Statul nu a adoptat nicio măsură, în 2018, care să vină în favoa­rea mediului de afaceri, susţine Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), potrivit căruia creşterea economică de 4,4% înregistrată anul trecut se datorează exclusiv investitorilor privaţi. Cristian Pârvan ne-a spus declarat, într-un interviu, că o măsură contra investitorilor a fost cea prin care au crescut salariile în administraţie într-un mod foarte agresiv, acest lucru conducând la crearea unui flux de angajaţi către stat, în detrimentul mediului privat.

Reporter: Cum au terminat anul 2018 oamenii de afaceri?

Cristian Pârvan: Mediul de afaceri, care a fost supus atâtor măsuri anti-economice, nu are cum să fie decât optimist şi mobilizat, pentru că el urmăreşte profitul. Şi a găsit soluţia, întrucât creşterea economică de 4,4% se datorează exclusiv mediului de afaceri. Nu poate fi citată vreo măsură luată de guvern în 2018 în afara celor care au fost contra mediului de afaceri – creşterea preţului gazelor, energiei electrice, combustibilului, creşterea galopantă a salariului minim, ultimele măsuri fiscale… Toate acestea au fost în defavoarea mediului de afaceri.

În plus, comenzi publice nu există. În aceste condiţii, ce s-a făcut în favoarea oamenilor de afaceri?

Pentru că în programele de guvernare scrie că se va propune o îmbunătăţire a relaţiilor dintre mediul de afaceri şi instituţiile statului. S-a informatizat ANAF? Nu cred. În cadrul principalelor componente – educaţie, sănătate etc. – avem o îmbunătăţire a relaţiei cu instituţiile publice? Nu!

O măsură contra investitorilor a fost cea prin care au crescut salariile în administraţie într-un mod foarte agresiv, acest lucru conducând la crearea unui flux de angajaţi către stat, în detrimentul mediului privat.

Reporter: În condiţiile în care oricum aveam o criză a forţei de muncă…

Cristian Pârvan: Exact! Iar aceas­tă măsură a agravat situaţia. A mai agravat-o şi măsura de pensionare anticipată, iar măsura propusă de noi de neimpozitare a orelor suplimentare va fi poate luată în considerare în viitor, după cum am fost anunţaţi. Am făcut demersuri de-a lungul anului – şi toate nivelurile decizionale au răspuns absolut birocratic – pentru a arăta că cei 2% din PIB alocaţi înzestrării armatei vin, conform programului de guvernare, să contribuie şi la revitalizarea industriei româneşti. Atât Ministerul Apărării, cât şi Finanţele şi cel al Economiei spun că nu este treaba lor. Atunci cine duce la îndeplinire programul de guvernare?

Am cerut să se schimbe Legea off­set-ului şi România să nu cumpere numai mărgele, ci să se facă transfer de tehnologie, să se preia produse inovative din România, astfel încât din aceas­tă înzestrare a armatei beneficiile ţării şi economiei să fie mult mai largi. Din păcate, într-un an de zile nu s-a realizat nimic din acest lucru. Deci, sunt multe lucruri care nu funcţionează la nivel decizional aşa cum trebuie şi ele nu au cum să nu se repercuteze în limitarea capacităţii de performanţă a economiei. Forţa de muncă a fost tot anul un subiect de dezbateri şi, din păcate, au fost obţinute doar răspunsuri parţiale. Cel mai elocvent este că, în timp ce România aprobă pactul pentru migraţii, pe care alţii îl resping, limităm numărul de permise de muncă care pot fi acordate la cererea companiilor ce vor şi cheltuiesc să aducă forţă de muncă.

Noi avem o anumită capabilitate industrială încă, având în vedere că industria noastră a primit mai multe comenzi decât anul trecut. Refacerea sau menţinerea capacităţii industriale este o realitate, o necesitate şi o oportunitate.

Reporter: Dar avem cu ce să onorăm comenzile din industrie?

Cristian Pârvan: Vom face eforturi să avem, însă dacă Guvernul nu ne ajută în domeniul forţei de muncă, cu învăţământul dual, cu toate măsurile de preţuri administrate luate fără nicio consultare şi fără nicio strategie, aceas­tă posibilitate se reduce.

Reporter: Din ce zone vin comenzile din industrie?

Cristian Pârvan: Odată ce comerţul nostru internaţional se face în proporţie de 75% cu Uniunea Europeană, este clar că marii contractori se află în vestul Europei. Noi am încercat să punem problema produselor europene pe model Airbus şi, mai nou, Battery Alliance, care îşi propune să facă o producţie europeană de baterii, în condiţiile în care stocarea de energie a devenit o prioritate mondială. Din păcate, nu am avut cu cine să discutăm asemenea subiecte sensibile, iar cei care au piaţa tehnologiei, cercetării, sunt cei care generează profit şi valoare adăugată, salarii mari.

Reporter: Care sunt domeniile viitorului?

Cristian Pârvan: Domeniile viitorului sunt extrem de multe, iar AOAR de exemplu are un proiect – “Meşteşugarii de mâine” – în care dotează nişte licee din ţară cu imprimante 3D, face traning cu profesorii ca să îi înveţe cum să le arate elevilor să folosească imprimantele 3D. Aşadar, tehnologia 3D este clar o tehnologie a viitorului.

Reporter: Dar cât de sigură este ea?

Cristian Pârvan: Sunt atâtea realizări încât nu se mai pune această problemă, ci doar dacă eşti capabil, pentru că efortul investiţional nu mai este atât de mare, iar creativitatea este nelimitată. Acum, oricine are o idee pe care vrea să o realizeze cu o imprimantă 3D poate să facă acest lucru. S-a ajuns la un nivel care devine accesibil marii mase de inteligenţă. Există nişe care nu mai sunt capital intensive. Desigur că noi susţinem şi refacerea industriei capital intensive, pentru ca să prelucrăm resursele. S-a ajuns până la crearea de celule umane cu tehnologia 3D. De exemplu, celule umane care ajută un organism la refacerea plăgilor arse sau a anumitor organe. Există foarte mult loc, iar creativitatea românească ar trebui mult mai bine sprijinită şi pusă să ocupe piaţa.

Reporter: Cum se leagă aceste domenii ale viitorului cu criza forţei de muncă?

Cristian Pârvan: Forţa de muncă se crează, nu este un dat. Dacă continui cu 12 clase obligatoriu şi, anual, cu 50.000-60.000 de absolvenţi fără bacalaureant, adică fără nicio meserie, atunci clar nu vom avea specialişti. Dacă nu vom veni cu industrii creative în care să putem plăti 2.000-3.000 de euro salarii, atunci din nou nu vom avea specialişti. Faptul că îi ţinem aici prin metode administrative este o metodă iluzorie.

Reporter: Cum vedeţi fiscalitatea de la noi, mai ales după Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvern în 29 decembrie?

Cristian Pârvan: Primele două probleme ale mediului de afaceri sunt instabilitatea fiscală şi procedurile fis­cale, iar această ordonanţă nu are nicio bază. A fost dată într-o zi în care toată lumea făcea altceva, iar toată ordonanţa este un fiască.

În altă ordine de idei, sperăm că promisiunea că în sfârşit, după ani de zile, se elimină discriminarea de consolidare fiscală între grupurile româneşti şi grupurile străine, va apărea în codul fis­cal.

De asemenea, ideea ca de anul aces­ta totul să fie informatic este foarte bună. Deocamdată nu vedem că informatizarea ANAF este o realitate şi nimeni nu explică de ce în Austria, de exemplu, semnătura electronică este gratuită, iar la noi costă bani. Fiscalitatea necesită stabilitate, nu neapărat mari schimbări. Dacă venim cu cine ştie ce măsuri peste noapte, aşa cum s-a întâmplat până acum, inclusiv la sfârşitul anului trecut, atunci dăm tot mediul de afaceri peste cap.

Reporter: Ce aşteptări are mediul de afaceri pentru anul în curs?

Cristian Pârvan: În 2019, mediul de afaceri va continua să producă, să lupte, să facă profit. Aceasta este speranţa tuturor, inclusiv a guvernanţilor, care sunt conştienţi de slăbiciunea unora dintre decizii şi mizează pe faptul că oamenii de afaceri vor găsi soluţii să se descurce. Dar acest lucru are totuşi anumite limite şi anumite riscuri, pentru că oamenii de afaceri au aşa numitul cost de oportunitate şi pot găsi soluţii, dar în alte părţi. Adică, această mobilitate a afacerilor pe care la multinaţionale o acceptăm cu toţii se poate întâmpla şi la afacerile româneşti care, pe de o parte, cum devine una mai profitabilă se vinde, dacă nu are cine să o preia.

Deci dacă nu avem grijă cum valorificăm acest potenţial creativ şi această capacitate de a produce inteligenţă şi capacitatea de a produce bunuri industriale ca să echilibrăm balanţa comercială, atunci vom avea probleme mai mari.

Reporter: Vă mulţumesc!

Sursa: Bursa.ro