CULTURILE ENERGETICE, răspândite în toată lumea, cu un efect deosebit de benefic în protejarea pădurilor, prin reducerea presiunii asupra lor în goana după lemn de foc, dar cu efecte benefice și în agricultură, prin utilizarea unor terenuri aflate în paragină (în special cele cu umiditatea ridicată), prin crearea de locuri de muncă, dar și prin realizarea de venituri însemnate prin cultivarea unor produse cu o piață sigură, sunt neglijate în România de autorități.

Prima plantație energetică (salcia energetică) a fost adusă în România de zece ani, după care au urmat altele, dar nici până azi nu este adoptată o lege a culturilor energetice, nu sunt subvenții pentru realizarea acestor plantații, așa cum există în țările UE,  și în tot acest timp nu s-au găsit soluții ca pentru realizarea  acestori plantații să fie accesibile proiecte europene, astfel răspândirea acestor culturi a rămas sub nivelul țărilor unde au fost întroduse doar de câțiva ani.

Lipsa biomasei lemnoase este o piedică în realizarea investițiilor în centrale energetice prin cogenerare, centrale care sunt foarte necesare pentru echilibrarea Sistemului energetic și producției de energie verde, însă un dezinteres în a asigura biomasă lemnoasă care nu prezintă pericol de defrișare a pădurilor duce la stagnarea dezvoltării culturilor energetice sau chiar la dispariția lor, așa cum poate avea acest efect și intenția de modificare a Ordinului 46/2012 al Ministrului Agriculturii.

În loc ca Ministerul Agriculturii să participe activ la apariția Legii Culturilor energetice și, astfel, să îi ajute cei din agricultură să beneficieze de avantajele acestori culturi, recent a inițiat o propunere de modificare a Ordinului 46/2012, care să ducă la desființarea culturilor energetice lemnoase (Salcia energetică, Plopul și Paulownia), prin măsuri de genul “aceste soiuri să  poată fi cultivate numai pe terenuri de clasă de calitate IV și V”. Aceste terenuri sunt terenuri de foarte proastă calitate, terenuri degradate, care în majoritatea cazurilor nu sunt apte pentru culturi agricole.

Din aceste măsuri, care au ca bază idei populiste de gen ”Culturile energetice periclitează culturile alimentare”, chit că sunt suprafețe imense necultivate (ceea ce nu se recunoaste de autorități), rămân în continuare soluții ca defrișarea pădurilor și menținerea sărăciei în mediul rural.

O întrebare pentru autorități: în Suedia unde sunt terenuri agricole incomparabil mai puține ca în România și unde sunt suprafețe împădurite incomparabil mai multe ca în România, oare de ce se subvenționează realizare de zeci de mii de hectare de Culturi energetice?

PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI

În calitatea sa de organizație patronală autonomă, neguvernamentală și apolitică, Patronatul Investitorilor Autohtoni – PIAROM solicită autorităților să adopte rapid măsuri stimulative concrete pentru implicarea capitalului privat în învățământul tehnic și profesional din România, atât în procesul educațional, cât și în ceea ce privește revizuirea nomenclatorului calificărilor profesionale, stabilirea unor cifre de școlarizare realiste și adaptarea programelor școlare la realitățile pieței muncii.

Precizăm că, pe fondul perpeturării unui sistem birocractic și insuficient corelat cu cerințele angajatorilor, implicarea capitalului privat în sistemul de învățământ tehnic și profesional se află la cel mai redus nivel dintre toate formele de învățământ preuniversitar. Astfel, dintre cei 20.716 de elevi înmatriculați în școli profesionale în anul terminal 2016/2017, doar 422 (2,03%) provin din sistemul de educație privat, în timp ce  doar 405 (0,72%) din cei 55.560 absolvenți ai liceelor tehnologice din România sunt înmatriculați în unități de învățământ private.

PIAROM susține pe deplin orice măsură de stimulare a implicării capitalului privat în învățământul tehnic și profesional, context în care apreciem că reglementarea învățământului dual reprezintă, în mod categoric, un important pas înainte. Pe de altă parte, subliniem că atragerea angajatorilor în acest sistem de educație implică, în primul rând, o responsabilitate sporită și o atitudine activă din partea autorităților.

În acest sens, PIAROM solicită autorităților responsabile adoptarea rapidă cel puțin a următoarelor 3 măsuri:

• Revizuirea rapidă a metodologiei de stabilire a cifrelor de școlarizare pentru învățământul tehnic și profesional.

Precizăm că metodologia actuală, bazată pe centralizarea solicitărilor instituțiilor de învățământ, fundamentate pe date mai mult sau mai puțin corelate cu realitatea, a generat dezechilibre semnificative în plan regional. Subliniem că există județe în care, pentru anumite calificări profesionale, există mai mulți absolvenți în fiecare an decât numărul total de locuri de muncă din piață aferente ocupațiilor corespondente. Precizăm că autoritățile dispun de cel mai obiectiv instrument de evaluare a nevoii de forță de muncă, dar și a dinamicii acesteia, respectiv aplicația REVISAL, fără însă ca în prezent datele extrase din această aplicație să fie folosite în mod efectiv pentru fundamentarea cifrelor de școlarizare;

• Modificarea metodologiei de evaluare a inserției socio-profesionale a absolvenților unităților de învățământ tehnic și profesional.

PIAROM consideră că evaluarea inserției absolvenților pe piața forței de muncă este singura modalitate de evaluare obiectivă a realismului cifrelor de școlarizare și a calității procesului educațional. În prezent, astfel de evaluări se realizează doar în baza unor chestionări la nivelul unor județe pilot, ceea ce generează atât cheltuieli suplimentare pentru autorități, cât și un nivel ridicat de subiectivitate. Din nou, PIAROM dorește să aducă în atenție rolul aplicației REVISAL, singurul instrument obiectiv care permite o analiză actualizată a pieței forței de muncă. Solicităm autorităților competente să întreprindă măsurile necesare pentru completarea aplicației REVISAL cu informațiile referitoare la nivelul de calificare profesională al angajatului, respectiv cu privire la diploma/certificarea în baza căreia acesta își desfășoară activitatea (instituția absolvită, anul absolvirii și calificarea profesională).

• Modificarea procedurii de evaluare a unităților din învățământul tehnic și profesional.

Avem în vedere o evaluare a acestor unități prin prisma gradului în care acestea satisfac cerințele pieței forței de muncă, respectiv prin prisma inserției socio-profesionale a absolvenților, evaluată în mod obiectiv, după cum s-a precizat anterior, prin intermediul aplicației REVISAL. Precizăm că PIAROM este prima organizație neguvernamentală din România care a realizat un studiu privind structura forței de muncă din România la nivel regional, având la bază date din REVISAL, furnizate prin amabilitatea Inspecției Muncii. Studiul relevă o serie de tendințe ale evoluției pieței muncii din România, cum ar fi scăderea numărului de salariați încadrați pe posturi cu studii superioare, creșterea ponderii muncii necalificate în total forță de muncă sau accentuarea unor dezechilibre regionale în ceea ce privește distribuția specialiștilor, fără însă ca structura actuală a datelor din REVISAL să permită și realizarea unei analize în corelare cu nivelul real de calificare al salariaților și cu unitatățile de învățământ absolvite.

Considerăm că cele 3 măsuri enunțate anterior sunt critice pentru o reformă reală a sistemului de învățământ tehnic și profesional și condiționează aplicarea cu succes a noilor reglementări privind învățământul dual. În acelați timp, creșterea acurateții și completitudinii înregistrărilor din aplicația REVISAL ar permite o adaptare mult mai bună a sistemului de educație la cerințele pieței muncii, atât prin definirea de noi calificări profesionale, cât și prin fundamentarea pe o bază reală a cifrelor de școlarizare sau prin utilizarea inserției absolvenților pe piața forței de muncă drept criteriu de evaluare a unităților de învățământ. Nu în ultimul rând, subliniem că analizele privind structura și tendințele pieței muncii din România, bazate pe date extrase din aplicația REVISAL, ar trebui luate în considerare în proiectarea și implementarea oricărei politici publice cu impact asupra mediului de afaceri și dezvoltării regionale. Apreciem că numai printr-o cunoaștere și conștientizare deplină a realităților pieței muncii, inclusiv a corelării cu structura sistemului de educație la nivel regional, este posibilă o dezvoltare omogenă a forței de muncă, corelată cu domeniile de competitivitate și cu prioritățile investiționale ale României.

PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI

Învățământul este cel de-al 5-lea sector angajator din România, după industria prelucrătoare, comerț, transport și construcții, cu un număr de peste 335 mii de contracte individuale de muncă la nivelul anului 2016. Dintre acestea, cca. 83% provin din sistemul de învățământ preuniversitar, ceea ce face ca educația preuniversitară să fie unul dintre principalele sectoare angajatoare din România.

În ceea ce privește implicarea capitalului privat, aceasta a crescut constant în învațământul preuniversitar, compensând reducerile de unități școlare din sectorul public. Astfel, potrivit raportărilor INS, luând în considerare doar numărul de unități acreditate, în perioada 2010-2015 numărul grădinițelor din sectorul privat a crescut cu 59% (de la  222 de unități la 355), în timp ce numărul de unități școlare din învățământul privat preuniversitar a crescut cu 76% (de la 160 de unități la 282). Grădinițele și creșele private din România reprezintă astăzi 30,6% din totalul unităților acreditate de învățământ preșcolar, la care se adaugă un număr mare de unități aflate în proces de acreditare.

Aceste cifre demonstrează fără echivoc creșterea continuă a implicării capitalului privat în sistemul de educație, creștere care, pe de o parte, are un rol stimulativ pentru competiția din sistemul de învățământ, iar pe de altă parte, are rolul de a compensa zonele acoperite în mod deficitar de sectorul public. Cu toate acestea, educația preuniversitară privată se confruntă, în continuare, cu o serie de probleme sistemice, care pe de o parte creează bariere majore de intrare pe piață pentru noii antreprenori, iar pe de altă parte, îngreunează sau chiar blochează funcționarea eficientă a unităților existente, pe fondul mai multor reglementări discriminatorii între sectorul public și cel privat.

În acest context, în calitatea sa de organizație patronală autonomă, neguvernamentală și apolitică, Patronatul Investitorilor Autohtoni – PIAROM dorește să aducă în atenția publicului larg o parte din aceste probleme, rezultate în urma dezbaterilor din cadrul conferinței ”Educația privată preuniversitară – Mai mult decât antreprenoriat”, organizată de PIAROM în data de 16 Martie 2017:

• implicarea redusă de către autorități a unităților private în procesul de luare a deciziilor și elaborarea de reglementări cu implicații asupra sectorului de activitate;
• ambiguitățile privind reglementarea regimului juridic al înființării, organizării și funcționării unităților de învățământ privat (ex.: societate comercială sau ONG), care favorizează apariția unor situații interpretabile inclusiv din punct de vedere fiscal;
• sprijinul redus acordat unităților private care școlarizează copii cu cerințe educaționale speciale, precum și cu privire la finanțarea orelor individuale și a programelor recuperatorii;
• acordarea finanțării strict pentru unitățile acreditate, nu și pentru cele autorizate, ceea ce creează importante bariere de finanțare a activității pentru viitorii antreprenori;
• birocrația ridicată a proceselor de acreditare și de menținere a acreditării, ca urmare a numărului ridicat de norme, reglementări, cerințe sau documente solicitate de diferite instituții;
• lipsa unor proceduri clare pentru învățământul privat, care să țină cont de particularitățile acestui sector prin comparație cu cel public (spre exemplu, procedura de numire a directorilor în învățământul privat sau procedura de titularizare a cadrelor didactice);
• rigiditatea reglementărilor privind regimul cheltuielilor permise din finanțarea acordată grădinițelor acreditate, ceea ce limitează posibilitățile de finanțare a unor activități educaționale;
• lipsa parteneriatelor public-private pentru finanțarea copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați în școli private.

Problemele sus-menționate au, după cum s-a precizat, un caracter sistemic, ele putând fi subsumate unei probleme de fond a sistemului de învățământ preuniversitar, și anume lipsa unor norme clare și stabile, care să reglementeze, fără echivoc, modalitatea de constituire, organizare și funcționare a unităților private.

În contextul ambiguităților existente în legislația actuală, în care reglementările sunt insuficient adaptate pe specificul sectorului privat, PIAROM atrage atenția că antreprenorii din acest sector sunt în permanență supuși riscului unor interpretări discreționare ale legislației din partea diferitelor organisme de control sau chiar din partea entităților subordonate Ministerului Educației Naționale, în trecut fiind semnalate numeroase situații practice în care inspectorate școlarele au interpretat spețe similare în mod diferențiat.

Având în vedere argumentele de mai sus, PIAROM susține necesitatea unei reforme reale a sistemului de educație preuniversitar privat și solicită Ministerului Educației Naționale crearea rapidă a unui grup de lucru care să dezbată problemele învățământului privat și să identifice soluții de remediere a acestora, prin norme și reglementări concrete.

La conferința ”Educația privată preuniversitară – Mai mult decât antreprenoriat”, organizată de PIAROM, au participat Domnul Gabriel Liviu ISPAS – Secretar de Stat în Ministerul Educației Naționale, Domnul Constantin Șerban IOSIFESCU – Președinte al Agenției Române de Asigurare a Calității în Invățământul Preuniversitar (ARACIP), Doamna Justina RADU – Director Executiv în cadrul Consiliului Național al Dizabilității din România, Domnul Lector Universitar Doctor Viorel AGHEANĂ – Facultatea de Psihologie și Știintele Educației din cadrul Universității București și Doamna Adela HANAFI – Manager General în cadrul Asociației CONIL.

Alături de aceștia au fost prezenți  și numeroși reprezentanți ai instituțiilor private de învățământ preuniversitar privat din București și din Pitești. Câțiva dintre aceștia au luat cuvântul în cea de-a doua parte (panel II) a dezbaterilor: Domnul Alexandru HOLICOV – Founder&CEO Adservio, Doamna Daniela PETRE – Președinte, Grădinițele DreamLand si Fastrackids Pipera, Doamna Diana SEGĂRCEANU – Director Executiv, Avenor College, Doamna Mărioara FRANGULEA – Fondator, Grădinița Maria Pro Day și Doamna Ioana NECULA, fondatoarea Campusului Educațional Genesis.

Patronatul Investitorilor Autohtoni