe externe. În acest sens, ministrul Economiei a propus ca „împreună să instituţionalizăm un cadru de discuţie – un Consiliu consultativ pentru industria românească – în care să analizăm modalităţile de concretizare ale ideilor dumneavoastră, care să conducă la un ghid pentru o Românie industrială competitivă. Totodată, dezbaterile noastre vor contribui activ la elaborarea agendei şi a documentelor de politică industrială, pentru care Ministerul Economiei este responsabil”.

Ministrul Alexandru Petrescu a mai spus că, venind în întâmpinarea investitorilor autohtoni şi a nevoii lor de internaţionalizare, „industria autohtonă poate şi trebuie promovată atât prin intensificarea participării la târguri şi misiuni economice internaţionale prin cele două programe gestionate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, cât şi ca membri în delegaţiile României în cadrul comisiilor mixte interguvernamentale”.

Pe parcursul întâlnirii, reprezentaţii PIAROM au trecut în revistă şi unele dintre dificultăţile cu care se confruntă în activitatea curentă, în condiţiile economiei de piaţă. Printre acestea se pot enumera blocajele în producţie cauzate de proceduri şi condiţii de participare la licitaţii, lipsa comenzilor din intern, probleme cu certificarea anumitor produse, dificultăţi în relaţia cu băncile, sincope în armonizarea cadrului legislativ şi lipsa alinierii ofertei educaţionale la necesităţile reale privind calificarea forţei de muncă din piaţă.

La întrevederea desfăşurată la Ministerul Economiei, delegaţia PIAROM a fost condusă de Cristian Pârvan, preşedintele patronatului.

Sursa: Mediafax.ro

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a publicat calendarul obligaţiilor fiscale pe anul 2017. Declararea şi plata impozitelor din acest an se vor face în zilele obişnuite de 25 ale fiecărei luni, dar există şi termene speciale pentru taxele introduse în ultimii ani.  Iată mai jos care sunt principalele termene-limită până la care trebuie declarate şi plătite taxele şi impozitele în acest an, extrase din acest calendar.

Noile repere ale anului fiscal 2017:

27 februarie. ONG-urile şi societăţile agricole trebuie să-şi declare profitul pe 2016 şi să plătească impozitul aferent acestui câştig (în cazul în care nu beneficiază de scutiri).

28 februarie. Depunerea Declaraţiei anuale privind impozitul pe reprezentanţe, de către persoanele juridice din străinătate care au deschis o reprezentanţă în România.

27 martie. Plătitorii de impozit pe profit trebuie să-şi declare şi să plătească acest impozit pe anul 2016. Tot până în această zi trebuie plătite contribuţiile la asigurările sociale de sănătate (CASS) aferente trimestrului I.

31 martie. Proprietarii care doresc să beneficieze de reduceri – 10% din cuantum – trebuie să-şi plătească taxele locale pe clădiri, terenuri şi autovehicule, inclusiv impozitul pe terenul situat sub locuinţă.

2 mai. Instituţiile publice şi ONG-urile trebuie să depună bilanţurile – situaţiile financiare – pe anul 2016.

25 mai. Persoanele fizice care au realizat venituri din activităţi independente, din chirii sau din activităţi agricole trebuie să-şi declare aceste venituri pe 2016 (Formular 221). Tot la această dată trebuie declarată destinaţia sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual. De asemenea, până la 25 mai societăţile comerciale private sau de stat trebuie să-şi depună bilanţurile – situaţiile financiare – pe anul 2016.

25 iunie. Trebuie plătite CASS aferente trimestrului II, iar persoanele juridice străine (multinaţionalele) care au reprezentanţe în România trebuie să-şi plătească prima tranşă din impozitele pe aceste reprezentanţe.

25 iulie. Persoanele fizice care îşi închiriază locuinţa personală în scop turistic trebuie să plătească o primă rată de 50% din impozitul aferent acestui tip de venit.

25 septembrie. Până în această zi trebuie plătite CASS aferente trimestrului III.

30 septembrie. Până la această dată, taxele locale pe locuinţe, terenuri şi autovehicule puteau fi plătite fără penalităţi de întârziere (inclusiv cu facilitatea de 10% pentru plata până la 31 martie), dar după 30 septembrie se percep penalităţi de întârziere.

25 octombrie. Agricultorii plătesc anticipat 50% din impozitul pe venitul din activităţile agricole (prima rată).

27 noiembrie. A doua rată (50%) la impozitul ce trebuie plătit de persoanele fizice care îşi închiriază locuinţa personală în scop turistic.

15 decembrie. A doua rată (50%) la impozitul agricol.

21 decembrie. Trebuie plătite CASS aferente trimestrului IV, iar persoanele juridice străine (multinaţionalele) care au reprezentanţe în România trebuie să-şi plătească a doua tranşă din impozitele pe aceste reprezentanţe.

Sursa: zf.ro

Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) urmareste atent dezbaterile publice ocazionate de opiniile divergente exprimate la nivel national, la nivelul UE, dar si la nivel mondial, cu privire la echilibrul economic local/global sau global/local.

Crezand ca opiniile trebuie bazate pe date, cu sprijinul Ziarului Financiar, la initiativa Patronatului Investitorilor Autohtoni, a fost publicata, in 2015, o prima „radiografie” a economiei romanesti, respectiv a zonelor dominate de capitalul local, precum si a celor dominate de investitiile straine.

Cifrele prezentate, provenind prin prelucrarea datelor de bilant ale companiilor, ilustreaza public punctele tari ale capitalului romanesc – profit in perioada 2008-2014 in valoare totala de 54 mld. lei – fata de capitalul strain – doar 3 mld. lei pentru aceeasi perioada. La fel, beneficiind de prezenta in sectoare industriale de baza sau care sunt influentate substantial de nivelul tehnologic (petrol, energie, constructia de automobile s.a.), productivitatea companiilor cu capital strain este dubla fata de cea realizata de companiile cu capital autohton.

In plus, se verifica efectul de antrenare a capitalului autohton in zonele unde este prezent capitalul strain, chiar daca PIAROM crede ca aceasta este o stare ce trebuie puternic imbunatatita.

Comentariile legate de acordarea, in perioada 2007-2015, a cca. 720 mil. euro ajutoare de stat, in procent de 99% companiilor multinationale, unele dintre acestea de nivel mondial, reprezinta o realitate, ca si rezultatele cel putin discutabile obtinute ca dezvoltare economica (niciun guvern nu a prezentat public vreo analiza a efectelor generate de aceste ajutoare de stat si a efectelor acestora in cresterea economica locala/nationala).

In acest context, aprecierile facute de domnul Karl Sevelda, CEO Raiffeisen Group, la solicitarea Ziarului Financiar, cu ocazia conferintei Euromoney de la Viena, ar trebui sa fie privite cu retinere. Lipsa de informatii corecte, ca si interesul direct focalizat exclusiv in domeniul intermedierilor financiare al companiei Reiffeissen Group, explica lipsa de argumente si utilizarea, cu prea mare usurinta, a etichetarii unor tari sau oameni de afaceri ca fiind nationaliste/nationalisti, in conditiile alegerilor prezidentiale din Austri si ale sloganului devenit „mondial” America FIRST!, in paralel cu indemnurile directe ca fiecare tara  sa fie FIRST in negocierile multiple si dificile ce vor avea loc in viitor.

Globalizarea a fost pusa in discutie chiar si la Forumul de la Davos, conceptul generand dezbateri tot mai puternice la nivelul tarilor UE, BREXIT-ul fiind, conform multor analisti, doar varful aisbergului.

Pericolul protectionismului este real, consecintele sale negative sunt apreciate ca daunand indeosebi companiilor globale (confruntate cu reintroducerea de taxe vamale, conditionalitati tehnice, netarifare s.a.). In fapt, pe termen scurt va castiga activitatea economica locala, cu mentinerea unor decalaje, generate de neutilizarea unor tehnologii avansate, uneori impuse pietei prin actiuni majore de marketing.

Traim intr-o lume in schimbare, poate chiar disruptiva, in care echilibrul local economico-social este cel putin la fel de important ca procesul de Globalizare.

Romania nu este „cosmopolita”, dar de secole a trebuit sa asimileze, integreze, digere si sa imbunatateasca cele mai variate si contradictorii influente: turca, greaca, rusa, maghiara, germana, franceza si multe altele.

Si am facut-o, am educat generatii de specialisti, am produs bunuri si servicii cautate si azi in tari care nu-si propun salturi tehnologice majore, dar si costisitoare.

Cred ca PIAROM va reusi sa realizeze punte de discutii, analize si sa contribuie la identificarea de politici publice, agreate de toti decidentii politici romani, astfel incat capacitatea capitalului autohton sa fie sprijinita prioritar, urmarind cresterea ofertei acestuia intr-un proces tot mai profund de colaborare cu investitorul strain, spre avantajul reciproc al celor doi parteneri.

Romania isi propune sa inoveze, sa revina la o productie majoritara cu valoare adaugata cat mai  mare, oferind oportunitati diverse, pentru competente diverse, cu un accent special pentru forta de munca, calificata sau inalt calificata.

In lipsa unor astfel de politici publice coerente, continue, si beneficiind si de colaborarea partenerilor externi, cresterea anuala a PIB cu min 5% pe an, ca si procesul de convergenta economica reala a Romaniei catre media UE, ramane doar un deziderat imposibil de atins intr-o perioada rezonabila de timp (10-15 ani).

Cristian Parvan

Presedinte PIAROM

Guvernul va derula noi programe nationale pentru sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) si romanilor care vor sa-si deschida o mica afacere, in anul 2017, prin bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, dar vechile programe START si SRL-D, pentru start-upuri si antreprenori debutanti, apar fara bugete proprii in schita penru acest minister.

Conform proiectului Bugetului de stat pe anul 2017, in bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat vor fi prevazute 686,2 milioane de lei – credite bugetare, adica bani efectiv alocati, si 1,915 miliarde de lei credite de angajament, adica limite superioare de cheltuieli care pot fi angajate in exercitiul bugetar.

Alocarile totale sunt mult mai mari decat cheltuielile realizate anul trecut. Executia preliminata pe anul 2016 a atins 122,9 milioane de lei – credite bugetare si 152,9 milioane de lei credite de angajament.

Toate aceste alocari pot suferi insa modificari atat in Guvern, cat si in Parlament.

VEZI AICI lista completa a Programelor IMM si start-up pentru anul 2017

Sursa: startupcafe.ro

Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) sustine ca antreprenorii trebuie, si in actuala guvernare, sa faca fata unor politici publice lipsite de predictibilitate, in contextul adoptarii masurii de eliminare a plafonarii CAS si CASS.

“Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) intelege ratiunea eliminarii plafonarii la 5 salarii a CAS si CASS, insa remarca ca si in actuala guvernare antreprenorii trebuie sa faca fata unor politici publice lipsite de predictibilitate”, se arata intr-un comunicat al asociatiei, trimis Redactiei.

PIAROM solicita ca ideile “valoroase” legate de sustinerea mediului de afaceri, cum ar fi viitoarea lege a preventiei, utilizarea diferentiata a ajutoarelor de stat, precum si alte masuri prevazute expres in programul de guvernare, sa fie elaborate si promovate “printr-o consultare autentica” cu mediul de afaceri.

Asociatia precizeaza ca a analizat, cu sprijinul Inspectiei Muncii, impactul macro al masurii de eliminare a plafonarii CAS si CASS, pe baza datelor existente in sistemul REVISAL in luna octombrie 2016, corelate cu valoarea salariului mediu brut pe economie la nivelul aceleiasi perioade calendaristice.

“Constatam ca cifrele vehiculate public sunt sensibil diferite de realitatile din economie”, subliniaza PIAROM.

Astfel, in luna octombrie 2016, in registrul de evidenta al salariatilor figurau 23.478 de contracte de munca cu valoarea cel putin egala cu 5 salarii medii brute pe economie.

Potrivit asociatiei, dintre acestea, aproximativ 43% sunt concentrate la nivelul a zece ocupatii: manager proiect informatic, director general societate comerciala, manager director/director adjunct, inspector-sef, manager proiect, director executiv banca/director/director adjunct, programator, director vanzari, director societate comerciala, director economic.

Dintre cele 23.478 contracte de munca, 3.633 reprezinta specialisti in tehnologia informatiilor si comunicatiilor, defalcati astfel: manager proiect informatic, programator, analist, inginer de sistem software, proiectant sisteme informatice, inginer de sistem in informatica, programator de sistem informatic, alte categorii de specialisti IT.

In ceea ce priveste repartizarea acestor salariati pe industrii, in functie de codul CAEN principal, principalele cinci industrii sunt: activitati de realizare a soft-ului la comanda (software orientat client), alte activitati de intermedieri monetare, activitati de consultanta pentru afaceri si management, activitati de consultanta in tehnologia informatiei, activitati de editare a altor produse software.

Guvernul Grindeanu a adoptat, pe 6 ianuarie, o ordonanta de urgenta (OUG) de modificare a Codului Fiscal prin care este eliminata plafonarea contributiilor la asigurarile sociale si la cele de sanatate la nivelul echivalentului a cinci salarii medii brute.

Contributia de asigurari de sanatate si cea de asigurari sociale se va face, pe viitor, in functie de veniturile fiecarei persoane. Pana acum, nivelul acestora era plafonat la nivelul a cinci salarii medii brute.

“Se urmareste eliminarea inechitatilor privind plata contributiilor in procente egale, pentru toti salariatii, prin renuntarea la actualele plafoane privind contributiile de asigurari sociale si contributiile de asigurari sociale de sanatate”, a motivat Guvernul, intr-un comunicat de presa.

De asemenea, a fost introdusa exceptia potrivit careia, persoanele care realizeaza venituri din investitii si/sau din alte surse nu datoreaza contributie de asigurari sociale de sanatate pentru aceste venituri daca, in cursul anului fiscal realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor, venituri din pensii, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din asocierea cu o persoana juridica sau venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura.

Sursa: bursa.ro

Alte articole pe aceeasi tema, pe baza comunicatului PIAROM:

DC NEWS – Romanii cu bani se plang ca trebuie sa plateasca mai mult la sanatate 

STARTUP CAFÉ – LISTE Cate persoane sunt afectate de noua plata a CAS si CASS si ce joburi au. Categorii de IT-isti, manageri, bancheri (PIAROM)

ANTENA 3 – Câte persoane sunt afectate de noua plată a CAS şi CASS şi ce joburi au 

Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) transmite guvernului ca intelege ratiunea eliminarii plafonarii la 5 salarii a CAS si CASS, insa remarca ca si in actuala guvernare antreprenorii trebuie sa faca fata unor politici publice lipsite de predictibilitate.

Pentru a elimina acest neajuns, PIAROM a transmis oficial solicitarea ”ca ideile valoroase legate de sustinerea mediului de afaceri, cum ar fi viitoarea lege a preventiei, utilizarea diferentiata a ajutoarelor de stat, precum si alte masuri prevazute expres in programul de guvernare sa fie elaborate si promovate printr-o consultare autentica cu mediul de afaceri”.

PIAROM, cu sprijinul Inspectiei Muncii, a analizat impactul macroeconomic al masurii de eliminare a plafonarii CAS si CASS, pe baza datelor existente in sistemul REVISAL in luna octombrie 2016, corelate cu valoarea salariului mediu brut pe economie la nivelul aceleiasi perioade calendaristice.

Din datele colectate se constata ca cifrele vehiculate public sunt sensibil diferite de realitatile din economie.

Astfel, in luna octombrie 2016, in registrul de evidenta al salariatilor figurau 23.478 de contracte de munca cu valoarea cel putin egala cu 5 salarii medii brute pe economie. Dintre acestea, cca. 43% sunt concentrate la nivelul a 10 ocupatii, respectiv:

Citeste mai departe pe cursdeguvernare.ro