Zeci de mii de romani ar putea sa isi piarda locul de munca, iar munca la negru va lua amploare – acestea sunt doar doua dintre efectele negative ale majorarii salariului minim brut pe economie, atrag atentia reprezentantii mediului de afaceri, scrie Ziare.com.

Anuntul facut de ministrul Muncii, Olguta Vasilescu, sambata, ca salariul minim pe economie ar putea creste de la 1 noiembrie 2018, nu de la 1 ianuarie 2019, cum fusese anuntat initial, a dat fiori patronilor si a stranit reactii vehemente din partea analistilor.

Este firesc ca aceasta modificare sa nu intereseze Guvernul la nivel de efecte pe termen scurt, pentru ca majorarile vor fi suportate de patroni, nu de la buget, unde se spera ca vor intra, de fapt, bani mai multi din impozite. Pe termen mediu si lung, insa, decizia guvernului Dancila va aduce prejudicii importante atat salariatilor, cat si mediului de afaceri si bugetului de stat.

Mai mult, cu toate ca in ziua de salariu, portofelul celor care sunt platiti cu salariul minim (potrivit statisticlor, aproape jumatate dintre salariatii din Romania) va fi mai plin, in momentul in care vor merge la cumparaturi sau isi vor plati facturile vor constata ca majorarea este practic anulata de inflatie. Istoria ne-a arata ca majorarile artificiale de salarii, fara o baza solida de productivitate, genereaza cresterea generalizata a preturilor, iar inflatia musca din puterea de cumparare a fiecaruia dintre noi.

In plus, dupa majorarea salariului minim, este de asteptat o presiune asupra patronilor, care se vor confrunta cu cereri de majorare a salariilor de la muncitorii care nu lucreaza pe salariul minim, dar vad ca cei cu salariul minim sunt mai bine platiti acum.

Atunci cand a anuntat majorarea salariului minim, de la 1.900 de lai la 2.050 de lei, ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, a spus ca prin aceasta masura se vor reduce decalajele sociale si vor exista efecte pozitive asupra cresterii economice. Nu a argumentat prin statistici sau studii de impact, doar a emis propria parere.

Ziare.com a stat de vorba cu reprezentantii mediului de afaceri pentru a afla ce efecte cred patronii ca va avea majorarea salariului minim din ianuarie 2019 sau chiar de la 1 noiembrie, cum a afirmat, sambata.

Prin cresterea salariului minim este incurajata economia gri

Majorarea salariului minim fara o analiza reala incurajeaza munca la negru si, totodata, exista riscul pierderii a zeci de mii de locuri de munca, avertizeaza Florin Jianu, presedintele Consiliul National pentru Intreprinderile Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

“Exista riscul lucrului la negru. Toate aceste masuri care nu au o analiza economica in spate cum a fost si acea masura a platii contributiilor pentru salariile part time la nivelul salariului minim, de fapt, incurajeaza economia gri, sau munca la negru.

Cresterea continua a salariului minim fara analiza risca pierderea a zeci de mii de locuri de munca in anumite domenii, legate de cele in care componenta salariala in componenta pretului produselor sau serviciilor este ridicata”, a precizat Florin Jianu pentru Ziare.com.

Majorarea salariului minim va afecta intreg mediul de afaceri, dar mai ales domeniile din comert, constructii, industria hoteliera si serviciile alimentare, atrage atentia si Cristian Parvan, presedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

“Este clar ca o crestere a salariului minim creeaza probleme pentru mediul de afaceri pentru ca trebuie sa il plateasca. Pentru domeniile de petrol, gaze, banci, asigurari, industria energetica, tutun, si asa mai departe, salariul minim nu are relevanta, pentru ca acolo oricum salariul este peste salariul minim.

Dar sunt domenii in care salariul minim este vital. Si aici intra comertul, constructiile, industria hoteliera si a serviciilor alimentare, unde sunt pana la 2 milioane de angajati platiti pe salariul minim sau in jurul salariului minim”, a explicat Parvan.

Totodata, ar mai putea exista un alt efect negativ al majorarii salariului minim: si alti angajati vor cere patronilor o majorare, pentru ca veniturile celor cu salariu minim se vor apropia de ale lor.

“Un alt efect despre care nu vorbeste nimeni si pe care doar sindicatele il comenteaza din cand in cand este ca prin aceasta ridicare rapida a salariului minim, teoretic muti toata grila, pentru ca si alti salariati vor spune ca vor ceva in plus”, a subliniat presedintele PIAROM.

Cresterea salariului minim creeaza un haos generalizat

Un alt efect negativ? Romanii poate ca se vor bucura in ziua de salariu pentru ca vor incasa mai multi bani, dar in momentul in care vor merge la cumparaturi sau vor achita facturile vor sesiza ca aceasta majorare este erodata de inflatie, fiind, popular vorbind, doar praf in ochii angajatilor.

Florin Jianu spune ca, atat Comisia Europeana cat si mediul de afaceri au atras atentia, in nenumarate randuri, ca este necesara realizarea unui studiu de impact in ceea ce priveste cresterea salariului minim, care ar arata foarte clar efectele asupra preturlir, a inflatiei.

“Comisia Europeana, ca de altfel si noi, partenerii sociali, spunem de ani de zile ca cerem sa existe un mecanism pentru stabilirea salariului minim, pentru a exista predictibilitate pentru firme. In acest moment nu exista, pur si simplu Guvernul stabileste un cuantum si spune ca acela va fi salariul.

Al doilea aspect este acela ca nu exista un studiu de impact pentru stabilirea salariului minim. Prin aceasta analiza am dori sa se spuna care este nivelul de competitivitate, de ce marirea salariului mimim nu impacteaza alti indicatori, cum ar fi de exemplu inflatia sau rata indicelui pretului de consum”, a sustinut Jianu.

Acelasi semnal de alarma este tras si de Cristian Parvan, presedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM) . El afirma ca dupa ce costurile cu salariile angajatilor vor creste, mai multe produse si servicii se vor scumpi, astfel ca romanii nu vor resimtii cresterea veniturilor.

“Firme ca in industria textila sunt clar afectate, firmele de constructii incep sa creasca preturile de executii. Depinde ce fel de industrie este. Daca este o industrie constructoare de masini ce are contracte cu termene de livrare medii si lungi, adica 6 luni si peste, evident ca este afectata. Sunt afectate direct prin salariul minim, dar si prin faptul ca in productie se aduna si cresterea de la energie electrica, de la gaze si de la combustibil. Toate intra in costurile de productie. Si sunt afectate si alte industrii. Ganditi-va ca si painea s-a scumpit. Pentru ca cel care face painea are cost la energie mai mare, la gaze, dar si la brutar”, a precizat Parvan.

In lipsa acestor studii si calcule economice, majorarea salariului minim nu face decat sa creeze un haos generalizat, afirma presedintele CNIPMM.

“Si este clar ca majorarea salariului minim pe economie impacteaza niste domenii in care in calculul pretului conteaza foarte mult salariul angajatilor, cum este domeniul textilelor. Acolo este un impact direct si se pierde din competitivitatea firmelor romanesti. Existenta unui studiu de impact ar spune ca Romania ar trebui sa se pregateasca mai mult pentru trecerea spre o economie bazata pe valoarea adaugata in domeniile x, y, z.

Ne asumam ca se pierde in aceste domenii dar castigam in alte domenii unde competitivitatea este mai mare, bugetul de stat castiga, toata lumea are de castigat. Ori neexistand aceste lucruri este un haos generalizat in care pur si simplu marim salariul minim doar sa dam bine, neexistand in spate niste calcule economice”, mai afirma Jianu.

46% dintre angajatii din Romania sunt platiti cu salariul minim pe economie

Aproape jumatate dintre salariatii din Romania sunt platiti cu salariul minim pe economie, releva cel mai recent studiu publicat de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) cu sprijinul Inspectiei Muncii.

Cei mai multi sunt muncitorii necalificati care lucreaza in constructii, transporturi, agricultura, silvicultura si pescuit, muncitorii calificati din industria alimentara, prelucrarea lemnului si confectii, lucratorii din salubritate si ajutor de bucatari.

Judetul Maramures inregistreaza cea mai ridicata pondere a contractelor individuale de munca aflate in zona salariului minim pe economie, (65,12% din total), urmat de Suceava (64,01%), Vrancea (62,66%) si Vaslui (61,96%).

De cealalta parte, Municipiul Bucuresti inregistreaza cea mai scazuta pondere a contractelor individuale de munca platite la salariul minim (34,52% dib total), urmat de Brasov (36,89%) si Sibiu (37,01%).

Articolul integral pe Ziare.com

Agentia pentru Dezvoltare Regionala ADR Sud Muntenia a publicatCatalogul surselor de finantare – editia OCTOMBRIE 2018.

Catalogul surselor de finantare este un material informativ referitor la Fondurile Structurale active, dar si la apelurile de propuneri de proiecte lansate in anul 2018 de Comisia Europeana. Materialul cuprinde informatii referitoare la operatiunile eligibile, solicitantii eligibili, valoarea proiectului, contributia solicitantului, termenul limita de depunere a aplicatiei, informatii referitoare la Autoritatea de Management si Organismul Intermediar responsabile.

CITESTE INTEGRAL CATALOGUL SURSELOR DE FINANTARE OCTOMBRIE 2018

 

Guvernul a promis că 2018 va fi un an al investiţiilor, după doi ani în care cheltuielile sociale au fost pe primul loc. Comisia Naţională de Prognoză anticipează că, în 2018, avansul consumului, care a ţinut sus creşterea economică în ultimii doi ani, va fi de 5,4%, iar cel al investiţiilor de 8%. Datele BNR arată că, deşi în primul trimestru investiţiile au crescut cu 13,5%, în al doilea trimestru ele au scăzut, marginal, cu 0,2%, an/an.

O socoteală simplă arată că avansul inves­tiţiilor publice – scăzând cheltuielile Armatei – înseamnă un plus de 7%, nu de 50%, cât indică Finanţele. Asta în condiţiile în care investiţiile au fost tăiate crunt în ultimii ani. „Cheltuielile Armatei cu investiţiile trebuie puse în acelaşi coş, pentru că vorbim de raportări statistice. Sunt simple raportări statistice. Peste tot este aşa în UE. Dar nu trebuie să ne furăm căciula. Puştile nu înlocuiesc autostrăzile. Puterea politică se laudă, aşa este mereu. Rolul opoziţiei ar fi acela de a arăta cum stau lucrurile”, spune economistul Aurelian Dochia. Raportat la PIB, problema este şi mai complicată. PIB-ul estimat de CNP şi de guvern, pentru 2018, este de 945 de miliarde de lei. O cheltuială cu investiţiile, la nouă luni, de 6,9 miliarde de lei (excluzând cheltuielile Armatei) înseamnă 0,6% din PIB, cea mai mică din anii de după aderarea României la Uniunea Europeană.

„Sunt cheltuieli pe care mediul privat nu le va face niciodată. Obligaţia esenţială a administraţiei este aceea de a asigura, macar infrastructura. Laserul de la Măgurele: toată lumea se laudă cu laserul de la Măgurele. Dar nimeni nu face un drum până acolo.

Cum poţi să dezvolţi un proiect, dacă nu ai un drum bun spre cel mai mare proiect ştiinţific în care este implicată România?”, comentează Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM (Patronatul Investitorilor Autohtoni).

În primele nouă luni din an, „cheltuielile de investiţii” – raportează Finanţele –  (adică cheltuieli de capital, plus alte fonduri, inclusiv cele europene) au fost de 12,8 miliarde de lei, în creştere cu 22,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Dar aici sunt implicate şi fondurile europene pentru plăţile directe în agricultură (subvenţiile). Dacă ne uităm pe cifre, avem urmatoarea situaţie: 1,7 miliarde de euro (8 mld. lei), subvenţii directe şi doar 380 de milioane de euro bani pentru programele de dezvoltare. Cifrele nu dau cu virgulă pentru că sunt multe transferuri între proiecte şi plăţi, dar diferenţa este uriaşă.

„Să nu ne supăram ca văcarul pe sat. Va trebui să admitem, la un moment dat, că statul trebuie să cheltuiească şi cu investiţiile, nu doar cu salariile. Pentru că, da, investitorul privat investeşte – e jobul lui. Dar sunt lucruri în care amortizarea este mult prea mare iar distruge investiţia, iar capitalul nu aşteaptă 30 de ani să-şi amortizeze investiţia. Aici trebuie să intervină statul, proprietar al investiţiilor pe termen lung.”, comentează Pârvan.

Sursa: ZF.ro

 

Toate firmele din România riscă din luna iulie amenzi de 10.000 de lei în cazul în care nu au un contract cu o firmă de securitate și o analiză de risc la securitate. O prevedere prorogată în ultimii ani la cererea antreprenorilor, dar care se aplică de la 1 iulie anul acesta, îi nemulțumește pe oamenii de afaceri, care spun că aceasta este dată „cu dedicație” pentru foști ofițeri care au firme de pază sau care furnizează analize de risc în domeniu.

„Firmele cheltuie mult prea mult timp, energie, oameni cu îndeplinrea unor obligații legale, începând cu ANAF și continuând cu orice. De exemplu, patru ani am reușit să prorogăm efectele negative ale unei legi date cu dedicație unor firme de securitate, anul acesta nu s-a mai putut și din păcate a intrat în vigoare o lege care mă obligă, indiferent ce tip de afacere am, să caut o firmă de securitate – ghici cine are aceste firme? – să vină să mă consulte cum trebuie să îmi asigur afacerea. Nimeni nu a răspuns la întrebarea pentru ce mai sunt fimele de asigurări? Firmele de asigurări sunt cele care asigură afacerile în țările civilizate”, a spus Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), într-un interviu pentru Republica.ro.

Amintim că în iunie 2017 Guvernul Sorin Grindeanu a prorogat printr-o hotărâre termenul prevăzut la art 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

„În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic – Termenul prevăzut la art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 17 mai 2012, cu modificările și completările ulterioare, privind obligaţia elaborării analizei de risc la securitate fizică de către unităţile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înfiinţate până la data de 16 iunie 2012, se prorogă până la data de 1 iulie 2018”, se arată în hotărârea de Guvern din iunie 2017

Ce efect au avut asupra mediului privat majorările de salarii din sistemul bugetar? Dar salariul minim?

Este o concurență neloială, pentru că salariile din sectorul privat, în special în industria prelucrătoare, au la bază execuția unor contracte la niște prețuri ce țin cont de competitivitatea internațională. Ca urmare marjele de profit sunt limitate. Nu poți să faci creșteri de salarii odată ce mergi cu marje de profit foarte mici, așa cum e cazul industriei prelucrătoare. Sunt și alte tipuri de industrii cu marje de profit mult mai mari. unde e mai ușor de rezolvat chiar și o creștere de salarii agresivă. Dovadă că de exemplu s-a pus problema salariului minim. Sunt zone întregi – petrol, gaze, energetică, apă – unde salariul minim nu reprezintă o povară. El reprezintă o povară pentru firmele care fac producție și în general, din păcate, pentru că asta e specificul în România deocamdată, multe firme produse cu nivel redus de complexitate. La fabricarea cablajelor auto, de pildă, cât poți să crești productivitatea ca să dublezi, să spunem, salariile de azi pe mâine? Ce trebuie să facă muncitorul ca să aibă o productivitate dublă? La fel la firmele din industrial confecțiilor, horeca. Sunt domenii unde trebuie să apară o anumită creștere de salarii, dar nu la nivelul creșterilor agresive practicate în sistemul bugetar, unde nu există obligații de termene, de livrare, de calitate, de productivitate sub nicio formă.

Pleacă oamenii de la privat la stat, la salarii mai bune?

Pot să vă garantez că firmele în general fac toate eforturile să își plătească oamenii, ca să nu le plece oamenii. Dar la un moment dat ajung să nu mai poată face acest lucru și închid. Firmele private nu pot trăi continuu pe datorii, ca statul. Statul, dacă a mărit cu 25 la sută salariile și nu mai are bani, se împrumută. Plătim noi toți. O firmă care crește salariile la cine se împrumută? Sau dacă se împrumută, trebuie să dea banii înapoi. Mi se dau exemple că nu știu ce antreprenor și-a luat prea mult profit și nu a mărit salariile. Astea sunt excepții, pot fi găsite și astfel de cazuri.

Sursa: Republica.ro