Numarul de salariati cu studii superioare, implicit cu un nivel ridicat de calificare, a scazut cu circa 11,5% in ultimii doi ani, coborand la aproximativ 950.000 de salariati, concomitent cu o crestere ingrijoratoare a ponderii persoanelor remunerate cu salariul minim si o slaba acoperire a populatiei active cu contracte individuale de  munca.

In acelasi interval, 2015-2016, numarul de salariati cu studii generale, indicator care reflecta dimensiunea muncii necalificate din Romania, a crescut cu 8,5%, ajungand la peste 750.000 contracte de munca, iar cel al salariatilor cu studii medii si postliceale a crescut cu circa 12%, ajungand la peste 510.000 contracte de  munca, releva un studiu al Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM) privind structura fortei de munca din Romania pe regiuni de dezvoltare.

Studiul include concluzii preliminare privind dinamica fortei de munca din Romania in perioada 2015-2016, rezultate in urma prelucrarii datelor extrase din Registrul de Evidenta a Salariatilor, corelate cu statisticile Eurostat, cu informatiile publicate de Oficiul National al Registrului Comertului, cu statisticile privind structura absolventilor unitatilor de invatamant tehnic si profesional, precum si cu structura nomenclatoarelor COR si CAEN.

1. O prima concluzie rezultata in urma studiului dinamicii fortei de munca se refera la nivelul de instruire al salariatilor din Romania. Analizand comparat structura pe nivele de instruire a fortei de munca aferenta anului 2016, prin comparatie cu anul 2015, au fost constatate urmatoarele evolutii semnificative:

• numarul de salariati cu nivel de instruire 1 (studii generale), indicator care reflecta dimensiunea muncii necalificate din Romania, a crescut cu 8,5%, ajungand la peste 750.000 contracte de munca;

• numarul de salariati cu nivel de instruire 3 (studii medii si postliceale) a crescut cu circa 12%, ajungand la peste 510.000 contracte de munca;

• numarul de salariati cu nivel de instruire 4 (studii superioare), prin urmare componenta de forta de munca cu nivel ridicat de calificare, a scazut cu circa 11,5%, coborand la aproximativ 950.000 de salariati.

Evolutiile au generat practic o reducere a diferentei intre ponderea salariatilor cu studii superioare si cea a salariatilor cu studii medii, in total forta de munca, de la 7,66% la 3,88%, ceea ce indica o ingrijoratoare tendinta de egalizare la nivelul acestor doua categorii de salariati.

Analizand mai in detaliu cauzele acestui decalaj, a fost constatat ca principalele segmente grupe de ocupatii pentru care au fost inregistrate cresteri ale numarului de contracte individuale de munca (CIM) in perioada 2015-2016, au fost cele cu calificare mai redusa, respectiv: Muncitori necalificati in industria extractiva, constructii, industria prelucratoare si transporturi (+48.603 CIM),  Lucratori in domeniul vanzarilor (+26.198 CIM) si Conducatori de vehicule si operatori la instalatii si utilaje mobile (+ 22.294 CIM).

Pe de alta parte, cele mai importante scaderi au fost inregistrate la nivelul grupelor de ocupatii cu nivel ridicat de calificare, respectiv: Specialisti in domeniul stiintei si ingineriei (-25.992 CIM), Specialisti in domeniul sanatatii (-8.371 CIM) si Conducatori in domeniul administrativ si comercial (-8.110 CIM). Desigur, exista si cresteri in zona fortei de munca cu nivel inalt de calificare, cum ar fi Specialistii in tehnologia informatiilor si comunicatiilor (+13.171 CIM), insa aceste evolutii au mai degraba un caracter regional, dupa cum se va arata in continuarea acestui material.

2. O a doua concluzie preliminara se refera la corelarea structurii absolventilor unitatilor de invatamant cu cerintele pietei muncii. Luand drept exemplu invatamantul profesional, patronatul constata ca principalele 3 calificari profesionale vor fi, in anul 2017, cele de Mecanic auto (4.726 absolventi), Confectioner produse textile (1.593 absolventi) si Ospatar (chelner) vanzator in unitati de alimentatie (1.345 absolventi). Analizand dintre acestea prima calificare profesionala ca numar de absolventi, prin raportare la cei cca. 26.000 de Mecanici auto care figureaza in Registrul de evidenta al salariatilor, constatam un raport de 5,38 CIM/absolvent, ceea ce releva faptul ca, per medie nationala, numarul de absolventi este supradimensionat in raport cu nevoile reale ale pietei, chiar si in conditiile in care luam in considerare compatibilitatile cu alte calificari si posibilitatile de reconversie profesionala.

Mai mult decat atat, distributia in plan regional a absolventilor este in multe cazuri inadecvata. In cazul Municipiului Bucuresti, exista 53,90 CIM cu incadrarea Mecanic auto pentru fiecare absolvent, ceea ce reflecta in mod clar un deficit al intrarilor pe piata muncii si implicit o competitie mai redusa, care creeaza probleme angajatorilor si mentine o presiune ridicata pe costurile salariale. Pe de alta parte, in alte judete, acest raport este mult mai strans, indicand in mod evident un numar nejustificat de mare de intrari pe piata muncii: Vaslui (1,23 CIM/absolvent), Buzau (1,73 CIM/absolvent) sau Suceava (1,81 CIM/absolvent).

3. Referitor la nomenclatorul Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR), este apreciat ca acesta ar trebui sa faca obiectul unei reorganizari la nivel de cod COR, desigur cu respectarea standardelor internationale de structurare a ocupatiilor pana la nivelul subgrupelor minore COR. Avem in vedere faptul ca analiza nomeclatorului actual a reflectat doua deficiente:

• pe de o parte, exista ocupatii definite mult prea specific: dintre cele 3.950 de coduri COR analizate, 26 coduri COR corespund unui singur CIM, 660 coduri COR corespund unui numar de 2-10 salariati, in timp ce 903 coduri COR corespund unui numar de 11-100 salariati;

• pe de alta parte, exista ocupatii definite mult prea general; exemplul in acest sens este principala ocupatie din Romania ca numar de angajati, respectiv cea de Sofer autocamion/masina de mare tonaj, unde pe codul COR aferent exista inregistrate circa 145.000 CIM. Este considerat ca acest cod COR necesita o rafinare atat din punct de vedere statistic, cat si sub aspectul profesionalizarii acestei ocupatii, cel putin la nivelul soferilor de TIR, care reprezinta o sub-categorie aparte cu o dinamica foarte puternica in perioada 2015-2016.

4. In ceea ce priveste salarizarea, o tendinta ingrijoratoare o constituie cresterea ponderii salariatilor aflati in zona salariului minim in total forta de munca. Potrivit datelor Eurostat, procentul acestor salariati s-a triplat in perioada 2010-2014, fara a depasi insa nivelul de 15%. La nivelul anului 2016 insa, ponderea CIM cu salariul brut mai mic de 300 de euro a ajuns la 41,54% din totalul contractelor de munca, ceea ce corespunde unui numar de 2,07 milioane CIM. Aceasta crestere accelerata s-a datorat majorarilor succesive ale salariului minim, care au condus practic la o tendinta de egalizare a salariilor de incadrare in zona de minim.

Aceasta situatie a creat o serie de provocari mediului de afaceri, inclusiv in ceea ce priveste politicile de management al resurselor umane, mai ales in cazul sectoarelor caracterizate printr-o productivitate redusa a muncii. Situatia cea mai ingrijoratoare este inregistrata la nivelul sectoarelor Activitati de investigatie si protectie (92,35% din CIM in zona salariului minim), Fabricarea articolelor de imbracaminte (76,14% din CIM in zona salariului minim) si Restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie (74,06% din CIM in zona salariului minim).

5. O alta problema cu care continua sa se confrunte Romania este slaba acoperire a populatiei active cu contracte individuale de munca, situatie accentuata mai ales la nivelul anumitor judete, in contextul dezechilibror regionale. Studiul lansat de PIAROM in noiembrie 2016 a aratat ca exista o serie de judete (Teleorman, Mehedinti, Vaslui, Dambovita, Ialomita) in care un somer inregistrat este sustinut doar de 2-5 contracte de munca. Concluzia unei slabe acoperiri cu contracte de munca in aceste judete este confirmata si de faptul ca acestea se regasesc printre judetele cu cel mai scazut raport intre numarul de persoane active care au calitatea de salariat si cele care isi desfasoara activitatea sub o forma de antreprenoriat individual (PFA/II), respectiv: Mehedinti (4,32), Salaj (5,24), Braila (5,39), Dambovita (5,48) si Teleorman (5,79). In cazul acestor judete, indicatorul analizat nu reflecta un spirit antreprenorial mai pronuntat decat in alte judete ale tarii, ci mai degraba o solutie alternativa la lipsa locurilor de munca, mai ales in conditiile in care la capatul celalalt al clasamentului se afla judete cu o piata dezvoltata a fortei de munca, respectiv Municipiul Bucuresti (40,13) si judetele Ilfov (29,60) si Brasov (29,26).

6. Alte dezechilibre regionale se manifesta si in ceea ce priveste distributia specialistilor. Astfel, daca in studiul lansat in anul 2016, PIAROM a aratat ca specialistii IT erau concentrati in 2015 preponderent in Bucuresti si in alte 7 judete, in anul 2016 decalajul fata de alte regiuni s-a accentuat, in sensul ca plusul de specialisti (numarul de Programatori si asimilati a crescut de la 65,5 mii in 2015 la 78,7 mii in 2016) s-a regasit preponderent tot in aceleasi judete. Astfel, la finalul anului 2016, 48% dintre CIM aferente grupei de ocupatii Analisti programatori in domeniul software erau inregistrate in Bucuresti, 41% in alte 7 judete (Cluj, Timis, Brasov, Iasi, Ilfov, Sibiu si Dolj) in timp ce diferenta de 11% se regaseau in celelalte 34 de judete, adica cca. 0,32% per judet.

PIAROM apreciaza ca numai printr-o cunoastere si constientizare deplina a disparitatilor existente la nivelul regional, este posibila o dezvoltare omogena a fortei de munca, corelata cu domeniile de competitivitate si cu prioritatile investitionale ale Romaniei.

Sursa: Profit.ro

In 2016, numarul salariatilor cu studii superioare s-a diminuat, in timp ce totalul angajatilor cu studii generale a crescut, comparativ cu 2015, este principala concluzie a studiului privind dinamica fortei de munca din Romania in ultimii 2 ani, realizat la cererea Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

Datele preliminare ale studiului au dus la identificarea a cinci concluzii importante privind evolutia fortei de munca si a pietei muncii:

Dinamica fortei de munca din punct de vedere al nivelului de instruire al salariatilor

• numarul de salariati cu nivel de instruire 1 (studii generale), indicator care reflecta dimensiunea muncii necalificate din Romania, a crescut cu 8,5%, ajungand la peste 750.000 contracte de munca;
• numarul de salariati cu nivel de instruire 3 (studii medii si postliceale) a crescut cu cca. 12%, ajungand la peste 510.000 contracte de munca;
• numarul de salariati cu nivel de instruire 4 (studii superioare), prin urmare componenta de forta de munca cu nivel ridicat de calificare, a scazut cu cca. 11,5%, coborand la cca. 950.000 de salariati.

Astfel, diferenta dintre ponderea salariatilor cu studii superioare si cea a salariatilor cu studii medii, in total forta de munca, s-a redus de la 7,66% la 3,88%, ceea ce indica o ingrijoratoare tendinta de egalizare la nivelul acestor doua categorii de salariati, potrivit realizatorilor studiului.

Principalele grupe de ocupatii pentru care s-au inregistrat cresteri ale numarului de contracte individuale de munca (CIM) au fost cele cu calificare mai redusa:

• Muncitori necalificati in industria extractiva, constructii, industria prelucratoare si transporturi (+48.603 CIM)
• Lucratori in domeniul vanzarilor (+26.198 CIM)
• Conducatori de vehicule si operatori la instalatii si utilaje mobile (+ 22.294 CIM).

Cele mai importante scaderi au fost inregistrate la nivelul grupelor de ocupatii cu nivel ridicat de calificare:

• Specialisti in domeniul stiintei si ingineriei (-25.992 CIM)
• Specialisti in domeniul sanatatii (-8.371 CIM)
• Conducatori in domeniul administrativ si comercial (-8.110 CIM).

Au existat cresteri si in zona fortei de munca cu nivel inalt de calificare, cum ar fi Specialistii in tehnologia informatiilor si comunicatiilor (+13.171 CIM), insa aceste evolutii au mai degraba un caracter regional.

Dezechilibrul distributiei specialistilor pe regiuni s-a accentuat

Exista mari dezechilibre regionale si in ceea ce priveste distributia specialistilor, mai arata studiul.

Astfel, daca in studiul lansat in anul 2016, PIAROM a aratat ca specialistii IT erau concentrati in 2015 preponderent in Bucuresti si in alte 7 judete, in anul 2016 decalajul fata de alte regiuni s-a accentuat, in sensul ca plusul de specialisti (numarul de Programatori si asimilati a crescut de la 65,5 mii in 2015 la 78,7 mii in 2016) s-a regasit preponderent in aceleasi judete.

La finalul anului 2016:

• 48% dintre CIM aferente grupei de ocupatii Analisti programatori in domeniul software erau inregistrate in Bucuresti
• 41% in alte 7 judete (Cluj, Timis, Brasov, Iasi, Ilfov, Sibiu si Dolj)
• diferenta de 11%  se regasea in celelalte 34 de judete, adica cca. 0,32% per judet.

A crescut ponderea salariatilor aflati in zona salariului minim in total forta de munca

Potrivit datelor Eurostat, procentul acestor salariati s-a triplat in perioada 2010-2014, fara a depasi insa nivelul de 15%.

La nivelul anului 2016 insa, ponderea CIM cu salariul brut mai mic de 300 de euro a ajuns la 41,54% din totalul contractelor de munca, ceea ce corespunde unui numar de 2,07 milioane CIM. Aceasta crestere accelerata s-a datorat majorarilor succesive ale salariului minim, care au condus practic la o tendinta de egalizare a salariilor de incadrare in zona de minim.

Situatia a creat o serie de provocari mediului de afaceri, inclusiv in ceea ce priveste politicile de management al resurselor umane, mai ales in cazul sectoarelor caracterizate printr-o productivitate redusa a muncii.

Domeniile cele mai afectate:

• Activitati de investigatie si protectie (92,35% din CIM in zona salariului minim)
• Fabricarea articolelor de imbracaminte (76,14% din CIM in zona salariului minim)
• Restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie (74,06% din CIM in zona salariului minim).

Slaba acoperire a populatiei active cu contracte individuale de  munca, mai ales in zonele sarace

Studiul lansat in noiembrie 2016 a aratat ca exista o serie de judete (Teleorman, Mehedinti, Vaslui, Dambovita, Ialomita) in care un somer inregistrat este sustinut de numai 2-5 contracte de munca.

Concluzia unei slabe acoperiri cu contracte de munca in aceste judete este confirmata si de faptul ca acestea se regasesc printre judetele cu cel mai scazut raport intre numarul de persoane active care au calitatea de salariat si cele care isi desfasoara activitatea sub o forma de antreprenoriat individual (PFA/II)

• Mehedinti (4,32)
• Salaj (5,24)
• Braila (5,39)
• Dambovita (5,48)
• Teleorman (5,79).

In cazul acestor judete,indicatorul analizat nu reflecta un spirit antreprenorial mai pronuntat decat in alte judete ale tarii, ci mai degraba o solutie alternativa la lipsa locurilor de munca.

Dovada este si faptul ca la capatul celalalt al clasamentului se afla judete cu o piata dezvoltata a fortei de munca:

• Municipiul Bucuresti (40,13)
• Ilfov (29,60)
• Brasov (29,26).

Corelarea structurii absolventilor cu cerintele pietei muncii

Luand drept exemplu invatamantul profesional, constatam ca principalele 3 calificari profesionale vor fi, in anul 2017, cele de Mecanic auto (4.726 absolventi), Confectioner produse textile (1.593 absolventi) si Ospatar (chelner) vanzator in unitati de alimentatie (1.345 absolventi).

Analizand dintre acestea prima calificare profesionala ca numar de absolventi, prin raportare la cei cca. 26.000 de Mecanici auto care figureaza in Registrul de evidenta al salariatilor, reiese un raport de 5,38 CIM/absolvent, ceea ce releva faptul ca, per medie nationala, numarul de absolventi este supradimensionat in raport cu nevoile reale ale pietei, chiar si in conditiile in care luam in considerare compatibilitatile cu alte calificari si posibilitatile de reconversie profesionala, mai spune studiul.

Si la acest capitol se observa o disctributie inadecvata a in plan regional a absolventilor:

• In cazul Municipiului Bucuresti, exista 53,90 CIM cu incadrarea Mecanic auto pentru fiecare absolvent, ceea ce reflecta in mod clar un deficit al intrarilor pe piata muncii si implicit o competitie mai redusa, care creeaza probleme angajatorilor si mentine o presiune ridicata pe costurile salariale.
• In alte judete, acest raport este mult mai strans, indicand in mod evident un numar nejustificat de mare de intrari pe piata muncii: Vaslui (1,23 CIM/absolvent), Buzau (1,73 CIM/absolvent) sau Suceava (1,81 CIM/absolvent).

Sursa: Cursdeguvernare.ro

Numărul de salariați cu studii superioare, implicit cu un nivel ridicat de calificare, a scăzut cu circa 11,5% în ultimii doi ani, coborând la aproximativ 950.000 de salariați, concomitent cu o creștere îngrijorătoare a ponderii persoanelor remunerate cu salariul minim și o slabă acoperire a populației active cu contracte individuale de  muncă.

În același interval, 2015-2016, numărul de salariați cu studii generale, indicator care reflectă dimensiunea muncii necalificate din România, a crescut cu 8,5%, ajungând la peste 750.000 contracte de muncă, iar cel al salariaților cu studii medii și postliceale a crescut cu circa 12%, ajungând la peste 510.000 contracte de  muncă, relevă un studiu al Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM) privind structura forței de muncă din România pe regiuni de dezvoltare.

Studiul include concluzii preliminare privind dinamica forței de muncă din România în perioada 2015-2016, rezultate în urma prelucrării datelor extrase din Registrul de Evidență a Salariaților, corelate cu statisticile Eurostat, cu informațiile publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, cu statisticile privind structura absolvenților unităților de învățământ tehnic și profesional, precum și cu structura nomenclatoarelor COR și CAEN.

1. O primă concluzie rezultată în urma studiului dinamicii forței de muncă se referă la nivelul de instruire al salariaților din România. Analizând comparat structura pe nivele de instruire a forței de muncă aferentă anului 2016, prin comparație cu anul 2015, au fost constatate următoarele evoluții semnificative:

• numărul de salariați cu nivel de instruire 1 (studii generale), indicator care reflectă dimensiunea muncii necalificate din România, a crescut cu 8,5%, ajungând la peste 750.000 contracte de muncă;

• numărul de salariați cu nivel de instruire 3 (studii medii și postliceale) a crescut cu circa 12%, ajungând la peste 510.000 contracte de muncă;

• numărul de salariați cu nivel de instruire 4 (studii superioare), prin urmare componenta de forță de muncă cu nivel ridicat de calificare, a scăzut cu circa 11,5%, coborând la aproximativ 950.000 de salariați.

Evoluțiile au generat practic o reducere a diferenței între ponderea salariaților cu studii superioare și cea a salariaților cu studii medii, în total forță de muncă, de la 7,66% la 3,88%, ceea ce indică o îngrijorătoare tendință de egalizare la nivelul acestor două categorii de salariați.

Analizând mai în detaliu cauzele acestui decalaj, a fost constatat că principalele segmente grupe de ocupații pentru care au fost înregistrate creșteri ale numărului de contracte individuale de muncă (CIM) în perioada 2015-2016, au fost cele cu calificare mai redusă, respectiv: Muncitori necalificați în industria extractivă, construcții, industria prelucrătoare și transporturi (+48.603 CIM),  Lucrători în domeniul vânzărilor (+26.198 CIM) și Conducători de vehicule și operatori la instalații și utilaje mobile (+ 22.294 CIM).

Pe de altă parte, cele mai importante scăderi au fost înregistrate la nivelul grupelor de ocupații cu nivel ridicat de calificare, respectiv: Specialiști în domeniul științei și ingineriei (-25.992 CIM), Specialiști în domeniul sănătății (-8.371 CIM) și Conducători în domeniul administrativ și comercial (-8.110 CIM). Desigur, există și creșteri în zona forței de muncă cu nivel înalt de calificare, cum ar fi Specialiștii în tehnologia informațiilor și comunicațiilor (+13.171 CIM), însă aceste evoluții au mai degrabă un caracter regional, după cum se va arăta în continuarea acestui material.

2. O a doua concluzie preliminară se referă la corelarea structurii absolvenților unităților de învățământ cu cerințele pieței muncii. Luând drept exemplu învățământul profesional, patronatul constată că principalele 3 calificări profesionale vor fi, în anul 2017, cele de Mecanic auto (4.726 absolvenți), Confecționer produse textile (1.593 absolvenți) și Ospătar (chelner) vânzător în unități de alimentație (1.345 absolvenți). Analizând dintre acestea prima calificare profesională ca număr de absolvenți, prin raportare la cei cca. 26.000 de Mecanici auto care figurează în Registrul de evidență al salariaților, constatăm un raport de 5,38 CIM/absolvent, ceea ce relevă faptul că, per medie națională, numărul de absolvenți este supradimensionat în raport cu nevoile reale ale pieței, chiar și în condițiile în care luăm în considerare compatibilitățile cu alte calificări și posibilitățile de reconversie profesională.

Mai mult decât atât, distribuția în plan regional a absolvenților este în multe cazuri inadecvată. În cazul Municipiului București, există 53,90 CIM cu încadrarea Mecanic auto pentru fiecare absolvent, ceea ce reflectă în mod clar un deficit al intrărilor pe piața muncii și implicit o competiție mai redusă, care creează probleme angajatorilor și menține o presiune ridicată pe costurile salariale. Pe de altă parte, în alte județe, acest raport este mult mai strâns, indicând în mod evident un număr nejustificat de mare de intrări pe piața muncii: Vaslui (1,23 CIM/absolvent), Buzău (1,73 CIM/absolvent) sau Suceava (1,81 CIM/absolvent).

3. Referitor la nomenclatorul Clasificării Ocupațiilor din România (COR), este apreciat că acesta ar trebui să facă obiectul unei reorganizări la nivel de cod COR, desigur cu respectarea standardelor internaționale de structurare a ocupațiilor până la nivelul subgrupelor minore COR. Avem în vedere faptul că analiza nomeclatorului actual a reflectat două deficiențe:

• pe de o parte, există ocupații definite mult prea specific: dintre cele 3.950 de coduri COR analizate, 26 coduri COR corespund unui singur CIM, 660 coduri COR corespund unui număr de 2-10 salariați, în timp ce 903 coduri COR corespund unui număr de 11-100 salariați;

• pe de altă parte, există ocupații definite mult prea general; exemplul în acest sens este principala ocupație din România ca număr de angajați, respectiv cea de Șofer autocamion/mașină de mare tonaj, unde pe codul COR aferent există înregistrate circa 145.000 CIM. Este considerat că acest cod COR necesită o rafinare atât din punct de vedere statistic, cât și sub aspectul profesionalizării acestei ocupații, cel puțin la nivelul șoferilor de TIR, care reprezintă o sub-categorie aparte cu o dinamică foarte puternică în perioada 2015-2016.

4. În ceea ce privește salarizarea, o tendință îngrijorătoare o constituie creșterea ponderii salariaților aflați în zona salariului minim în total forță de muncă. Potrivit datelor Eurostat, procentul acestor salariați s-a triplat în perioada 2010-2014, fără a depăși însă nivelul de 15%. La nivelul anului 2016 însă, ponderea CIM cu salariul brut mai mic de 300 de euro a ajuns la 41,54% din totalul contractelor de muncă, ceea ce corespunde unui număr de 2,07 milioane CIM. Această creștere accelerată s-a datorat majorărilor succesive ale salariului minim, care au condus practic la o tendință de egalizare a salariilor de încadrare în zona de minim.

Această situație a creat o serie de provocări mediului de afaceri, inclusiv în ceea ce privește politicile de management al resurselor umane, mai ales în cazul sectoarelor caracterizate printr-o productivitate redusă a muncii. Situația cea mai îngrijorătoare este înregistrată la nivelul sectoarelor Activități de investigație și protecție (92,35% din CIM în zona salariului minim), Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (76,14% din CIM în zona salariului minim) și Restaurante și alte activități de servicii de alimentație (74,06% din CIM în zona salariului minim).

5. O altă problemă cu care continuă să se confrunte România este slaba acoperire a populației active cu contracte individuale de muncă, situație accentuată mai ales la nivelul anumitor județe, în contextul dezechilibror regionale. Studiul lansat de PIAROM în noiembrie 2016 a arătat că există o serie de județe (Teleorman, Mehedinți, Vaslui, Dâmbovița, Ialomița) în care un șomer înregistrat este susținut doar de 2-5 contracte de muncă. Concluzia unei slabe acoperiri cu contracte de muncă în aceste județe este confirmată și de faptul că acestea se regăsesc printre județele cu cel mai scăzut raport între numărul de persoane active care au calitatea de salariat și cele care își desfășoară activitatea sub o formă de antreprenoriat individual (PFA/II), respectiv: Mehedinți (4,32), Sălaj (5,24), Brăila (5,39), Dâmbovița (5,48) și Teleorman (5,79). În cazul acestor județe, indicatorul analizat nu reflectă un spirit antreprenorial mai pronunțat decât în alte județe ale țării, ci mai degrabă o soluție alternativă la lipsa locurilor de muncă, mai ales în condițiile în care la capătul celălalt al clasamentului se află județe cu o piață dezvoltată a forței de muncă, respectiv Municipiul București (40,13) și județele Ilfov (29,60) și Brașov (29,26).

6. Alte dezechilibre regionale se manifestă și în ceea ce privește distribuția specialiștilor. Astfel, dacă în studiul lansat în anul 2016, PIAROM a arătat că specialiștii IT erau concentrați în 2015 preponderent în București și în alte 7 județe, în anul 2016 decalajul față de alte regiuni s-a accentuat, în sensul că plusul de specialiști (numărul de Programatori și asimilați a crescut de la 65,5 mii în 2015 la 78,7 mii în 2016) s-a regăsit preponderent tot în aceleași județe. Astfel, la finalul anului 2016, 48% dintre CIM aferente grupei de ocupații Analiști programatori în domeniul software erau înregistrate în București, 41% în alte 7 județe (Cluj, Timiș, Brașov, Iași, Ilfov, Sibiu și Dolj) în timp ce diferența de 11% se regăseau în celelalte 34 de județe, adică cca. 0,32% per județ.

PIAROM apreciază că numai printr-o cunoaștere și conștientizare deplină a disparităților existente la nivelul regional, este posibilă o dezvoltare omogenă a forței de muncă, corelată cu domeniile de competitivitate și cu prioritățile investiționale ale României.

Sursa: profit.ro

Cabinetul Sorin Grindeanu a luat în calcul varianta aplicării unui salariu minim diferențiat: pentru bugetari – unul mai mare și care să evolueze conform programului de guvernare al PSD și un salariu minim mai mic – pentru sectorul economic (firme private, de stat sau cu capital mixt), unde majorările trebuie să respecte principiile economiei de piață, adică să fie corelate cu dinamica productivității.

“Ministrul (ministrul Muncii – Lia Olguța Vasilescu, n. red.) a venit inițial cu această propunere pentru sectorul bugetar, de 1.750 de lei, începând cu 2018, și de 1.550 de lei pentru tot sectorul economic (privat sau de stat sau mixt) să fie 1.550 lei. Ceea ce este inacceptabil”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Bogdan Hossu (foto), președintele Confederației cartel Alfa.

Declarativ, cel puțin, au renunțat la propunere, mai spune liderul sindical.

Un salariu minim de 1.750 de lei începând cu anul viitor ar însemna accelerarea, pentru sectorul bugetar, a graficului din programul de guevrnare al PSD. Guvernarea a început de altfel cu o supralicitare în domeniu a promisiunilor de campanie, fiindcă minimul garantat pe economie anul acesta era inițial de 1.400 de lei, nu de 1.450, cât s-a aplicat.

Dacă s-ar opta totuși pentru 1.750 de lei de la 1 ianuarie 2018, ar însemna o devansare cu doi ani a programului de guvernare. Doar în cazul bugetarilor.

Această decuplare a celor două sectoare nu ar fi o premieră, întrucât s-a mai practicat și în timpul crizei, când privatul a rămas la un salariu minim de 600 de lei (în 2009), pe când cel al bugetarilor a crescut la 705 lei.

Corelarea cu productivitatea

Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), nu este foarte uimit de această posibilitate, dar spune că există deja, de vreo doi ani, o presiune pe mediul privat: “Diferența de tarif mediu orar (mediu – n. red) dintre sistemul bugetar și cel privat era acum încă de acum doi ani: de 18 lei la stat și de 12 lei în privat”.

Dacă ritmul de majorare a salariului minim va fi același și conform celor vechiculate, “va fi aruncată în toată grila de salarizare”, spune Cristian Pârvan. “Celui care are azi 1.750 de lei nu o să-i convină că vine din urmă cel care avea doar 1.250 de lei, iar el nu primește nimic, deși există o diferență de calificare”, explică liderul PIAROM.

În opinia sa, o accelerare de salarii în cazul unei industrii intens manufacturiere, adică una care folosește forță de muncă redus calificată, va crea în mod evident probleme.

“Am rămas cu o structură economică low tech și atunci posibilitățile sunt mici” – unii producători vor supraviețui, alții vor nu, iar producătorii străini ar putea alege relocarea, după atingerea unui punct critic, mai spune Cristian Pârvan.

Pentru că, în privat, corelarea cu productivitatea trebuie să existe.

De exemplu, explică Pârvan, la Dacia, angajații cer acum, la negocierile cu administrația, o creștere cu 450 lei de lei a salariilor, față de 130 cât a oferit conducerea. România le-a dat însă 18 milioane de euro pentru automatizare, și productivitatea va crește, dar vor fi dați afară oameni. “De vreo câțiva ani, cei de la Renault spun: Da, vreți salarii mai mari? O să dăm salarii mai mari, dar cu oameni mai puțini”, a mai spus liderul PIAROM.

În opinia liderul de sindicat Bogdan Hossu, nu ar trebui să se discute despre această corelare între retribuții și productivitate înainte ca salariul minim garantat în plată nu ajunge la nivelul coșului minim de consum.

Ce spunea în 2016 reprezentantul rezident al FMI – salarii minime în funcție de regiune

Creșterea salariului minim în România a fost mai rapidă decât cea a productivității, spunea anul trecut Alejandro Hajdenberg, reprezentantul rezident al Fondului Monetar Internațional pentru România și Bulgaria. El atrăgea atenția că asta ar putea afecta competitivitatea companiilor și descuraja investițiile.

“Creșterea salariului minim are ca efect scăderea competitivității externe, descurajarea investițiilor străine, iar ecartul dintre cei care câștigă salariul minim și ceilalți salariați se îngustează, fapt care poate descuraja angajații să facă eforturi progresiv, dacă apreciază că munca lor nu merită făcută, din cauza diferenței mici de salarii.

Practic, nu câștigi mai mult dacă studiezi mai mult sau investești mai mult, lucru ce descurajează efortul de a excela”, explica Alejandro Hajdenberg, la o dezbatere organizată de Ministerul Finanțelor Publice.

El recomanda depolitizarea politicilor privind salariul minim și era de părere că ar fi potrivit un salariu minim diferențiat la nivel regional, în funcție de dezvoltarea regiunilor: “Același salariu minim nu este potrivit pentru toate regiunile, întrucât diferite părți ale țării se află la niveluri diferite de dezvoltare, astfel că salariul minim ar trebui să fie diferit”, spunea Hajdenberg.

Sursa: Cursdeguvernare.ro

Alexandru Petrescu, ministrul Economiei, a apreciat că „este important să folosim experienţa seniorilor, memoria instituţională şi cultura organizaţională din industria românească”. Oficialul a avut o întrevedere cu reprezentanţii Patronatului Investitorilor Autohtoni din România – PIAROM.

Discuţiile s-au axat pe importanţa creşterii şi sprijinirii capitalului românesc şi rolul acestuia în dezvoltarea industriei bazată pe tehnologii şi produse cu valoare adăugată mare, care pot fi realizate în ţară, la preţuri competitive. „Partenerii de dialog au salutat, totodată, susţinerea acordată industriei de apărare prin Programul de Guvernare, menţionând necesitatea revitalizării capacităţilor de producţie existente în acest sector cu tradiţie şi de importanţă strategică”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

În context, s-a apreciat că ar fi utilă o politică de susţinere a intrării produselor româneşti pe piaţă printr-un program de referinţe naţionale în care produsele româneşti sunt testate, dobândind astfel un istoric de viabilitate pe piaţa internă şi creându-se totodată premisele accesului pe pieţe externe. În acest sens, ministrul Economiei a propus ca „împreună să instituţionalizăm un cadru de discuţie – un Consiliu consultativ pentru industria românească – în care să analizăm modalităţile de concretizare ale ideilor dumneavoastră, care să conducă la un ghid pentru o Românie industrială competitivă. Totodată, dezbaterile noastre vor contribui activ la elaborarea agendei şi a documentelor de politică industrială, pentru care Ministerul Economiei este responsabil”.

Ministrul Alexandru Petrescu a mai spus că, venind în întâmpinarea investitorilor autohtoni şi a nevoii lor de internaţionalizare, „industria autohtonă poate şi trebuie promovată atât prin intensificarea participării la târguri şi misiuni economice internaţionale prin cele două programe gestionate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, cât şi ca membri în delegaţiile României în cadrul comisiilor mixte interguvernamentale”.

Pe parcursul întâlnirii, reprezentaţii PIAROM au trecut în revistă şi unele dintre dificultăţile cu care se confruntă în activitatea curentă, în condiţiile economiei de piaţă. Printre acestea se pot enumera blocajele în producţie cauzate de proceduri şi condiţii de participare la licitaţii, lipsa comenzilor din intern, probleme cu certificarea anumitor produse, dificultăţi în relaţia cu băncile, sincope în armonizarea cadrului legislativ şi lipsa alinierii ofertei educaţionale la necesităţile reale privind calificarea forţei de muncă din piaţă.

La întrevederea desfăşurată la Ministerul Economiei, delegaţia PIAROM a fost condusă de Cristian Pârvan, preşedintele patronatului.

Sursa: Mediafax.ro