Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) sprijina dezvoltarea agriculturii si a culturilor energetice, conform cadrului legal (Politica Agricola Comuna), a declarat Simona Man, secretar de stat in minister, in cadrul unei conferinte organizata, ieri, de Patronatul Investitorilor Autohtoni.
Culturile de plante energetice sunt eligibile atat la scheme de plati directe din fonduri europene, cat si la ajutor national, a mai precizat oficialul guvernamental. Tot din bugetul national, cultivatorii acestui tip de plante nonalimentare beneficiaza de rambursarea sumelor reprezentate de diferenta dintre acciza standard si cea redusa, de 21 de euro/1000 de litri de motorina, a mai spus aceasta. Pentru anul 2016, cuantumul nominal al sprijinului este de circa 1,8 lei/litru, iar cantitatea maxima anuala pentru care se acorda este de 100 litri/hectar, potrivit Simonei Man.
Aceasta a mai citat date din baza APIA (Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura), conform carora numarul cultivatorilor de plante energetice a crescut, de la 320 (in 2014) la 442 (anul trecut).
De asemenea, MADR emite certificate de origine pentru biomasa, provenita din agricultura si industriile conexe, aceasta putand fi utilizata de producatorii de energie electrica in vederea obtinerii de certificate verzi, pentru energie pe baza de biomasa, livrata in sistemul national. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020, ministerul dispune de circa 3,4 de miliarde de euro, prin care ofera posibilitatea finantarii proiectelor de valorificare a resurselor regenerabile.
In ceea ce priveste masurile de interes local, MADR incurajeaza promovarea utilizarii surselor de caldura pe baza de biomasa si dezvoltarea sistemelor de producere si distributie a biogazului, la nivel de comunitate. Alocarea bugetara in acest sens este de aproximativ 568,5 de milioane de euro.
Andrei Apetrei, membru al Patronatului Investitorilor Autohtoni, a prezentat, ca exemplu de succes in domeniul culturilor energetice, paulownia, o specie noua pentru tara noastra, introdusa cu numai 5-6 ani in urma. Specia paulownia tomentosa este una invaziva, iar Andrei Apetrei a facut demersuri pentru a stopa plantarea acestui copac si introducerea unor hibrizi neinvazivi.
Paulownia neinvaziva are o larga utilitate, nu doar in industria lemnului si a hartiei, ci si in productia de bioetanol celulozic si biomasa. Domnul Apetrei a prezentat, pe scurt, ce inseamna, practic, 10.000 de hectare cu aceasta specie: se pot produce un milion de tone de biomasa, 500.000 de tone de peleti, un venit de 75 de milioane de euro, plus 15 milioane de euro din TVA. O astfel de plantatie ar genera, conform lui Andrei Apetrei, circa 3 milioane de gigacalorii.
Alte avantaje ale speciei prezentate sunt ecologizarea solului si oprirea erodarii acestuia, precum si purificarea apei uzate. Plantatia de paulownia poate fi intercalata cu cea de productie, iar cea din urma creste cu 10-20%, fara utilizarea pesticidelor sau a ingrasamintelor.
Sandor Benko: Vidul legislativ “produce haos”
Sandor Benko, directorul general al KWG Salcie Energetica, a remarcat lipsa de coerenta a politicilor din domeniul biomasei, generata de lipsa unei legi a plantatiilor energetice. Acesta a cumparat, in urma cu 10 ani, licenta pentru specia de salcie din Suedia. Partenerii straini ezitau sa incheie afacerea, tocmai din cauza lipsurilor din legislatia romaneasca: exista riscul unui furt al soiurilor. Suedezii au fost de acord cu proiectul, intrucat tara noastra urma sa adere la Uniunea Europeana si s-a presupus ca problemele cu legislatia se vor rezolva, insa acest lucru nu s-a intamplat nici pana astazi. In plus, Sandor Benko simte o “presiune tot mai mare pentru discreditarea biomasei”.
Cercetarile din domeniu, efectuate in Suedia, au avut in vedere patru caracteristici principale ale acestui soi de salcie: cresterea rapida (intre 3 si 3,5 cm pe zi, in perioada de vegetatie), puterea calorica ridicata, rezistenta la intemperii si boli, dar si pretul scazut. Salcia poate fi utilizata atat pentru productia de apa calda, cat si pentru energie electrica.
Politica Ministerului Mediului, in domeniul biomasei, a fost prezentata de consilierul Dumitra Mereuta. In ultimii doi ani si jumatate, Guvernul a beneficiat, prin acest minister, de asistenta din partea Bancii Mondiale, pentru Strategia Nationala in Domeniul Schimbarilor Climatice. Domnia sa a afirmat ca “poate nu este cea mai buna strategie, dar este un document inchegat coerent”.
Corina Popescu, secretar de stat in cadrul Ministerului Energiei, a amintit faptul ca tara noastra a realizat, si chiar depasit, in anul 2014, targetul impus de UE pentru energia produsa din surse regenerabile, pana in 2020.
Oficialul a mai precizat ca, la nivelul Planului National de Actiuni in domeniul Resurselor Regenerabile, Romania va produce energie electrica din biomasa, la nivelul a 1640 megawati putere instalata. In 2015, avem doar 104,5 megawati putere instalata produsi din biomasa, o diferenta foarte mare fata de tinta propusa. Telurile au fost, in schimb, depasite, pe celelalte tipuri de energie.
In cadrul discutiilor, s-a mentionat ca, potrivit ultimelor date de la Transelectrica, s-au dat avize pentru 9600 megawati putere instalata, din care doar 160 biomasa. In acest sens, Corina Popescu a precizat ca tinta pentru Romania este pentru resursele regenerabile, la nivel global. Ministerul Energiei analizeaza, insa, posibilitatea de a prelungi, doar pentru biomasa, schema-suport, printr-un sistem tranzitoriu, si dupa 31 decembrie 2016. Oficialul a mai spus ca numarul mic de avize produse din aceasta resursa se datoreaza, de fapt, cererii scazute.
Conferinta a subliniat importanta unui domeniu, inca subdezvoltat in tara noastra, de producere a energiei din biomasa. Avand in vedere posibila epuizare a resurselor de hidrocarburi, devin necesare investitiile in resurse regenerabile, insa biomasa pare sa fi ramas in urma altor tehnologii, cel putin in Romania.
Sursa: bursa.ro