Creşterea economică înregistrată de ţara noastră, anul trecut, nu se reflectă în multe puncte şi nici în buzunarele cetăţenilor, este de părere Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), scrie publicatia BURSA.
Domnia sa ne-a declarat: “Este evident faptul că nu se vede creşterea economică în multe puncte, şi este criticabil, dar hai să pornim de la partea pozitivă, aceea că avem creştere economică confirmată, inclusiv, la nivel european.
Însă care ţară din Europa, având creştere economică, mai ales de acest nivel, are o scădere a lucrărilor de construcţii? De obicei, construcţiile urmează creşterea economică, pentru că dacă am creştere economică, am nevoie de birouri, de hale, de infrastructură, iar la noi, în 2017, toate acestea au fost la 78% faţă de anul precedent, când şi atunci au fost vai de capul lor”.
Toate acestea indică faptul că acest avans economic, care este bun şi care ar trebui să ne bucure, prezintă numeroase semne de întrebare, grave pe termen mediu şi lung, legate de investiţiile în infrastructură, a mai opinat domnul Pârvan.
Un alt aspect semnalat de către preşedintele PIAROM vizează consumul, care a dus la creşterea economică şi neavând acoperire în producţia internă (şi în oferirea de produse cerute de populaţie, din producţia internă) a dus şi la importuri masive, fapt ce a provocat deteriorarea balanţei comerciale a României. “Deteriorarea balanţei comerciale a Românei, ca şi instabilitatea fiscală şi a pieţei muncii au dus la deteriorarea cursului de schimb. Dacă ai importat mai mult decât ai exportat, nu ai avut cu ce să acoperi. (…) Exporturile au crescut, dar pe bază de importuri (consum intermediar) şi nu pe producţie internă. Aşadar, faptul că avem exporturi mai mari este bine, dar ele s-au bazat şi pe o creştere a importurilor.
Toate sunt slăbiciuni ale acestei creşteri economice, care se văd în structură, iar creşterea economică nu se reflectă şi în buzunarele cetăţenilor, deoarece, din păcate, ei lucrează în sectoare cu competitivitate redusă şi au venituri reduse. Numai creşterea forţată şi administrativă a salariului minim a mai modificat lucrurile, dar şi aici, fiind foarte rapidă şi fără o analiză, va duce la multe afaceri care vor falimenta din cauză că nu au luat în considerare astfel de creşteri de salarii”, ne-a mai spus domnia sa.
Domnul Pârvan este de părere că se va produce o temperare consumului pe fondul politicii monetare care s-a înăsprit, deja, în Statele Unite ale Americii, care se înăspreşte şi pe plan local, la BNR, şi este de presupus că se va înăspri şi la nivel european.
Cu alte cuvinte, se scumpesc banii, iar scumpind banii, oamenii vor evita să îşi crească gradul de îndatorare, ne-a explicat domnia sa.
Raportul de ţară pe anul 2017 al Comisiei Europene precizează că în absenţa reformelor structurale şi a reformelor fiscale, creşterea economică a României riscă să se confrunte cu o perioadă mai grea.
Comisia Europeană subliniază că explozia economiei româneşti a fost generată de consum, în timp ce investiţiile au rămas la un nivel redus.
Un alt aspect semnalat în paginile raportului de ţară întocmit de autorităţile europene vizează tendinţa ascendentă a deficitului public, determinată de tăierile de taxe şi de majorarea salariilor din zona publică şi a pensiilor.
Conform INS, în ultimul trimestru al anului trecut, PIB-ul a fost cu 0,6% mai mare, în termeni reali, comparativ cu trimestrul al treilea din 2017.
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 6,9% pe seria brută şi de 7,0% pe seria ajustată sezonier, mai arată datele INS.
Sursa: bursa.ro
