Măsura propusă de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) privind plata defalcată a TVA nu rezolvă deloc problema evaziunii, ci doar indisponibilizează sumele firmelor oneste care îşi declară obligaţia de plată a TVA, consideră Gelu Diaconu, fost şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Într-o postare pe pagina sa de internet, Gelu Diaconu afirmă: “De la început aş dori să fiu foarte bine înţeles! Introducerea sistemului split TVA în raport de capacitatea administrativă ANAF de astăzi, distrusă sistematic în ultimul an şi jumătate, este o idee cel puţin trăsnită, dacă nu iresponsabilă de-a dreptul!

Efectele, neclarităţile, incertitudinile, îngrijorările etc. produse de eventualitatea introducerii unei asemenea măsuri de administrare fiscală au fost reliefate aproape unanim în intervenţiile publice ale multor consultanţi fiscali, dintre care aş remarca poziţia echilibrată a Coaliţiei pentru dezvoltarea României. În rezumat, sunt menţionate următoarele:

1. Lipsa de precedent în instituirea generalizată a unei astfel de măsuri în spaţiul european. Se pregăteşte de ani buni în Polonia şi Anglia şi a fost introdusă temporar în Italia numai în domeniul tranzacţiilor din zona achiziţiilor publice;
2. Sarcina administrativă uriaşă pentru toţi agenţii economici înregistraţi în scopuri de TVA (un alt cont bancar dedicat, comisioane bancare, corespondenţă cu organul fiscal/bancar, formularistică suplimentară ş.a.);
3. Inexistenţa unui studiu de impact cu privire la efectele benefice asupra colectării de sume suplimentare la bugetul statului faţă de povara administrativă care va apăsa în principal pe umerii agenţilor economici;
4. Indisponibilizarea unei părţi importante din capitalul de lucru/diminuarea cash-flow-ului care va atrage nevoia creditării cu costuri suplimentare;
5. Conciliere, pertractări, litigii în contencios cu organele fiscale cărora în diferite situaţii li se va cere «aprobarea» pentru a avea acces la propriul cont;
6. Nivelul exagerat al sancţiunilor aplicabile unor agenţi economici care, să nu uităm, îşi declară totuşi corect obligaţia de plată a TVA;
7. Imposibila intrare imediată în vigoare a proiectului de ordonanţă deja pus în dezbatere publică (de la 1 septembrie opţional şi 1 octombrie obligatoriu).

Toate aceste necesare clarificări/efecte sunt indiscutabile! Fiind de acord cu ele aş dori, însă, să vă mai reţin atenţia cu câteva observaţii ceva mai nuanţate.

Ce refuză să vă spună guvernanţii este că această măsură nu rezolvă deloc problema evaziunii în domeniul TVA, ci doar indisponibilizează sumele firmelor oneste care îşi declară obligaţia de plată a TVA. Pentru că diferenţa între sumele declarate voluntar şi sumele efectiv plătite este minoră faţă de sumele care se fură efectiv din TVA-ul datorat!”.

Potrivit lui fostului şef al ANAF, toate studiile şi estimările arată că astăzi, în materie de TVA, în ţara noastră evaziunea este de peste 30% faţă de o medie comunitară de circa 15% în spaţiul european.

Gelu Diaconu mai susţine: “Şi aici am ajuns la nodul gordian al problemei! Economia creşte în ritm susţinut, consumul final atinge ritmuri nemaîntâlnite şi cu toate acestea TVA-ul încasat la buget scade. De ce? Simplu: se fură!

Combaterea evaziunii în domeniul TVA a fost o preocupare majoră a perioadei în care am fost şeful ANAF, mai ales în preajma deciziei de reducere a cotei de TVA la alimente. Analize de risc bine targetate, acţiuni concentrate ale Antifraudei pe fiscalizarea operaţiunilor comerciale (emiterea facturilor/bonurilor fiscale), destructurarea a mii de firme fantomă existente pe piaţă (mai ales în zona Bucureşti-Ilfov şi a celor înfiinţate «pe cabinete de avocatură»), demantelarea unor reţele de fraudare cu mari «jucători» (pentru că multe dosare sunt sub urmărire penală nu le fac publice numele!), împiedicarea intrării în lanţurile de tranzacţionare a «ţeparilor» de profesie prin introducerea formularului 088, inspecţii fiscale generale la hipermarketuri etc.etc. Rezultatul a fost cel aşteptat: au crescut încasările din TVA compensând cu vârf şi îndesat scăderea cotei de TVA la alimente.

Dar, ca la un semnal, ipocrizia clasei politice, a mass-media şi, din păcate, a mediului de afaceri şi-a făcut simţită prezenţa într-un mod agresiv.(…)

Pe scurt, ANAF îşi va reveni greu din şocul ultimelor luni. Au sistemul IT la pământ şi structura organizaţională bulversată de nebunia anchetelor, promovărilor pe bază de spirit de gaşcă şi a lipsei resurselor de orice fel pe seama sistării de facto a achiziţiilor. Curând i se va da lovitura decisivă: îi va fi luat sistemul IT din administrare. O imensă eroare. Mult mai simplă ar fi redizolvarea ANAF în MFP!

Iar astăzi vrem să punem în sarcina unui ANAF funcţionând la cota de avarie un nou sistem de administrare a TVA-ului… Bravos!

Şi atunci va miraţi că finanţele ţării o iau la vale sub presiunea populiştilor teldrumişti? Că au amânat a treia etapă a relaxării fiscale? Că se chinuie să introducă noi taxe şi impozite? Că încep să taie din pensii, indemnizaţii etc.? Că vor să renunţe la cota unică? Că vă promit legea prevenţiei şi în fapt înăspresc sancţiunile? Că vor amâna până la calendele greceşti aplicarea legii salarizării unitare? Că îndatorează statul român din ce în ce mai mult? Că promit că alocă 2% din PIB cu cheltuire efectivă, dar din raţiuni de deficit nu vor face plăţi consistente anul acesta?”.

PIAROM: “Măsura privind plata defalcată a TVA creează o presiune aproape ucigătoare asupra mediului de afaceri”

Măsura anunţată de Ministerul Finanţelor Publice, referitoare la plata defalcată a TVA, nu este una care să simplifice relaţiile dintre administraţia statului şi mediul de afaceri, ci dimpotrivă, creează o presiune aproape ucigătoare asupra mediului de afaceri, deja încorsetat de alte obligaţii complexe, consideră Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

Într-un comunicat de presă trimis Redacţiei, organizaţia afirmă: “Patronatul Investitorilor Autohtoni – PIAROM înţelege preocuparea Ministerului de Finanţe şi a ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, n.r.) de a reduce evaziunea fiscală legată de plata TVA. Măsura anunţată însă, referitoare la plata defalcată a TVA de către toţi contribuabilii persoane juridice, măsură aproape aprobată de Guvern, nu este una care să simplifice şi să normalizeze relaţiile dintre administraţia statului şi mediul de afaceri. Din contră, creează o presiune aproape ucigătoare asupra mediului de afaceri, deja încorsetat de alte obligaţii declarative/procedurale complexe (declaraţia 394, risc fiscal – fosta analiză a intenţiei de a desfăşura activităţi economice), în acelaşi context al combaterii evaziunii fiscale în materie de TVA”.

Potrivit reprezentanţilor organizaţiei, măsura anunţată nu poate înlocui necesitatea existenţei, în cadrul ANAF, a unei grile de risc fiscal corect gândite şi nediscreţionar aplicate, deşi au fost luate o serie de măsuri în acest sens.

PIAROM adaugă: “Se optează din nou pentru creşterea birocraţiei şi a costurilor – prin crearea de noi conturi bancare purtătoare de comisioane bancare în sarcina contribuabililor, dezvoltări de programe informatice şi utilizare suplimentară de resurse umane neproductive.

Legat de situaţiile neclare sau care ridică probleme de legalitate, identificate în cadrul măsurii anunţate de autorităţi, PIAROM evidenţiază următoarele aspecte, în privinţa cărora solicită rapid rezolvarea:

– lipsa unui test în privinţa IMM-urilor, măsura aplicându-se şi microîntreprinderilor (care reprezintă 90% dintre companiile cu capital autohton), având în vedere faptul că măsura propusă va crea dezechilibre în cash flow-ul microîntreprinderilor;

– procedura este neclară şi netransparentă (se vorbeşte despre un ordin ulterior de Ministru, cu privire la accesul companiei la contul său de TVA), astfel încât nu se poate aprecia impactul şi efectele în integralitatea lor;

– procedura implică modalităţi extrem de greoaie de operare şi gestionare a fluxului de plăţi şi încasări pe linie de TVA, având în vedere diversitatea tipurilor de operaţiuni din perspectiva de TVA, modalităţilor de plată, categoriilor fiscale în care se regăsesc partenerii de bussines;

– procedura nu reglementează în oglindă obligativitatea de răspuns a ANAF în ceea ce priveşte sumele care sunt blocate în conturile de TVA la care contribuabilul nu are acces fără aprobarea ANAF. Aprobarea ANAF ar trebui să survină în urma unor controale fiscale care ar putea dura, în anumite situaţii, şi şase luni, conform legii;

– nivelul amenzilor stabilite pentru plăţi eronate în cadrul acestui sistem, de 50% din suma virată eronat, poate genera disfuncţionalităţi majore în bussines-ul unei companii. Trebuie făcută o distincţie clară între intenţie şi eroare umană. Măsurile punitive trebuie stabilite cu discernământ, fără să pună în dificultate un contribuabil onest doar pentru o greşeală sau omisiune;

– modul în care se vor face decontările în cadrul proiectelor cu finanţare UE (deductibilitatea/nedeductibilitatea TVA – timpul extrem de scurt alocat dezbaterii publice nu permite partenerilor sociali să ofere o evaluare precisă – consum suplimentar de resurse umane şi tehnice, efecte asupra fluxurilor de numerar etc.)

– procedura va duce la dublarea numărului plăţilor către furnizori, deoarece TVA trebuie plătită în contul distinct. În plus, se multiplică numărul tranzacţiilor interne: fiecare încasare de la client, care se face în mod evident într-un cont unic de la persoanele fizice (de exemplu, la plata cu cardul, dar şi în cazul numerarului), trebuie splitată în termen de trei zile – ceea ce presupune costuri suplimentare bancare, dar şi cu forţa de muncă”.

Reprezentanţii PIAROM precizează că susţin necesitatea adoptării de măsuri care să simplifice activitatea companiilor, îndeosebi a celor mici, reducerea birocraţiei şi a simplificării muncii administraţiei, precum şi extinderea şi accelerarea procesului de informatizare a administraţiei fiscale.

Potrivit comunicatului, din treizeci şi opt de membri contactaţi de PIAROM, un număr de treizeci şi şase au declarat că sunt în dezacord cu măsura propusă şi solicită revizuirea modalităţii de combatere a evaziunii fiscale în domeniul TVA.

Ce prevede proiectul Guvernului

Toate companiile plătitoare de TVA trebuie să deschidă conturi separate pentru plata taxei, din care nu mai pot folosi bani decât cu acordul Fiscului, iar orice greşeală în plata TVA va atrage o amendă de 50% din sumă. Contul de TVA va fi obligatoriu începând din octombrie şi în acest timp toate companiile din România – cam 300.000 – vor trebui să îşi deschidă noi conturi, la bănci sau Trezorerie, pentru TVA, şi vor trebui să îşi modifice sistemele informatice pentru a putea ţine evidenţa cât de cât automatizat, susţine consultantul fiscal Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor. În opinia domniei sale, cele mai afectate vor fi companiile de utilităţi şi telecom, iar singurii care par a avea de câştigat sunt băncile.

Autorităţile vor să introducă mecanismul plăţilor defalcate de TVA, urmărindu-se creşterea nivelului de conformare voluntară a persoanelor impozabile, potrivit unui proiect de Hotărâre publicat, săptămâna trecută, pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Nota de fundamentare precizează: “În Programul de Guvernare 2017 – 2020, se prevede introducerea unui mecanism îmbunătăţit de colectare a TVA (split payment) de la 1 septembrie 2017.

Prin acest mecanism se urmăreşte creşterea nivelului de conformare a persoanelor impozabile, prin asigurarea resurselor financiare ale acestora pentru plata TVA datorate bugetului de stat, având în vedere că taxa încasată de la clienţi nu mai poate fi direcţionată pentru alte plăţi, ci doar pentru taxa datorată furnizorilor sau bugetului de stat. În acest mod se vor reduce şi situaţiile în care se calculează şi se plătesc accesorii la bugetul de stat ca urmare a neplăţii TVA datorate de către persoanele impozabile, întrucât prin acest mecanism se asigură disponibilităţile financiare pentru plata taxei la bugetul de stat şi se economisesc astfel sumele pe care operatorii economici le-ar plăti ca eventuale accesorii. Prin aplicarea mecanismului plăţilor defalcate de TVA vor fi stopate fraudele pe care astăzi unii agenţi economici le realizează prin utilizarea TVA în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, având în vedere că TVA nu reprezintă un venit al persoanei impozabile şi ar trebui să aibă doar destinaţia de a acoperi TVA datorată furnizorilor/prestatorilor şi TVA de plată către bugetul de stat. Este ştiut faptul că TVA este un impozit colectat de persoana impozabilă în numele statului, fără a reprezenta în niciun moment un venit al acesteia, însă în condiţiile actuale reprezintă o lichiditate pe care o poate utiliza temporar, persoana ajungând astfel în unele situaţii să nu mai poată reconstitui aceste sume la momentul la care are obligaţia să plătească taxa aferentă propriilor achiziţii şi TVA datorată bugetului de stat”.

Gabriel Biriş susţine: “Banii contribuabililor oneşti blocaţi în contul de TVA vor putea fi folosiţi de acesta doar cu aprobarea prealabilă a ANAF (nu ştim în ce constă procedura de aprobare, probabil control documentar). În proiectul de OG însă nu există termen în care ANAF să dea aprobarea şi nici sancţiune. Pe vorbe la consultări s-a spus că vor fi 3 zile, dar în text nu apare. Rămânem cu vorbele… De asemenea, sancţiunea pentru plata greşită a TVA este de 50% din sumă, iar sancţiunea se aplică şi atunci când atât plătitorul cât şi beneficiarul declară şi îşi plătesc TVA corect. Doar pentru plata în cont greşit sancţiunea aplicată e 50%. La discuţiile avute în Ministerul Finanţelor am cerut să accepte ca statul să plătească şi el 50% dacă nu dă aprobarea în trei zile. Evident, răspunsul a fost negativ”. În opinia lui Gabriel Biriş, guvernul vrea să adopte această măsură până se termină vacanţa parlamentară. Consultantul fiscal este de părere că plata defalcată a TVA ar fi trebuit să fie discutată şi aprobată în Parlament: “La nici o săptămână după publicarea pe site, Ministerul Finanţelor a convocat Comisia de dialog social, ceea ce mă face să cred că cel mai târziu săptămâna viitoare ordonanţa va fi aprobată şi publicată în Monitorul Oficial. Putem să mai vorbim de consultări publice, de transparenţă, de predictibilitate? Eu zic că putem cel mult vorbi de aroganţă şi bătaie de joc”. Gabriel Biriş mai spune că nu există nici o referire la testul IMM, nu ştim cât costă implementarea contului de TVA companiile româneşti, în special pe cele mici şi mijlocii.

Proiectul de act normativ precizează: “Persoanele impozabile şi instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA (…), au obligaţia să vireze în contul de TVA propriu, în termen de maxim 3 zile lucrătoare de la încasarea contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii: a) TVA aferentă încasărilor prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar; b) TVA care nu a fost plătită în contul prevăzut la art.2 alin. (1) de către alţi beneficiari decât cei prevăzuţi la art. 3 alin. (1); c) TVA aferentă instrumentelor de plată emise anterior datei de 1 octombrie 2017 şi încasate după această dată”. Proiectul mai prevede că acest cont de TVA “poate fi executat silit numai pentru plata TVA datorate bugetului de stat”, iar în cazul încetării existenţei persoanei impozabile, sumele existente în contul de TVA “se fac venit la bugetul de stat”. Conturile pentru plata defalcată au un regim special: structura codului IBAN aferent conturilor va conţine în mod unic şirul de caractere “TVA”, iar permiterea debitării contului de către titular se face doar cu aprobarea ANAF, arată proiectul. În plus, proiectul de act normativ prevede sancţiuni drastice pentru orice greşeală a companiilor plătitoare de TVA.

Astfel, “plata TVA de către persoanele impozabile şi instituţiile publice (…), în alt cont decât contul de TVA al furnizorului/prestatorului, în condiţiile în care acesta a comunicat beneficiarului un cont de TVA” şi “debitarea contului de TVA de către titular în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta ordonanţă în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017” atrag “o amendă egală cu 50% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/ prestatorului”, prevede proiectul.

De asemenea, nedeschiderea contului distinct de TVA atrage o amendă cuprinsă între 2.000 lei şi 4.000 lei, iar nevirarea TVA în termenul de 3 zile prevăzut de ordonanţă se sancţionează cu o amendă de 10% din valoarea TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului sau prestatorului.

Ne confruntăm în continuare cu cel mai ridicat nivel de GAP de TVA la nivel comunitar

Nota de fundamentare precizează că, din studiile de specialitate efectuate atât la nivel comunitar, cât şi la nivel naţional, rezultă că România deţine un record negativ între statele membre în ceea ce priveşte GAP-ul de TVA (n.r. diferenţa dintre valoarea TVA colectată şi TVA totală care ar fi trebuit colectată, şi este exprimat atât în raport absolut, cât şi în termeni relativi. TVA totală care ar trebui colectată este obligaţia fiscală teoretică în conformitate cu legislaţia fiscală), respectiv de 37,89%, la nivelul anului 2014, şi în creştere faţă de anii anteriori (37,16% în 2011, 36,70% în 2012 şi 34,49% în 2013). Dintre statele membre, singurele care mai înregistrează un GAP ce depăşeşte 30% din totalul TVA care ar trebui colectată sunt Lituania şi Malta. La polul opus se situează Suedia (1,24%) şi Luxemburg (3,80%). În termeni absoluţi, GAP-ul României la nivelul anului 2014 se traduce în aproximativ 7 miliarde euro. Nota de fundamentare susţine: “Astfel, nivelul GAP-ului TVA din România ca nivel procentual se situează mult peste media europeană, de aproximativ 14,03% în anul 2014. Gap-ul TVA reflectă atât TVA declarată şi neplătită de către agenţii economici, cât şi o estimare a pierderii de venituri din TVA ca urmare a fraudei şi evaziunii, falimentului, insolvenţei, optimizărilor fiscale, precum şi a unor calcule eronate. În România, TVA reprezintă cea mai importantă sursă de venit a bugetului general consolidat (24,4% în 2015 şi 23,1% în 2016). România, deşi a implementat mai multe măsuri de combatere a fraudei fiscale în domeniul TVA, printre care taxarea inversă, anularea codului de înregistrare în scopuri de TVA ce are drept consecinţă refuzul deducerii taxei atât la persoana al cărei cod a fost anulat, cât şi la beneficiar etc., se confruntă în continuare cu cel mai ridicat nivel de GAP de TVA la nivel comunitar. În ceea ce priveşte gradul de conformare la plată, TVA plătită la termen faţă de TVA declarată în deconturile de TVA depuse de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA a reprezentat: 81,78% în anul 2014, respectiv din 70.975,68 milioane lei, s-au încasat 58.044,88 milioane lei; 81,05% în anul 2015, respectiv din 73.818,59 milioane lei, s-au încasat 59,832,72 milioane lei; 82,35% în anul 2016 respectiv din 64.607,13 milioane lei, s-au încasat 53.202,19 milioane lei”.

ANAF şi-a asumat public creşterea ratei de conformare voluntară la plată pentru TVA la 85% în anul 2018, urmând ca acest indicator să fie ridicat la 90% până la finele anului 2020, după cum urmează: 85,0% la finele anului 2018, 87,5% la finele anului 2019, 90,0% la finele anului 2020, ceea ce va conduce la încasări suplimentare estimate de circa 6000 milioane lei în perioada 2018-2020, doar din aplicarea acestui nou mod de plată a TVA.

Nota de fundamentare menţionează: “Contribuabilii corecţi care şi în prezent îşi achită sumele datorate cu titlu de TVA către bugetul de stat vor fi avantajaţi prin eliminarea sau reducerea semnificativă a concurenţei neloiale din partea acelor contribuabili care nu îşi plătesc datoriile către stat şi utilizează resursele financiare din TVA pentru alte scopuri, fiind astfel într-o poziţie avantajoasă faţă de acei cotribuabili care au un comportament fiscal corect. Astfel, ca urmare a aplicării acestui mecanism, se va realiza de fapt o aducere pe picior de egalitate a contribuabililor, prin eliminarea concurenţei neloiale şi a avantajelor obţinute de unii dintre aceştia prin folosirea incorectă a sumelor provenind din TVA. De asemenea, sumele reprezentând TVA aferentă operaţiunilor efectuate de persoanele aflate în procesul de insolvenţă vor fi recuperate, având în vedere că TVA se securizează în contul de TVA al acestor persoane aflate în insolvenţă.

Mecanismul privind plata defalcată a TVA presupune în principal: deschiderea unui cont de TVA de către persoanele impozabile, inclusiv instituţiile publice, înregistrate în scopuri de TVA; plata de către beneficiari – instituţii publice, persoane impozabile, cu excepţia persoanelor fizice neînregistrate şi care nu au obligaţia de a se înregistra în scopuri de TVA, a TVA aferente operaţiunilor taxabile în contul distinct de TVA al furnizorului/prestatorului; virarea/depunerea TVA aferente încasărilor în numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar de către furnizor/prestator în contul său de TVA în termen de 3 zile de la încasare; utilizarea sumelor din acest cont distinct de TVA pentru achitarea de către furnizor/prestator a taxei aferente achiziţiilor sale furnizorilor/prestatorilor săi, precum şi a taxei datorate bugetului de stat; posibilitatea transferului de sume din conturile de TVA în alt cont de către titular doar cu aprobarea ANAF; interzicerea retragerii în numerar a unor sume din contul de TVA”.

Prin proiectul de act normativ au mai fost reglementate şi următoarele aspecte: includerea în categoria persoanelor care au obligaţia deschiderii de conturi de TVA şi a persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA aflate sub incidenţa legislaţiei privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă; stabilirea modului de determinare a TVA care trebuie virată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului în cazul plăţilor parţiale; stabilirea regulilor de decontare a TVA în cadrul grupurilor fiscale unice care depun decont centralizat de TVA; regulile de deschidere şi funcţionare a conturilor de TVA, respectiv de debitare şi de creditare a acestora; situaţiile în care este necesară aprobarea ANAF pentru debitarea conturilor de TVA; obligaţiile instituţiilor de credit/trezoreriei statului cu privire la conturile de TVA; stabilirea unor reguli speciale de funcţionare a conturilor de TVA în cazul instituţiilor publice; limitarea executării silite a conturilor de TVA doar la sumele reprezentând TVA datorate bugetului de stat sau altor creditori; stabilirea de contravenţii şi sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor actului normativ; stabilirea unei perioade de tranziţie la mecanismul de plată defalcată a TVA în luna septembrie, prin instituirea posibilităţii de aplicare opţională a acestuia, fără aplicarea de sancţiuni în această perioadă.

CDR: Introducerea sistemului privind plata defalcată a TVA va genera dificultăţi de cash-flow majore

Propunerea legislativă de introducere a sistemului privind plata defalcată a TVA va genera dificultăţi de cash-flow majore pentru contribuabilii oneşti şi blocaje operaţionale semnificative pentru toate părţile implicate, respectiv Trezorerie, instituţii de credit şi Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF), au atras, ieri, atenţia reprezentanţilor Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), în cadrul discuţiilor purtate, săptămâna trecută, cu oficiali din Guvern. CDR a solicitat consultarea prealabilă a Comisiei Europene şi efectuarea unui studiu de impact profund cu privire la costurile şi beneficiile aferente tuturor părţilor implicate. CDR susţine fără echivoc lupta împotriva evaziunii fiscale, dar în măsură proporţională şi fără a genera povară administrativă suplimentară.

Totodată, membrii Coaliţiei au solicitat Guvernului să ia măsuri pentru consolidarea fiscală a impozitului pe profit şi TVA şi să reintroducă plafonarea pentru CAS şi CASS pentru a asigura echitate fiscală persoanelor fizice autorizate şi pentru a creşte salariile nete, cu efect multiplicator în economii şi consum şi, implicit, în creşterea PIB.

Pe de altă parte, pe domeniul infrastructurii, CDR susţine prioritar finalizarea în termen a construcţiilor de autostrăzi în execuţie sau contractare, penalizarea constructorilor care nu respectă termenele de execuţie, mergând până la reziliere, implementarea sistemului inteligent de urmărire şi dirijare a traficului, prioritizarea lucrărilor în triunghiul Craiova – Piteşti – Râmnicu Vâlcea, pentru a asigura un trafic comercial rapid şi în siguranţă, şi promovarea contractului de tip FIDIC pentru toate lucrările de infrastructură, indiferent de finanţare, pentru a debloca execuţia lucrărilor şi pentru a atrage constructori puternici în România.

Tăriceanu: Aşa cum ne-am angajat, vom lua decizia reducerii impozitului pe dividende de la 5% la 0% şi a splitării TVA

Coaliţia de guvernare are în vedere, în perioada următoare, renunţarea la impozitul de 5% pe dividende şi splitarea TVA-ului, a declarat, ieri, preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, subliniind însă că Executivul este responsabil de calendarul adoptării acestor măsuri fiscale asumate prin programul de guvernare. “Am discutat în privinţa unor măsuri de politică fiscală. Aşa cum ne-am angajat, revin asupra deciziei de a reduce impozitul pe dividende de la 5% la 0%, splitarea TVA-ului, de care prim-ministrul şi ministrul de Finanţe au şi vorbit”, a spus Tăriceanu, la finalul şedinţei coaliţiei de guvernare PSD – ALDE.

Întrebat despre data intrării în vigoare a măsurilor privind renunţarea la impozitul pe dividende şi splitarea TVA, Tăriceanu a precizat că Guvernul este cel mai în măsură să ofere datele cu privire la aplicarea lor.

Potrivit preşedintelui Senatului, nu s-a stabilit dacă măsurile privind renunţarea la impozitul pe dividende şi splitarea TVA vor fi luate printr-o ordonanţă de urgenţă sau printr-un proiect de lege. Tăriceanu a susţinut, de asemenea, că decizia de scădere a impozitului pe venit de la 16% la 10% se va aplica, dar că are termen 1 ianuarie 2018. “Guvernul trebuie să lucreze conform legislaţiei în vigoare, să anunţe aceste măsuri cu un anumit termen înainte, în virtutea principiului predictibilităţii”, a subliniat Tăriceanu.

USR: Guvernul Tudose va bloca economia prin introducerea obligaţiei de a avea un cont separat pentru TVA

Partidul Uniunea Salvaţi România avertizează că prevederile Ordonanţei prin care se introduce obligaţia de plată defalcată a TVA vor duce la un blocaj total în economie. Potrivit unui comunicat al USR, prin introducerea obligaţiei de a plăti şi încasa taxa pe valoare adăugată într-un cont separat “activitatea a peste 300.000 de firme plătitoare de TVA va fi bulversată şi blocată”.

USR susţine că banii contribuabililor din TVA vor fi blocaţi într-un cont separat, neputând fi folosiţi decât cu aprobarea ANAF şi existând riscul apariţiei unor situaţii de abuz în care funcţionarii fiscului, intenţionat sau nu, vor întârzia să aprobe folosirea unor sume care de fapt şi de drept sunt ale agenţilor economici.

Totodată, se apreciază că sancţiunea pentru plata greşită a TVA, de 50% din sumă, este disproporţionată în raport cu abaterea făcută de comerciant.

“Contul de TVA va fi o birocraţie în plus care va îngreuna şi mai tare mediul de afaceri din România, şi asta pentru că la noi evaziunea fiscală se combate prin a-i trata pe toţi ca pe nişte infractori şi, mai ales, începând cu cei mici”, declară deputatul USR Claudiu Năsui, membru în Comisia de buget – finanţe din Camera Deputaţilor, conform comunicatului citat.

Acesta arată că în prezent un astfel de sistem de plată a TVA într-un cont separat, obligatoriu pentru toate societăţile comerciale, nu mai funcţionează în nicio altă ţară din Europa şi că doar în Italia a fost experimentată o astfel de soluţie, obligatorie însă numai în cazul entităţilor publice. “În Italia experimentul a arătat că gestiunea fluxurilor de cash s-a înrăutăţit pentru aceste companii, iar costurile comisioanelor cu tranzacţiile bancare au crescut, ceea ce era de aşteptat, pentru că se dublează numărul de tranzacţii’, susţine Năsui. De asemenea sursa citată mai precizează că în Polonia implementarea unui mecanism opţional de plată diferenţiată pentru TVA este în pregătire de trei ani de zile şi urmează să intre în vigoare de la începutul anului viitor. “În România, ministerul Finanţelor doreşte să introducă mecanismul de plată diferenţiată a TVA în cel mult o lună, opţional de la 1 septembrie şi obligatoriu de la 1 octombrie, fără evaluări de impact şi fără o dezbatere publică cu mediul de afaceri”. USR atrage atenţia încă o dată că guvernarea PSD – ALDE, din disperarea de a creşte veniturile statului pentru a putea pune în practică promisiunile electorale populiste, aruncă toată această responsabilitate în sarcina mediului de afaceri şi a contribuabililor oneşti care sunt trataţi ca potenţiali infractori.

Sursa: Bursa.ro