Monthly Archives: iulie 2017

Program Energetic Național: valorificarea biomasei și a energiei geotermale (sinteză capitol Biomasă)

“PROGRAM ENERGETIC NAȚIONAL PENTRU VALORIFICAREA BIOMASEI ȘI A ENERGIEI GEOTERMALE”

(SINTEZĂ CAPITOL BIOMASĂ)

A. Justificarea programului

Biomasa este aurul verde, de suprafață, cea mai abundentă bogăție a planetei, singura sursă reală de energie regenerabilă a Romaniei, negestionată.

Elementele caracteristice ale domeniului:

                 A.1. Definiție:

“Biomasa reprezintă partea biodegradabilă a regnului animal și vegetal, sub formă de deșeuri și reziduuri provenite din natură, agricultură, silvicultură și industriile conexe, precum și partea biodegradabilă a deșeurilor menajere și industriale”.

                  A.2. Resurse:

    In România se produc mai mult de 60.000.000 tone de biomasă pe an, din care pot rezulta, folosind tehnologii de conversie românești, peste 280.000.000 MWh, energie electrică și termică.

                   A.3. Avantajele utilizării ca resursă strategică:

a. Biomasa este un important factor economic:

– este o energie continuă, regenerabilă anual și practic, inepuizabilă;

– este un garant de siguranță și sustenabilitate economică;

– este o sursă care elimină sărăcia energetică;

– bine utilizată ne poate asigura independența energetică totală;

– folosirea ei, ne creează sute de mii de locuri de muncă.

b. Biomasa este un important factor social, ecologic și de sănătate

– uscată și procesată în peleți, brichete sau tocătură, devine depozitabilă și astfel, o sursă pe stoc, de energie nepoluantă;

– folosită cu tehnologii performante, se transformă în energie eficientă, economică și ecologică;

– ne asigură confort termic de calitate, la un preț mic.

         A.4. Pozitia Uniunii Europene

     – Uniunea Europeană a dispus suspendarea subvențiilor sau a oricărui alt tip de sprijin financiar, pentru combustibilii fosili.

     – Uniunea Europeană solicită statelor membre să adopte măsuri pentru reducerea la jumătate a utilizării combustibililor fosili și susține folosirea biomasei prin programe de finanțare.

Majoritatea statelor UE acordă facilități fiscale sau sprijin financiar, utilizatorilor de biomasă peletizată.

         A.5. Necesităti:

     Ca exemplu, de referință statistică, România a folosit în 2015, pentru confortul termic al populației circa 115.000.000 MWh energie termică, repartizați astfel:

– pentru încălzirea locuințelor = 82.000.000 MWh/an;

– pentru preparare apă caldă  = 10.000.000 MWh/an;

– pentru încălzirea publică      = 23.000.000 MWh/an.

      Această energie termică, consumată pentru comfortul termic al populației, pentru un an, se poate obține în totalitate și din 25.000.000 tone peleți, energie mai ieftină și ecologică, economisind combustibili fosili, (ce pot fi conservați pentru generațiile viitoare, când tegnologii noi, vor face posibilă arderea ecologică), în urmatoarele cantități echivalente energetic astfel:

12.000.000 mc gaz sau 80.000.000 to lemn sau 10.500.000 to motorină sau 100.000.000 to lignit.

        A.6.  Cum se pierde acum, această bogăție (energia încorporată de natură în biomasă):

        Biomasa este în mare parte abandonată, devenind o sursă de poluare:

a) prin neutilizare

– degradează terenurile pe care o abandonăm, inclusiv pe cele agricole;

– prin fermentare poluează solul, apa și aerul și emite gaze cu efect de seră;

– biomasa putrezită este un focar de infecții.

b) prin utilizarea neadecvată

– ardere necontrolată (liberă);

– ardere în echipamente cu eficiența scăzută și emisii mari de noxe.

      Din aceste motive,

Patronatul Investitorilor Autohtoni din România 

propune proiectul:

“PROGRAM ENERGETIC NAȚIONAL PENTRU VALORIFICAREA BIOMASEI ȘI A ENERGIEI GEOTERMALE”

Proiectul a fost conceput pe baza competenței, a creativității și a tehnologiilor românești, cu mijloacele tehnice existente în economia natională și folosind forță de muncă autohtonă.

B. VALOAREA INVESTIȚIEI și IMPACTUL ECONOMIC

 1,7 miliarde euro

Pentru a demonstra eficiența programului și impactul asupra economiei naționale, acesta a fost conceput pentru o investiție echivalentă cu 1% din PIB-2016.( fonduri: europene, de stat sau private),

      Cu 1,7 miliarde euro se pot produce și dota sectorul energetic din România, cu următoarele echipamente tehnologice de înaltă eficiență economică:

         B.1)  – 200 buc. de instalații complexe de piroliză/gazeificare cu care se produc:

– energie electrică

– energie termică

– biochar

– peleți (ca formă de conservare a energiei potențiale, pentru a fi utilizată când va fi nevoie)

       O instalație complexă de piroliză/gazeificare la temperaturi înalte, are un preț unitar de 1.700.000 euro/buc. la o capacitate de transformare de 4,1 tone/ora a biomasei în combustibili: lichizi, solizi, gazoși și îngrașamânt natural (biochar).

     Valoarea totală B1:    200 instalații 1.700.000 euro/instalație

                                                                  =   340.000.000 euro.

B.2)  Dotări cu echipamente de conversie a peleților în energie termică.  

         Pentru valorificarea energetică a celor 4.800.000 tone peleți rezultați în urma procesării cu cele 200 instalații x 8.000h/an x 3t/h, sunt necesare echipamente  pentru o putere instalată de 6.000MW, acestea au un preț unitar de 220.000 euro/MW.

Se folosesc pentru conversia a 4.800.000 tone peleți în energie termică, urmatoarele tipuri de echipamente, în funcție de necesitatile utilizatorului:

– central termice pe peleți (apă caldă, apă supraincălzită, abur, ulei diatermic);

– generatoare de aer pe peleți (aer cald și supraîncălzit);

– arzătoare cu peleți pentru înlocuirea combustibililor fosili (gaz, motorină, ulei, cărbune, lemn, GPL. CLU, păcură);

– tuburi radiante cu peleți (încalzire prin radiație)

Valoarea totală B2: 6.000 MW 220.000 euro/MW

                                                             = 1.320.000.000 euro.

Valoare totală Dotări, B1 + B2          = 1.700.000.000 euro.

C. Producție realizată

C.1)  200 buc. de instalații complexe de piroliză/gazeificare și transformare a biomasei în peleți tratează termic și/sau termo-chimic, în mod ecologic, 1.700.000 tone de deșeuri menajere pe an și procesează în peleți 1.100.000 tone deșeuri menajere + 4.500.000 tone diverse tipuri de biomasă din care rezultă:

PRODUSE UTILE :

     – 500 mc biogaz/t cu putere calorică minimă de  0,0035 MWh/mc. rezultând:500mc/t x 1.700.000 t x 0,0035MWh/mc = 2.975.000 MWh (992.000 MWh electric și 1.984.000 MWh termic);

     – 250 l bio-oil/t cu putere calorică minimă de  0,009 MWh/l rezultând:  250 l x 0,009MWh/l x 1.700.000 t = 3.825.000 MWh                             –                        (1.275.000 MWh electric și 2.550.000 MWh termic);

     – biochar (ingrășământ – fertilizator)  =  425.000 tone/an.

     – peleți = 4.800.000 tone, (din care 4.000.000 tone/an peleți din biomasă și 800.000 t/an peleți din deșeuri menajere)

 C.2)  Echipamentele de conversie a peleților în energie termică                   .  

 Cantitatea de peleți realizată în inatalații reprezintă: 200 module x 8.000h/an x 3t/h = 4.800.000 tone (potențialul energetic conservat) x 4,6 MWh/to                                  =  22.000.000 MWh/an termic.

Total producție C1+C2

a)Total  energie electrică:   992.000 MWh + 1.275.000 MWh —                                                          =    2.267.000 MWh/an;

b)Total  energie termică:    1.984.000 MWh termic + 2.550.000 MWh + 22.000.000 MWh                = 26.534.000 MWh/an

c) Biochar = 000 tone/an(se pot fertiliza pentru o perioadă lungă de timp, sute de ani, în fiecare an cu 4-5 t/ha circa 100.000 hectare de teren agricol).

D. Consumuri energetice în exploatare:

a. Cele 200 buc. de instalații complexe de piroliză/gazeificare și transformare a biomasei în peleți consumă din energia termică produsă, 18%: 4.534.000 MWh x 18%            =  820.000 MWh/an;

b. Suplimentar, pentru uscarea a 8.400.000 t/an biomasă și deșeuri, consumă energie termică = (25 pp/t/h x 20 kWh/t/pp = 0,5 MWh termici/h)                                  = 3.200.000 MWh/an .

Total a + b energie termica consumata în procesul tehnologic

                                                       = 4.020.000 MWh/an

c. 200 buc. de instalații complexe de piroliză/gazeificare și transformare a biomasei în peleti, consumă din energia electrică produsă, aproximativ o pătrime: 2.267.000 MWh/an circa 25%

                                                        =    567.000 MWh/an;

Rezultă = PRODUCTIE NETA de energie pe întreaga investiție :

–Energie electrică: 2.267.000 MWh567.000 MWh/an

                                                         =  1.700.000 MWh/an;

Energie termică: 26.534.000 MWh/an4.020.000 MWh

                                                  = 22.514 .000 MWh/an;

Biochar                                         =     425.000 tone/an.

E. VENITURI (Încasări din vânzarea produselor, la prețul final curent):

Energie termică 60 euro/MWh x 22.514 .000 MWh/an                    

                                                        = 1.350.840.000 euro/an;

– Energie electrică 132 euro/MWh X 1.887.000 MWh                     

                                                        =   224.400.000 euro/an;

– Biochar – 250 euro/t x 425.000 t                                                    

                                                        =  106.250.000. euro/an.

TOTAL VENITURI ANUALE                                   

                                                          =  1.681.490.000 Euro/an

F. Costuri cu personalul și cu materiile prime:

– 25 persoane x 200 instalații = 5000 servanți x 600 euro/lună                  .                                                             =  36.000.000 euro/an;

– 50 persoane pentru service și mentenanță x 700 euro/lună                      .                                                             =    420.000 euro/an;

– 6000 persoane pentru service și mentenanță la punctele termice

     x 700 euro/lună                                                                                       .                                                             =   50.400.000 euro/an;

– costul achiziție biomasei agricole, silvice: 4.500.000 t x 25 euro/tonă                                               =   112.500.000 euro/an.

Total costuri personal și materii prime, mentenanță

                                                           =   199.320.000 euro/an 

TOTAL beneficii pe an:

1.681.490.000 Euro199.320.000 euro/an 

                                                            = 1.482.170.000 euro/an

G. OBSERVATII MAJORE PRIVIND AVANTAJELE APLICARII ACESTUI PROGRAM:

  1. Suma netă obținută prin valorificarea a 14% din biomasa Romaniei reprezintă 87,2% din valoarea investită ceea ce aduce o creștere economică reala la PIB de peste 0,872%/an.

Investiția se amortizează în maxim 14 luni de la darea în folosință a echipamentelor.

  1. Folosind instalatiile pentru conversia a doar 14% din biomasa Romaniei:

se procesează și valorifică energetic, în totalitate, partea biodegradabilă solidă, a deșeurilor menajere și industriale;

– se crează premisele dezvoltării industriei verzi din SRE;

– se crează aproximativ 150.000 locuri de muncă în sectoare cum ar fi: industrie, agricultură, transporturi, servicii (necesare pentru fabricarea instalațiilor de piroliză/gazeificare, a echipamentelor termice și auxiliare, montajele, proiectarea, colectarea, depozitarea și transportul biomasei etc) ;.

– se garantează independenta energetică la nivelul familiei, administratiilor locale și la nivel național;

– se salvează suprafetele împădurite de la defrișari în scopuri energetice;

– se vor înlocui combustibilii fosili;

– se generează depoluarea imediată a aerului, apei și a solului, prin transformarea deșeurilor în combustibili (peleți, bricheți,tocatură) și apoi în energie;

– se reduc emisiile cu efect de seră cu 50-80%, se limitează astfel distrugerea ecosistemului planetar, crește contribuția României la  limitarea încalzirii globale;

– crește gradul de comfort termic al populatiei, se elimină riscul de îmbolnaviri. 

Utilizarea 100% a biomasei romanesti va crea

“România cea mai curată țară de pe Terra”

  1. Pentru a procesa și valorfica în fiecare an toată biomasă României (60.000.000 t/an), ar fi necesară o investiție de aproximativ 12.000.000.000 euro. Aportul la PIB, din acest sector energetic, se va ridica la 6,2%/an, aproximativ 10.600.000.000 euro/an.
  2. Energia produsă din biomasă atinge cifre impresionante:

– Energie electrică = 60.000.000 MWh/an

– Energie termică   = 200.000.000 MWh/an

– Locuri de muncă  = 1.000.000

  1. Cele 200 de instalații ale primei investiții de 1.700.000.000 euro procesează și valorifică energetic, integral, cele 3.500.000 tone deșeuri menajere solide biodegradabile umede(2.500.000 tone deșeuri uscate sub 10% umiditate = 1.700.000 tone prin piroliză/gazeificare  și 800.000 tone în peleți); aceasta reprezintă intreaga cantitate de deșeuri menajere biodegradabile ale României, rezultate dupa operațiunea de sortare. Se rezolvă astfel problema gunoaielor biodegradabile la nivel național și scoate pentru totdeauna România din amenințarea infringementului în acest sector securizat.

 

Patronatul  Investitorilor Autohtoni  din  România,

Departamentul  Energii  Regenerabile:   Inventator Iuliean Hornet

Asociatia Forumul  Inventatorilor Romani: Vicepresedinte  Dr, Ing, Alexandru Stanila

 

 

 

31.07.2017

ENERGIA ROMANIEI – PUNCT SI DE LA CAPAT

Strategia Energetica a Romaniei 2030-2050, in forma actuala, pune in pericol siguranta energetica, securitatea economica si independenta energetica a ROMANIEI, evita masurile stabilite prin Acordul de la Paris si Conferinta de la Graz privind reducerea incalzirii globale si ignora gestionarea propriilor surselor reale de energie regenerabila “Biomasa si Geotermala”.

Romania este impinsa in mixul energetic european in timp ce toate tarile Uniunii europene  i-si protejarea intereselor energetice nationale si nu numai.

Romania este astazi singurul stat care nu-si protejeaza in niciun fel interesul, oricare ar fi acesta.

Romania se doreste un  Hub de coordonare regionala (Balcanic) energetic.

Romania este singura tara europeana care nu are pe teritoriul sau nici o agentie UE (a pierdut Strategia Dunarii).

Acordul de la Paris se defineste clar, ca strategia de evacuare a combustibililor fosili

  • Printre amenintarile majore la adresa vietii pe Terra se numara si schimbarile climatice determinate de gazele cu efect de sera (GES) fapt ce a determinat ca oameni de stiinta, politicieni si guverne sa abordeze cu multa seriozitate acest subiect la intalnirile de la Rio, Kyoto, Doha, Paris, Graz.
  • In conformitate cu acest concept utilizarea combustibililor fosili ar trebui sa fie redusa la jumatate pana in 2030, iar sursele de energie regenerabila ar trebui sa ajunga la 540 Mtone; ceea ce corespunde unui procentaj de 41% din sursele de energie regenerabila pana in 2030! Cu toate ca este nevoie de o dezoltare rapida a energiei eoliene si solare, (Ro. hidro) energia din biomasa va ramane de departe cea mai importanta sursa de energie regenerabila. (marginalizata de aceasta strategie)

ROMANIA = 0

Rezumatul Declaratiei de la Graz

Mobilizarea biomasei

  • Cererea crescuta de energie bio necesita o politica proactiva pentru dezvoltarea potentialului european a biomasei pentru energie.
  • O astfel de politica ar trebui sa includa stimulente pentru o mai buna utilizare a deseurilor si subproduselor din agricultura, silvicultura si pentru o utilizare sporita a intretinerii durabile a padurilor.

  ROMANIA = 0

Parametrii esentiali:

  • Reducerea la jumatate a utilizarii combustibililor fosili pana in 2030;
  • Eliminarea treptata a fosililor care genereaza energie electrica;
  • O dublare a consumului de energie finala prin biomasa;
  • O crestere de 2,5 ori a tuturor energiilor regenerabile.

ROMANIA = 0

Masuri primordiale:

  • O strategie de producere a energiei termice din surse regenerabile pentru termoficare, sectoare industriale si sisteme de incalzire rezidentiale
  • Un concept integrat de mobilizare a biomasei pentru producerea de energie
  • Promovarea integrarii tuturor surselor de energie regenerabila impreuna cu biomasa pentru producerea energiei electrice
  • Europa are o responsabilitate specifica de a conduce calea spre o societate libera de fosili. Tehnologiile, know-how-ul, experienta, capitalul sunt potentiale si exemple pozitive disponibile ca pe niciun alt continent. Romania idem

ROMANIA = 0

“ENERGIA ROMANIEI – PUNCT SI DE LA CAPAT“

  • Romania se confrunta cu o situatie ingrijoratoare in ceea ce priveste eficienta energetica a sectorului de locuire.
  • Astfel, peste 12% din populatia Romaniei nu isi poate mentine locuintele calde in sezonul rece si peste 40% nu beneficiaza de comfort termic de calitate, ceea ce plaseaza tara pe penultimul loc in cadrul UE28.
  • Totodata, sectorul de locuire este ineficient energetic si este responsabil pentru mai bine de 35% din consumul final de energie, comparativ cu circa 24%, media in Uniunea Europeana, depasind sectorul industriei si pe cel al transporturilor.
  • Sunt necesare masuri imediate cu care sa reconstruim anumite domenii economice strategice pe care sa se poata fundamenta securitatea economica a tarii si implicit securitatea energetica.
  • Procesarea si valorificarea biomasei este un astfel de domeniu ce permite dezvoltarea unei strategii de securitate energetica sustenabilitate economica si independenta energetica pentru tara noastra.
  • Propunem ca afacerile din domeniul energetic sa fie directionate spre folosirea intensiva a biomasei si a rezervelor de apa geotermala.
  • Nu se poate continua cu schema de supracompensare si nu poate fi ignorata problema stabilitatii sistemului energetic.
  • Investitiile energetice sunt importante, investitorii trebuie stimulati in primul rand, printr-o politica clara si pe termen lung asumata de Guvern si Parlament.

Am aratat in numeroase randuri ca solutiile sunt aici in tara. Ca este firesc ca noi sa stim mai bine decat orice specialist de la Banca     Mondiala sau de la Comisia Europeana cum trebuie sa ne administram resursele.

Din pacate  nu reusim sa administram singurele sursele de siguranta energetica BIOMASA si GEOTERMALA.

Romania pierde in fiecare an peste 85% din sursa reala de energie regenerabila, biomasa (partea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor din agriculturura, silvicultura si industriile conexe, precum si partea biodegradabila a deseurilor industriale si urbane).

Romania produce mai mult de 60.000.000 tone de biomasa pe an, din care rezulta prin coversie, folosind tehnologii romanesti, peste 240.000.000 Gcal, ce pot fi folosite in energie termica si/sau electrica in cogenerare de inalta eficienta, astfel: 180.000.000 Gcal. energie termica si circa 70.000.000 MW energie electrica.

Romania a consumat in 2015 mai putin de 100.000.000 Gcal.(25.000.000 to. peleti)

– pentru incalzire locuinte = 70.000.000 Gcal./an;

– preparare apa calda  = 9.000.000 Gcal/an;

– pentru incalzirea publica = 20.000.000 Gcal./an.

Biomasa este cea mai abundenta bogatie a planete. Ce se intampla astazi cu aceasta bogatie:

1) Biomasa, in mare parte este abandonata, devenind o sursa de poluare

  1. a) prin neutilizare:
  • degradeaza terenurile pe care o abandonam, inclusiv pe cele agricole;
  • prin fermentare polueaza solul, apa si aerul si emite gaze cu efect de sera;
  • biomasa putrezita este un focar de infectii.
  1. b) prin utilizarea neadecvata:
  • ardere necontrolata;
  • ardere in echipamente cu eficienta scazuta si emisii mari de noxe.

2) Biomasa este un important factor economic

  • este o energie continua, regenerabila si inepuizabila;
  • este un garant de siguranta si sustenabilitate economica;
  • este o sursa care elimina saracia energetica;
  • ne poate asigura independenta energetica totala.
  • ne creeaza sute de mii de locuri de munca

3) Biomasa este un important factor social, ecologic si de sanatate

  • uscata si procesata in peleti, brichete sau tocatura devine o sursa de energie nepoluanta;
  • folosita cu tehnologii performante se transforma in energie eficienta, economica si ecologica;
  • ne asigura confort termic de calitate, la un pret mic.

Recent Europa a dispus suspendarea subventiilor si a orice alt tip de sprijin financiar pentru combustibilii fosili.

Uniunie europeana sustine folosirea biomasei prin programe de finantare iar majoritatea statelor acorda facilitati fiscale sau sprijin financiar utilizatorilor de biomasa.

Din aceste motive, Patronatul Investitorilor Autohtoni din Romania propune  proiectul “Program Energetic National SRE – biomasa si energie geotermala”.

Proiectul a fost conceput pe baza competentei si creativitatii romanesti, cu tehnologii romanesti, cu mijloace tehnice existente si folosind forta de munca autohtona, in scopul producii de energie electrica si termica din biomasa si energie geotermala.

Sursele reale de energie regenerabila din ROMANIEI, biomasa si energia geotermala, vor fi gestionate de poporul roman;

Initiativa apartine Departamentului Energie-Biomasa al Patronatul Investitorilor Autohtoni din Romania, (PIAROM)

“ENERGIA ROMANIEI – PUNCT SI DE LA CAPAT“ sub egida  20-30-50

  • 20 – pret mai mic cu minim 20%  fata de energia fosilelor (gaz);
  • 30 – tinta proiectului 2030
  • 50 – procentul la % din energia termica si electrica ce va fi produsa din biomasa si energie geotermala pana in 2030, ritm de crestere 4%/an.

“Program Energetic National SRE – biomasa si energie geotermala”

se doreste a fi un start-top de reindustrializare a ROMANIEI, folosind sursele reale de energie regenerabila, mijloacele tehnice existente si forta de munca autohtona.

PIAROM-DEB   invita sa participe la realizare acestui proiect:

  • Organizatiile studentesti – promovarea si coordonarea proiectului
  • Asociatia proprietarilor si producatorilor de biomasa;
  • Asociatia procesatoriilor de biomasa – producatorii de peleti, bricheti si tocatura;
  • Asociatia producatoriilor autohtoni de echipamente pe biomasa;
  • Asociatia producatoriilor autohtoni de echipamente auxiliare;
  • Asociatia fabricantilor- componente, subansamble, echipamente pe biomasa;
  • Asociatia furnizorilor de energie regenerabile din biomasa si geotermala;
  • Asociatia instalatorilor (montaj, service, mentenanta);
  • Asciatia stiintifica a programului – institutii si cercetatori cu experienta in procesarea si valorificarii biomasei si geotermale;
  • Asociatia de mediu (gestionare deseuri, norme de poluare);
  • Asociatia sociala, forta de munca, incluziune sociala, sanatate prin depoluare, nepoluare si confort termic, eradicarea saracie energetice, etc.;
  • Asociatii ale utilizatorilor de energie verde (eee) din biomasa si geotermala;
  • Asociatia finantatorilor – fondurile de investitii si banci;
  • Asociatia de marcheting si promavare prin media – tv, radio, presa scrisa si online, etc.

Romania, incotro ?

Proiectul de Strategie Energetica in forma actuala nu reprezinta interesele ROMANIEI, este un atac ingrijorator la siguranta si independenta energetica, la dezvoltarea economica a tari, un atac criminal impotriva mediului, a sanatatii, progresului si bunastarii populatiei.

Strategia trebuie sa sustina cu prioritate energia SVAP (soare, vant, apa, pamant), energiile regenerabile produse de soare (solare si fotovoltaice), vant (eoliene), apa (hidro), pamant (biomasa si geotermala) si doar cand se vor epuiza acestea sa ne amintim ca avem in depozite o rezerva de combustibili fosili.

Astazi furam din zestrea copiilor si nepotilor nostri;  gaz, titei, lemn, etc.

Procese ireversibile ca: incalzirea globala, distrugerea ecosistemului planetar, incendiile devastatoare, topirea ghetarilor, desertificarea solului, lipsa apei potabile  si a hranei, migratia, etc. sunt efectele iresponsabilitatii noaste si a avarismului decidentilor.

Romania cea mai favorizata

  • creativitatea romaneasca ofera tehnologii de varf in domeniul valorificarii biomasei
  • dispune de cele mai performante echipamente de conversie a biomasei in energie.

ROMANIA are o responsabilitate specifica de a conduce calea spre o societate libera de fosili. Tehnologiile, know-how-ul, experienta, capitalul sunt potentiale si exemple pozitive disponibile ca in nici o alta tara.

Romania isi poate asigura din biomasa(fara defrisari) si energie geotermala, cu investitii suportabile peste 60% din necesarul de energie termica si electrica.

Piarom – DEB solicita Ministrului Energiei:

– sa retraga imediat Proiectul de Strategie Energetica a Romaiei din dezbatere publica.

– sa se determine toate sursele de energie capabile sa asigure pe termen lung independenta si siguranta energetica a Romaniei

– sa se introduca biomasa in catalogul surselor de energie primara a Romaniei.

– sa integreze in Proiectul de Strategie Energetica a Romaiei toate sursele SRE, cu utilizare imediata si sprijin financiar corespunzator.

– sa elimine optiunea strategica de a miza pe gaz natural in mixul energiei electrice;

– sa extinda metodele de tratare a deseurilor organice prin procedee tehnologice noi, tratare termica, termochimica, aeroba, etc.;

– sa asigure prioritate inlocuirii sobelor pe lemn din mediul rural si suburban cu echipamente performante pe biomasa si geotermala pentru protectia consumatorilor vulnerabili si reducerea saraciei energetice (nu doar sa amintim de ei, 100.000 de case fara energie);

– sa renunte la inlocuirea grupurilor ineficiente pe baza de carbune cu capacitati pe baza de gaz natural si sa retehnologizeze grupurile cu arzatoare noi pe carbune, mai eficiente si mai putin poluante decat gazul natural (carbune avem, gazul e pe sfarsite);

– sa se redimensioneze sistemul termic centralizat si sa se acorde prioritate pentru energiile curate si eficiente;

– sa se puna accent pe procesarea si valorificarea energetica a deseurilor menajere organice 3.500.000 tone/an, 10 mil. MWh/an.

IULIEAN HORNET, Director General ECOHORNET SRL

20.07.2017

Contributii mai mari pentru firmele cu angajati part-time

Firmele vor plăti contribuțiile sociale calculate la valoarea întreagă a salariului minim brut pentru angajații cu fracțiuni de normă care nu depășesc salariul minim, începând cu veniturile pe august 2017, a decis, joi Guvernul, printr-o ordonanță.

”Venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile și nu venitul realizat de salariat” – se arată în nota de fundamentare a Ministerului Finanțelor pentru ordonața de modificare a Codului fiscal, prezentată de StartupCafe.ro luni.

Prin derogare de la Codul fiscal, măsura urmează să se aplice începând cu veniturile aferente lunii august 2017. Aceasta înseamnă că plata suplimentară va fi din septembrie 2017 încolo.

Excepție de la aceste majorări de contribuții sociale vor face:

– elevii sau studenții, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;

– ucenicii, potrivit legii, în vârstă de până la 18 de ani;

– persoanele cu dizabilități cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi;

– pensionarii pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii, potrivit legii în vigoare la data pensionării, cu excepția pensionarilor care beneficiază de pensii în baza unor legi speciale, precum și a celor care cumulează pensia din sistemul public de pensii cu orice altă pensie stabilită într-un sistem de pensii neintegrat sistemului public de pensii;

– salariații care realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, dintre care unul este cu normă întreagă, iar baza lunară de calcul al acestuia este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară.

 

Cota contribuției de asigurări sociale pentru condiții normale de muncă este de 15,8% pentru contribuția datorată de angajator.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate este de 5,2% pentru partea datorată de angajator.

Salariul minim brut pe țară este de 1.450 de lei în anul 2017.

Din această majorare suportată de angajatori, statul estimează că va câștiga în anul 2017 un plus de 190 de milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale și la contribuțiile pentru sănătate.

Sursa: startupcafe.ro

20.07.2017

Studiu privind analiza forței de muncă la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, aferent anului 2016: Regiunea Sud-Muntenia – Județul Călărași

Cu un număr de 36.202 de contracte individuale de muncă cu normă întreagă, Județul Călărași se situează printre ultimile locuri (locul 39 între județele României) în ceea ce privește numărul de salariați. În perioada 2015-2016, forța de muncă la nivelul județului s-a menținut relativ constantă, însă structura s-a modificat, în sensul unei reduceri cu 10,41% a salariaților din industria prelucrătoare, compensată în principal de o creștere cu 8,79% a forței de muncă din sectorul comercial.

Descarca aici studiul complet pentru judetul Calarasi

05.07.2017

Studiu privind analiza forței de muncă la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, aferent anului 2016: Regiunea Nord-Vest – Județul Bihor

Cu un număr de 148.855 de contracte individuale de muncă cu normă întreagă, Județul Bihor se situează printre primele locuri (locul 10 între județele României) în ceea ce privește numărul de salariați. În perioada 2015-2016, forța de muncă la nivelul județului a crescut moderat, cunoscând totodată și o ușoară modificare a structurii, în sensul unei creșteri mult mai rapide a serviciilor, cu precădere a sectorului transport-logistică (+15,22%), respectiv a industriei hoteliere și a restaurantelor (+14,69%), spre deosebire de industria care a crescut doar cu 1,68%.

Descarca aici studiul complet pentru judetul Bihor

03.07.2017

Studiu privind analiza forței de muncă la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, aferent anului 2016: Regiunea Vest – Județul Arad

Cu un număr de 122.407 de contracte individuale de muncă cu normă întreagă, Județul Arad se situează în zona de mijloc (locul 13 între județele României) în ceea ce privește numărul de salariați. În perioada 2015-2016, forța de muncă la nivelul județului a crescut susținut la nivelul industriei prelucrătoare (+3,53%), comerțului (+7,96%) dar și transporturilor și depozitării (+8,39). Totodată, a scăzut numărul specialiștilor cu studii superioare în diverse domenii de activitate (-8,57%), însă a crescut numărul tehnicienilor și specialiștilor cu
studii medii din domeniul tehnic (+14,06%), numărul operatorilor la instalații și mașini (+10,22%), precum și numărul lucrătorilor în sectorul serviciilor (+10,35%). Nivelul mediu de salarizare în Județul Arad este cu cca. 6% mai redus decât nivelul regional, și cu aprox. 11% mai redus decât cel național.

Descarca aici studiul complet pentru judetul Arad 

03.07.2017

Studiu privind analiza forței de muncă la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, aferent anului 2016: Regiunea Sud-Muntenia – Județul Argeș

Cu un număr de 165.577 de contracte individuale de muncă cu normă întreagă, Județul Argeș se situează printre primele locuri (locul 7 între județele României) în ceea ce privește numărul de salariați. În perioada 2015-2016, forța de muncă la nivelul județului a crescut semnificativ (între primele 10 creșteri procentuale la nivel național) la nivelul tuturor sectoarelor economice, cu precădere la nivelul industriei prelucrătoare (+8,4%), comerțului (+12,39%) și, mai ales, sectorului logistic (+27,87%).

Descarca aici studiul complet Judetul Arges

03.07.2017