Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) urmareste atent dezbaterile publice ocazionate de opiniile divergente exprimate la nivel national, la nivelul UE, dar si la nivel mondial, cu privire la echilibrul economic local/global sau global/local.

Crezand ca opiniile trebuie bazate pe date, cu sprijinul Ziarului Financiar, la initiativa Patronatului Investitorilor Autohtoni, a fost publicata, in 2015, o prima „radiografie” a economiei romanesti, respectiv a zonelor dominate de capitalul local, precum si a celor dominate de investitiile straine.

Cifrele prezentate, provenind prin prelucrarea datelor de bilant ale companiilor, ilustreaza public punctele tari ale capitalului romanesc – profit in perioada 2008-2014 in valoare totala de 54 mld. lei – fata de capitalul strain – doar 3 mld. lei pentru aceeasi perioada. La fel, beneficiind de prezenta in sectoare industriale de baza sau care sunt influentate substantial de nivelul tehnologic (petrol, energie, constructia de automobile s.a.), productivitatea companiilor cu capital strain este dubla fata de cea realizata de companiile cu capital autohton.

In plus, se verifica efectul de antrenare a capitalului autohton in zonele unde este prezent capitalul strain, chiar daca PIAROM crede ca aceasta este o stare ce trebuie puternic imbunatatita.

Comentariile legate de acordarea, in perioada 2007-2015, a cca. 720 mil. euro ajutoare de stat, in procent de 99% companiilor multinationale, unele dintre acestea de nivel mondial, reprezinta o realitate, ca si rezultatele cel putin discutabile obtinute ca dezvoltare economica (niciun guvern nu a prezentat public vreo analiza a efectelor generate de aceste ajutoare de stat si a efectelor acestora in cresterea economica locala/nationala).

In acest context, aprecierile facute de domnul Karl Sevelda, CEO Raiffeisen Group, la solicitarea Ziarului Financiar, cu ocazia conferintei Euromoney de la Viena, ar trebui sa fie privite cu retinere. Lipsa de informatii corecte, ca si interesul direct focalizat exclusiv in domeniul intermedierilor financiare al companiei Reiffeissen Group, explica lipsa de argumente si utilizarea, cu prea mare usurinta, a etichetarii unor tari sau oameni de afaceri ca fiind nationaliste/nationalisti, in conditiile alegerilor prezidentiale din Austri si ale sloganului devenit „mondial” America FIRST!, in paralel cu indemnurile directe ca fiecare tara  sa fie FIRST in negocierile multiple si dificile ce vor avea loc in viitor.

Globalizarea a fost pusa in discutie chiar si la Forumul de la Davos, conceptul generand dezbateri tot mai puternice la nivelul tarilor UE, BREXIT-ul fiind, conform multor analisti, doar varful aisbergului.

Pericolul protectionismului este real, consecintele sale negative sunt apreciate ca daunand indeosebi companiilor globale (confruntate cu reintroducerea de taxe vamale, conditionalitati tehnice, netarifare s.a.). In fapt, pe termen scurt va castiga activitatea economica locala, cu mentinerea unor decalaje, generate de neutilizarea unor tehnologii avansate, uneori impuse pietei prin actiuni majore de marketing.

Traim intr-o lume in schimbare, poate chiar disruptiva, in care echilibrul local economico-social este cel putin la fel de important ca procesul de Globalizare.

Romania nu este „cosmopolita”, dar de secole a trebuit sa asimileze, integreze, digere si sa imbunatateasca cele mai variate si contradictorii influente: turca, greaca, rusa, maghiara, germana, franceza si multe altele.

Si am facut-o, am educat generatii de specialisti, am produs bunuri si servicii cautate si azi in tari care nu-si propun salturi tehnologice majore, dar si costisitoare.

Cred ca PIAROM va reusi sa realizeze punte de discutii, analize si sa contribuie la identificarea de politici publice, agreate de toti decidentii politici romani, astfel incat capacitatea capitalului autohton sa fie sprijinita prioritar, urmarind cresterea ofertei acestuia intr-un proces tot mai profund de colaborare cu investitorul strain, spre avantajul reciproc al celor doi parteneri.

Romania isi propune sa inoveze, sa revina la o productie majoritara cu valoare adaugata cat mai  mare, oferind oportunitati diverse, pentru competente diverse, cu un accent special pentru forta de munca, calificata sau inalt calificata.

In lipsa unor astfel de politici publice coerente, continue, si beneficiind si de colaborarea partenerilor externi, cresterea anuala a PIB cu min 5% pe an, ca si procesul de convergenta economica reala a Romaniei catre media UE, ramane doar un deziderat imposibil de atins intr-o perioada rezonabila de timp (10-15 ani).

Cristian Parvan

Presedinte PIAROM

Guvernul va derula noi programe nationale pentru sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) si romanilor care vor sa-si deschida o mica afacere, in anul 2017, prin bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, dar vechile programe START si SRL-D, pentru start-upuri si antreprenori debutanti, apar fara bugete proprii in schita penru acest minister.

Conform proiectului Bugetului de stat pe anul 2017, in bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat vor fi prevazute 686,2 milioane de lei – credite bugetare, adica bani efectiv alocati, si 1,915 miliarde de lei credite de angajament, adica limite superioare de cheltuieli care pot fi angajate in exercitiul bugetar.

Alocarile totale sunt mult mai mari decat cheltuielile realizate anul trecut. Executia preliminata pe anul 2016 a atins 122,9 milioane de lei – credite bugetare si 152,9 milioane de lei credite de angajament.

Toate aceste alocari pot suferi insa modificari atat in Guvern, cat si in Parlament.

VEZI AICI lista completa a Programelor IMM si start-up pentru anul 2017

Sursa: startupcafe.ro

Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) sustine ca antreprenorii trebuie, si in actuala guvernare, sa faca fata unor politici publice lipsite de predictibilitate, in contextul adoptarii masurii de eliminare a plafonarii CAS si CASS.

“Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) intelege ratiunea eliminarii plafonarii la 5 salarii a CAS si CASS, insa remarca ca si in actuala guvernare antreprenorii trebuie sa faca fata unor politici publice lipsite de predictibilitate”, se arata intr-un comunicat al asociatiei, trimis Redactiei.

PIAROM solicita ca ideile “valoroase” legate de sustinerea mediului de afaceri, cum ar fi viitoarea lege a preventiei, utilizarea diferentiata a ajutoarelor de stat, precum si alte masuri prevazute expres in programul de guvernare, sa fie elaborate si promovate “printr-o consultare autentica” cu mediul de afaceri.

Asociatia precizeaza ca a analizat, cu sprijinul Inspectiei Muncii, impactul macro al masurii de eliminare a plafonarii CAS si CASS, pe baza datelor existente in sistemul REVISAL in luna octombrie 2016, corelate cu valoarea salariului mediu brut pe economie la nivelul aceleiasi perioade calendaristice.

“Constatam ca cifrele vehiculate public sunt sensibil diferite de realitatile din economie”, subliniaza PIAROM.

Astfel, in luna octombrie 2016, in registrul de evidenta al salariatilor figurau 23.478 de contracte de munca cu valoarea cel putin egala cu 5 salarii medii brute pe economie.

Potrivit asociatiei, dintre acestea, aproximativ 43% sunt concentrate la nivelul a zece ocupatii: manager proiect informatic, director general societate comerciala, manager director/director adjunct, inspector-sef, manager proiect, director executiv banca/director/director adjunct, programator, director vanzari, director societate comerciala, director economic.

Dintre cele 23.478 contracte de munca, 3.633 reprezinta specialisti in tehnologia informatiilor si comunicatiilor, defalcati astfel: manager proiect informatic, programator, analist, inginer de sistem software, proiectant sisteme informatice, inginer de sistem in informatica, programator de sistem informatic, alte categorii de specialisti IT.

In ceea ce priveste repartizarea acestor salariati pe industrii, in functie de codul CAEN principal, principalele cinci industrii sunt: activitati de realizare a soft-ului la comanda (software orientat client), alte activitati de intermedieri monetare, activitati de consultanta pentru afaceri si management, activitati de consultanta in tehnologia informatiei, activitati de editare a altor produse software.

Guvernul Grindeanu a adoptat, pe 6 ianuarie, o ordonanta de urgenta (OUG) de modificare a Codului Fiscal prin care este eliminata plafonarea contributiilor la asigurarile sociale si la cele de sanatate la nivelul echivalentului a cinci salarii medii brute.

Contributia de asigurari de sanatate si cea de asigurari sociale se va face, pe viitor, in functie de veniturile fiecarei persoane. Pana acum, nivelul acestora era plafonat la nivelul a cinci salarii medii brute.

“Se urmareste eliminarea inechitatilor privind plata contributiilor in procente egale, pentru toti salariatii, prin renuntarea la actualele plafoane privind contributiile de asigurari sociale si contributiile de asigurari sociale de sanatate”, a motivat Guvernul, intr-un comunicat de presa.

De asemenea, a fost introdusa exceptia potrivit careia, persoanele care realizeaza venituri din investitii si/sau din alte surse nu datoreaza contributie de asigurari sociale de sanatate pentru aceste venituri daca, in cursul anului fiscal realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor, venituri din pensii, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din asocierea cu o persoana juridica sau venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura.

Sursa: bursa.ro

Alte articole pe aceeasi tema, pe baza comunicatului PIAROM:

DC NEWS – Romanii cu bani se plang ca trebuie sa plateasca mai mult la sanatate 

STARTUP CAFÉ – LISTE Cate persoane sunt afectate de noua plata a CAS si CASS si ce joburi au. Categorii de IT-isti, manageri, bancheri (PIAROM)

ANTENA 3 – Câte persoane sunt afectate de noua plată a CAS şi CASS şi ce joburi au 

Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) transmite guvernului ca intelege ratiunea eliminarii plafonarii la 5 salarii a CAS si CASS, insa remarca ca si in actuala guvernare antreprenorii trebuie sa faca fata unor politici publice lipsite de predictibilitate.

Pentru a elimina acest neajuns, PIAROM a transmis oficial solicitarea ”ca ideile valoroase legate de sustinerea mediului de afaceri, cum ar fi viitoarea lege a preventiei, utilizarea diferentiata a ajutoarelor de stat, precum si alte masuri prevazute expres in programul de guvernare sa fie elaborate si promovate printr-o consultare autentica cu mediul de afaceri”.

PIAROM, cu sprijinul Inspectiei Muncii, a analizat impactul macroeconomic al masurii de eliminare a plafonarii CAS si CASS, pe baza datelor existente in sistemul REVISAL in luna octombrie 2016, corelate cu valoarea salariului mediu brut pe economie la nivelul aceleiasi perioade calendaristice.

Din datele colectate se constata ca cifrele vehiculate public sunt sensibil diferite de realitatile din economie.

Astfel, in luna octombrie 2016, in registrul de evidenta al salariatilor figurau 23.478 de contracte de munca cu valoarea cel putin egala cu 5 salarii medii brute pe economie. Dintre acestea, cca. 43% sunt concentrate la nivelul a 10 ocupatii, respectiv:

Citeste mai departe pe cursdeguvernare.ro

Ministerul Educatiei Nationale a transmis, recent, precizari privind fundamentarea si calendarul activitatilor specifice pentru stabilirea cifrei de scolarizare pentru invatamantul dual pentru anul scolar 2017-2018.

VEZI AICI DOCUMENTUL INTEGRAL

Producatorul de vagoane Astra intra pe piata transportului feroviar de calatori prin introducerea unui tren nou pe ruta Bucuresti – Arad. Alte rute pe care urmeaza sa opereze sunt Timisoara – Baia Mare si Timisoara – Viena, a declarat, pentru Economica.net Valer Blidar, proprietarul companiei.

Astra Vagoane Calatori Arad a prezentat recent noul sau tren, denumit Transcarpatic. Aceasta va fi introdus in circulatie pe ruta Arad – Bucuresti pana pe data de 15 ianuarie, a spus Valer Blidar. Potrivit acestuia, pretul unui bilet de calatorie nu va fi mai mare decat cel al concurentului CFR Calatori.

Intr-o Romanie cu milioane de pensionari la limita supravietuirii, dar si cu cei mai saraci angajati din UE, promisiunile de mai bine ale PSD au adus partidul la guvernare. Nota de plata a acestui program de guvernare va fi insa extrem de incarcata.

In tara in care hipermarketurile sunt cei mai mari angajatori nationali, statisticile arata totusi o realitate absurda. Potrivit datelor oficiale, circa 90% dintre pensionari castiga sub 1.500 de lei, nivelul minim pentru un trai decent, iar aproximativ 25% din salariati sunt platiti cu salariul minim pe economie.

Intr-o avalansa de promisiuni electorale, PSD a garantat ca va opera o noua majorare cu 200 de lei a salariului minim brut pe economie, pana la valoarea de 1.450 lei, de la 1 februarie, dar si ca va indexa pensia minima garantata de la 400 de lei, la 520 lei, ori va majora punctul de pensie la 1.000 de lei, chiar din acest an.

Locuri de munca in pericol

Care vor fi costurile acestor masuri? La capitolul salariu minim, statul ar putea iesi chiar pe plus din aceasta majorare, potrivit calculelor specialistilor pentru EVZ. Cresterea salariului minim brut cu 200 de lei, care se va aplica la 1 februarie, va insemna o crestere a salariului net de 140 de lei, pana la 1.065 de lei pe luna. In schimb, statul va incasa, din taxe, 718 lei, cu 105 lei in plus fata de momentul actual. Pentru industriile usoare, dar si pentru micii intreprinzatori, tensiunea va fi in crestere din cauza acestei majorari, care va impinge in sus toata grila de salarii.

Proaspatul ministru pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, Florin Jianu, spunea anul trecut, cand reprezenta intreprinderile private mici si mijlocii din Romania, ca majorarea salariului minim la 1.450 de lei este nesustenabila si va distruge o parte din locurile de munca, mai ales in zona rurala. Ieri, la audierile din Parlament, s-a declarat de acord cu majorarea salariului minim, insa a solicitat atentie fata de firmele care se afla in pericol sa piarda locuri de munca.

Cristian Parvan, presedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), ne-a declarat ca „e bine ca ajustezi pensiile si salariile mici, dar punctul central trebuie sa fie spijinirea celor care muncesc. La prima vedere, par masuri pozitive, cu conditia sa stimulam munca”.

Riscurile pentru economie

Presedintele PIAROM a adaugat ca statul va trebui sa adopte o politica inteligenta de a crea locuri de munca, in zonele deficitare, dar si de a incuraja angajarea celor care stau doar pe ajutoare sociale. El a adaugat ca majorarea acestor cheltuieli e sustenabila in ideea ca economia merge: „Daca mediul de afaceri performeaza, toate lucrurile devin mai sustenabile. Daca economia se gripeaza, vor fi mari probleme, pentru ca sunt cheltuieli fixe”. El a atras atentia si la majorarea pensiei minime la 520 lei, care va ajunge sa creeze egalitate intre cei care au muncit si cei care nu.

Haos la pensii

Datele oficiale arata ca aproape un milion de romani au o pensie intre 400 si 600 de lei dupa o viata de munca si altti aproape o jumatate de milion care incaseaza pensia minima garantata. Deficitul sistemului de pensii este urias, de 4 miliarde euro (circa 18 mld. lei), bani care trebuie imprumutati de stat pentru a plati pensiile. Potrivit calculelor furnizate EVZ, doar majorarea punctului de pensie si a pensiei minime ar insemna un efort bugetar suplimentar de 7,6 miliarde de lei. Neimpozitarea pensiilor sub 2.000 de lei si scutirea de la plata CASS a pensionarilor, aprobate ieri in Parlament, vor avea un impact de circa 300 de milioane de euro.

Banii, recuperati din majorari de taxe

Deja noul ministru al Finantelor, Viorel Stefan, a vorbit ieri in Parlament despre pachetul legislativ privind taxarea in domeniul hidrocarburilor, care va contine, pe langa o noua formula de stabilire a redeventelor, si un impozit suplimentar de 20% pe productia de petrol si gaze naturale care nu se prelucreaza in tara. In plus, sa nu uitam ca PSD a vrut sa amane reducerea TVA si eliminarea unor taxe, de la 1 ianuarie.

Sursa: evz.ro

A fost facut public Pachetul de informatii  2017 din cadrul Subprogramului 2.1 „Competitivitate prin cercetare, dezvoltare si inovare – Cecuri de inovare” al Programului P2 „Cresterea competitivitatii economiei romanesti prin cercetare, dezvoltare si inovare” al Planului National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2015-2020 PNIII.

IMM urile, in calitate de Beneficiari, sunt incurajate de ANCSI sa apeleze la inovare (in valoare de max 50.000 lei), iar centrele de cercetare de drept public sunt cele care, in calitate de furnozori, vor presta serviciile.

Domeniile sustinute vizeaza cu precadere energia/bioeconomia/mediu!

Conditiile sunt descrise in detaliu in pachetul de informatii DE AICI