Programele Casa Verde si Casa Verde Plus, lansate, la finalul lunii iulie, in dezbatere publica, de Ministerul Mediului, au condus la discutii aprinse, contradictorii, atat pe marginea materialelor prevazute in lista ministerului spre a fi utilizate in termoizolarea locuintelor, cat si in ceea ce priveste bugetul avansat de minister pentru finantarea lucrarilor, toti cei interesati solicitand revizuirea acestor programe.
Surse din cadrul Ministerului Mediului ne-au precizat ca, in timpul dezbaterilor, a fost depus un volum insemnat de observatii si propuneri, dublu fata de volumul observatiilor depuse pentru orice alt program guvernamental. Specialistii din ministerul de resort analizeaza fiecare dintre aceste propuneri, urmand ca, daca vor considera ca este cazul, sa includa o parte din ele in Ghidurile de finantare care au produs atatea nemultumiri in piata.
De cele doua programe vor putea beneficia circa 10.000 de romani care doresc sa-si construiasca locuinte noi sau sa-si renoveze casele cu materiale ecologice, dupa cum a spus ministrul Mediului Cristiana Pasca-Palmer.
Oficialul a subliniat ca, prin programele Casa Verde si Casa Verde Plus, atat cetatenii, cat si autoritatile publice si persoanele juridice pot sa acceseze suportul financiar ca sa-si schimbe sistemul de incalzire pe panouri fotovoltaice si solare.
Ministrul de resort a explicat: “Programul integral are 198 milioane de lei, dintre care 93 de milioane sunt pentru programul clasic, de inlocuire a sistemelor de incalzire si 45 milioane lei – pentru partea de materiale de constructie ecologica. (…) O persoana fizica poate primi o finantare de 6.000 de lei pentru achizitia unor panouri solare care sa asigure apa calda menajera, adica 100% din costuri. In cazul achizitiei unei pompe de caldura, finantarea ajunge la 8.000 de lei, adica 70-80% din costurile totale pentru ca panourile solare vor putea sa fie finantate in proportie de 100%. Asociatiile de locatari nu vor putea, inca, sa acceseze acest program pentru ca este o interpretare juridica din cauza careia nu o pot face. Lucram si la aceasta”.
Conform ghidurilor de finantare, proiectele derulate prin “Casa Verde Plus” vor include, pe langa sistemele de incalzire, optimizarea energetica prin folosirea de materiale cu amprenta redusa de carbon, sisteme de acoperisuri verzi, sisteme de eficientizare a consumului de resurse si sisteme de iluminat ecologice.
Pentru cladirile publice pot fi obtinute finantari de pana la 90% din proiect, dar nu mai mult de 500.000 de lei pentru unitatile de cult si doua milioane de lei pentru institutiile publice. Pentru primarii, subventia este de maximum patru milioane de lei pentru orasele cu peste 100.000 de locuitori si scade gradual pana la 500.000 de lei pentru localitatile cu mai putin de 3.000 de locuitori.
Persoanele care doresc sa acceseze aceste programe trebuie sa se inscrie la Agentia pentru Protectia Mediului de pe raza judetului unde locuiesc si sa intocmeasca un dosar. Angajatii de la Administratia Fondului de Mediu vor analiza dosarul, apoi va fi semnat un contract cu viitorul beneficiar, care va avea la dispozitie un an pentru achizitionarea sistemului si ca sa depuna facturile pentru decontare. Finantarea va fi acordata pe principiul “primul venit, primul servit”.
Scopul programului il reprezinta imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, prin reducerea gradului de poluare cauzata de arderea lemnului si a combustibililor fosili utilizati pentru producerea energiei termice folosite pentru incalzire si obtinerea de apa calda menajera, precum si stimularea utilizarii sistemelor care folosesc in acest sens sursele de energie regenerabila, nepoluante, prin finantarea din Fondul pentru mediu a proiectelor privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire, precizeaza ministerul de resort.
Programul, care va fi aprobat prin Ordin de ministru, se va derula in limita fondurilor prevazute cu aceasta destinatie prin bugetul anual al Fondului pentru mediu, aprobat conform legii.
Suma alocata sesiunii, distribuita pe judete conform numarului de locuitori, se publica odata cu anuntarea deschiderii sesiunii de depunere a dosarelor de finantare, prin dispozitie a presedintelui Administratiei Fondului pentru Mediu.
Pe parcursul derularii programului, orice redistribuire a sumelor alocate se poate face prin dispozitie a presedintelui Autoritatii.
Suma aprobata nu poate fi suplimentata, beneficiarul trebuind sa asigure din surse proprii finalizarea proiectului.
Conform ghidului de finantare, in forma sa initiala, pusa pe site-ul ministerului, Autoritatea nu acorda plati in avans si finanteaza cheltuieli eligibile efectuate dupa semnarea contractului de finantare nerambursabila. De asemenea, Autoritatea nu efectueaza plati pentru facturile reprezentand avansuri in baza contractelor incheiate intre beneficiarii finantarii si furnizorii de servicii/ produse/lucrari aferente proiectului.
Odata cu depunerea dosarului de decontare, beneficiarul este obligat sa faca dovada achitarii integrale a serviciilor/produselor/lucrarilor aferente proiectului.
Indicatorul de performanta a programulului il reprezinta numarul de sisteme de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, achizitionate si instalate prin program.
ROMEPS: “Materialele ecologice din programul Casa Verde – nocive pentru sanatate”
Producatorii de polistiren expandat din tara noastra au transmis oficialitatilor o adresa prin care solicita “revizuirea urgenta a programului si promovarea de solutii cu adevarat ecologice in programul privind efectuarea de lucrari destinate eficientei energetice”.
Delia Filip, director executiv al Asociatiei Producatorilor de Polistiren Expandat din Romania (ROMEPS), a precizat: “Ne surprinde decizia Ministerului Mediului de a include in acest program materiale care, atunci cand sunt puse in termosistem, devin extrem de periculoase pentru sanatate. Doua exemple concludente sunt vata minerala bazaltica si lana. Pentru prima dintre acestea stim ca exista studii, iar specialistii au avertizat in nenumarate randuri ca produce daune omului si mediului. Vorbim despre o toxicitate extrem de ridicata si despre praful de fibre din componenta vatei ce poate patrunde in plamani si ramane retinut in interiorul lor, provocand grave afectiuni respiratorii.
Totodata, adezivul utilizat pentru lipirea fibrelor contine formaldehida, un cunoscut cancerigen. Tocmai de aceea, chiar producatorii recomanda un echipament special pentru cei care pun in opera o lucrare cu vata minerala, astfel incat sa se evite inhalarea fibrelor”
Asociatia atrage atentia ca, in cazul termoizolatiei cu lana, este vorba despre “un liant care nu poate fi reutilizat si care poate contine pesticide”: “In plus, atat la vata minerala bazaltica, dar si la alte materiale ca lana si celuloza, calitatile izolatoare sunt cu mult diminuate in cazul infiltrarii apei in aceste materiale”.
Programul Casa Verde a creat un deficit de imagine producatorilor de polistiren, a spus Dan Anghel, director in cadrul ROMEPS, in cadrul unei dezbateri pe subiect, organizata de ziarul BURSA, la inceputul lunii august.
Domnia sa a mentionat: “Am simtit ca avem si vom avea un deficit de imagine in ceea ce priveste produsul pe care il comercializam in Romania si in intreaga Europa. Mi se pare ca nu este corect ca s-au propus niste materiale in acesta lista a programului Casa Verde. (…) Vrem sa combatem acest deficit de imagine pentru o industrie care asigura materia prima pentru termoizolatie, creeaza foarte multe locuri de munca si creeaza economii sensibile in cheltuielile cu incalzirea”.
In opinia domnului Anghel, este “oarecum nedrept ca din cele doua produse consacrate pentru termoizolatia cladirilor de mai bine de 50 de ani, sa fie inclusa pe lista vata, cu aura de material eco, spre deosebire de polistiren”.
Programul Casa Verde este subfinantat, iar criteriile privind eficienta energetica a locuintelor pentru care se aplica un proiect trebuie sa fie foarte clar stabilite in Ghidul de finantare, a declarat domnul Anghel.
In opinia reprezentantului ROMEPS, daca se doreste continuarea acestui program, atunci obiectul final ar trebui sa fie economia de energie pentru incalzirea locuintelor: “Poate fi paradoxal, dar cheltuim mai multi bani si resurse in timpul verii pentru a avea racoare in case sau la birou, decat iarna ca sa avem caldura. Propunerea noastra este sa fie indicate criterii foarte clare de eficienta energetica a locuintelor care aplica si sunt acceptate in acest program”.
Marius Barna, Adeplast: “Diferenta intre vata bazaltica si polistiren nu justifica discrepanta de pret”
Circa 80% din termoizolatiile efectuate la nivel european sunt realizate cu polistiren expandat, a precizat Marius Barna, director tehnic in cadrul AdePlast, sustinand ca acest material ar trebui sa fie eligibil in cadrul programului Casa Verde 2016.
Potrivit domniei sale, polistirenul are un raport calitate/pret optimal: 22 euro/metrul cub, fata de 46 de euro pe metrul cub, la vata bazaltica.
“Am vrea sa stim de ce nu putem sa fim inclusi in acest program – Casa Verde/Casa Verde Plus?”, a intrebat domnul Barna.
Acesta a subliniat ca una dintre problemele ridicate in cazul termoizolarii cu polistiren a fost rezistenta la foc. Insa, conform domniei sale, AdePlast a obtinut o certificare europeana pentru rezistenta la foc, la un institut din Ungaria.
“Testele efectuate au iesit imbucuratoare. Certificarea este la 45 de minute, noi am trecut de 65 de minute (n.r. la rezistenta la foc). Am demonstrat ca putem face corect o izolare termica folosind polistiren. Aplicat corect, cu materiale de buna calitate, putem sa obtinem certificare europeana”, a declarat Marius Barna.
In opinia reprezentantului AdePlast, eliminarea polistirenului din categoria materialelor eligibile (canepa, lana, vata minerala bazaltica, pluta, perlit, celuloza) este discriminatorie si lipsita de orice fundament stiintific si practic.
Conform prezentarii domniei sale, polistirenul expandat raspunde obiectivului programului guvernamental: cresterea numarului de locuinte certificate energetic cu cel putin o clasa superioara fata de cea existenta si obiectului programului – efectuarea de lucrari destinate eficientei energetice prin finantarea nerambursabila din Fondul pentru mediu: “Fiecare din materialele de termoizolatie raspunde obiectivului programului si are propria sa utilizare.
Mentinerea in categoria materialelor eligibile a vatei bazaltice pentru care nu exista capacitati de productie in Romania concomitent cu eliminarea polistirenului poate conduce la o crestere artificiala a preturilor vatei bazaltice, indusa de cererea care va lua nastere ca urmare a implementarii programului, coroborata cu existenta unor limitari ale capacitatilor de productie europene, inflexibilitatea, viteza redusa si timpul mare de luare a deciziilor de catre multinationalele prezente pe piata”.
In Romania, este o singura fabrica de vata bazaltica, care functioneaza cu sincope foarte mari, a spus domnul Marius Barna, adaugand: “La nivel national, capacitatea fabricilor producatoare de polistiren este de aproximativ 8 milioane de metri cubi. Cum asiguri cantitatea aceasta cu vata? Din import? In jurul Romaniei sunt suficiente fabrici. Dar aducem din import, cand sunt atatia producatori aici care sustin atatia angajati.
Daca transferam cele 8 milioane de metri cubi pe an producatorilor de vata, ar insemna intrarea in Romania undeva la 185 de tiruri pe zi, iar, in sezon de varf, ajungem la 250 de tiruri de vata pe zi. Ii vedeti capabili sa faca asa ceva? Si la ce pret? Credeti ca Romania are capacitate de cumparare?”
Conform AdePlast, vata bazaltica este singurul material considerat eligibil pentru care exista productie la scara industriala in Uniunea Europeana: “Restul materialelor incluse in ghid in categoria materialelor eligibile (canepa, lana, vata, pluta, perlit, celuloza) sunt produse de nisa si nu exista capacitate de productie care sa satisfaca cererea care va rezulta din implementarea unui program guvernamental de anvergura.
In Romania, exista un singur producator, cu o capacitate de productie care reprezinta 10% din piata Romaniei, dar, din pacate, produsul nu este compatibil cu termosistemul. In consecinta, piata este una exclusiv dominata de importuri.
Pastrarea acestui material concomitent cu eliminarea polistirenului ar crea avantaje nete importatorilor de vata bazaltica si chiar riscul ca fondurile alocate sa nu poata fi cheltuite, din cauza dificultatilor logistice pe care le presupune importul de vata bazaltica si absentei productiei care sa acopere cererea in perioadele de sezon”.
Constantin Hariton, APIVMR: “Lista cu materiale din Programul Casa Verde nu trebuie sa fie inchisa”
Producatorii de vata minerala au raspuns afirmatiilor facute de jucatorii din piata polistirenului, afirmand ca vata de sticla si vata bazaltica sunt materiale izolatoare ce favorizeaza dezvoltarea durabila, fiind produse din materii prime ce se gasesc din abundenta in natura: vata minerala bazaltica din bazalt, dolomita, material reciclat sub forma de brichete, iar vata minerala de sticla din nisip, soda carbonatata, sticla reciclata. Reprezentantii Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Vata Minerala din Romania (APIVMR) mentioneaza ca vata minerala este reciclabila, poate avea continut reciclat si nu dauneaza sanatatii.
“Avem convingerea ca selectarea materialelor acceptate in programul guvernamental s-a facut in concordanta cu calitatile si performantele lor, cu rezultatele directe pe care acestea le pot avea asupra eficientei energetice a cladirilor si a protectiei mediului”, sustin membrii Asociatiei.
Acestia arata ca, spre deosebire de alte produse izolatoare existente, cele din vata minerala ofera si siguranta la incendii, fiind clasificate ca produse incombustibile: “Un alt mare avantaj il reprezinta faptul ca ele nu emit fum toxic, cunoscut fiind faptul ca inhalarea de fum reprezinta cea mai frecventa cauza de deces sau vatamare grava in incendii”.
Vata minerala de sticla si bazaltica sunt materiale cu un continut de Compusi Organici Volatili extrem de scazut, mult sub limitele recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii si mult sub emisiile generate de alte produse (de exemplu, lemn/ mobilier din lemn, covoare etc.), mai sustin sursele citate.
Lista cu materialele indicate in Ghidurile de finantare a Programelor Casa Verde si Casa Verde Plus nu ar trebui sa fie inchisa, este de parere Constantin Hariton, Presedintele APIVMR. Domnia sa ne-a declarat, recent: “Lista realizata de Ministerul Mediului ar trebui sa fie deschisa tuturor materialelor care pot dovedi, prin certificari si testari legale, ca indeplinesc conditiile impuse prin standardele europene si nationale, si apoi ca raspund dezideratelor acestui program. Trebuie, totusi, avut grija la caracteristicile ecologice ale produselor incluse. Spre exemplu, in cazul anumitor produse de izolare, altele decat cele din vata minerala, pentru a li se conferi calitati ignifuge, li se adauga unele componente care sunt incluse pe lista substantelor periculoase pentru sanatate, de catre Uniunea Europeana”.
IARC (International Association of Research on Cancer) arata, intr-un studiu realizat inca din 2002, ca vata minerala nu este clasificabila ca fiind cancerigena. In plus, ca o masura de prevedere, producatorii de vata minerala isi certifica voluntar produsele la EUCEB (The European Certification Board for Mineral Wool Products), certificare care atesta faptul ca fibrele sunt bio-solubile si nu sunt cancerigene, subliniaza conducerea APIVMR.
Referitor la bugetul avansat de autoritati pentru Casa Verde si Casa Verde Plus, domnul Hariton opineaza ca acesta este insuficient si neechilibrat din punct de vedere al distributiei fondurilor respective, materialele de constructie primind mai putin de jumatate din suma alocata programului de inlocuire a sistemelor de incalzire.
“Din punctul de vedere al interesului public si, deci, al Ministerului, ceea ce trebuie sa prevaleze este rezultatul final, adica obtinerea unui numar cat mai mare de locuinte care sa se incadreze fie in clasa de certificare energetica A, fie sa aiba calitatea de nZEB (cladiri cu consum aproape zero energie), conform prevederilor OM 386/27.04.2016”, apreciaza presedinetele Asociatiei.
Propunerile pe care producatorii si importatorii de vata minerala le-au facut ministerului de resort au vizat mai multe puncte: de la definitiile unor materiale de constructii, la elementele care pot fi luate in calculul suprafetei de izolat (de exemplu in ghid lipsesc acoperisurile tip terasa, care au o pondere tot mai mare in zonele urbane si a caror contributie la eficienta energetica a cladirii este importanta), la stabilirea unor criterii de eligibilitate coerente si in linie cu prevederile standardelor (criteriul din ghid era grosimea materialului izolant si nu conductivitatea sau rezistenta termica a acestuia) si tinand cont de zonarea climatica (termoizolatia de 15 cm la fatade, prevazuta in ghid, nefiind justificata in unele zone climatice), conform domnului Hariton.
Printre altele, domnia sa ne-a mai spus ca vata minerala ofera durabilitate, iar produsele din acest material au o durata de viata egala cu durata de viata a constructiei; beneficiaza de o stabilitate dimensionala, iar variatiile de temperatura nu modifica dimensiunile produselor din vata minerala, protejand in acest fel constructia de producerea tensiunilor.
Un alt avantaj care trebuie mentionat este izolarea fonica, ce ofera o protectie fonica net superioara, atat in cazul zgomotului aerian (ex: in solutii de tip termosistem sau terasa), cat si in cazul zgomotului de impact (ex: solutii de tip dala flotanta).
“Se stie foarte bine ca polistirenul este un material de izolatie mai ieftin, fiind solutia preferata de multi pentru izolatie termica si pentru fatade. Insa, prin natura materialelor folosite in procesul de productie, acesta nu poate fi prietenos cu mediul in aceeasi masura cu celelalte materiale inscrise pe lista programului Casa Verde Plus, iar riscul de afectare in caz de dezastre, atat a locuitorilor, cat si a imobilelor, este mai ridicat decat in cazul vatei minerale”, a conchis presedintele APIVMR.
PRO BCA: “Casa Verde si Casa Verde Plus presupun cheltuieli fara rezultate pozitive”
Programele Casa Verde si Casa Verde Plus nu fac decat sa conduca la cheltuirea unor fonduri fara viitoare rezultate pozitive si vizibile, considera reprezentantii Organizatiei Patronale a Producatorilor de BCA din Romania (PRO BCA).
Acestia arata ca deficientele programului pot fi structurate dupa cum urmeaza:
“1. Demararea separata a celor doua programe nu va avea efectul scontat. Pentru cresterea eficientei energetice a unui imobil trebuie luati in calcul toti factorii necesari:
– termoizolare exterioara sau interioara in functie de imobil (se stie ca la cladirile din patrimoniul national nu se poate intreveni la exteriorul fatadei chiar daca este vorba de eficienta termica);
– utilizarea instalatiilor eficiente pentru incalzire/racire – in prezent in Romania consumul de energie pentru racirea locuintelor este mai mare decat pentru incalzirea acestora;
– eliminarea tuturor puntilor termice, etc.
2. Lista materialelor eligibile care contine doua categorii, izolatie ecologica si zidarie ecologica, este una foarte restransa si nu se stiu exact criteriile in baza carora aceasta a fost intocmita.
3. Fondurile alocate acestor programe sunt mult prea mici, numarul potentialilor beneficiari fiind foarte redus in comparatie cu necesarul existent”.
Printre altele, PRO BCA a propus:
“1. Includerea in criteriile de eligibilitate cuprinse in ghiduri si a categoriei de lucrari destinate realizarii constructiilor noi, si nu doar a etapei de izolare ulterioara a acestora, avand in vedere ca alegerea materialului de zidarie poate avea o influenta considerabila in realizarea obiectivelor programelor privind efectuarea de lucrari destinate eficientei energetice, beneficiari persoane fizice si juridice. Aceasta completare trebuie urmata de adaugarea definitiilor privind materialele eligibile in sensul prezentelor ghiduri, dupa o analiza atenta a materialelor de zidarie existente pe piata din Romania din punct de vedere al caracteristicilor, performantelor si implicatiilor date de utilizare.
2. Tratarea egala a tuturor materialelor de zidarie eligibile, prin includerea listelor complete a acestora in toate materialele si machetele grafice in legatura cu prezentele ghiduri si programul Casa Verde Plus. Va aducem in atentie ca betonul celular autoclavizat (BCA) este un material cu performante tehnice remarcabile in ceea ce priveste capacitatea de izolare termica si, de asemenea, este un material ecologic, cu un ciclu de viata prietenos cu mediul inconjurator, de la materiile prime, procesul de fabricatie, produsul finit, transportul lui, punerea in opera, utilizarea si pana la reciclarea si eliminarea sa.
In brosura atasata acestor proiecte, la categoria zidarie ecologica, sunt incluse doua tipuri de produse: caramida si zidarie termoizolanta din canepa si var. Nu este justificata aceasta selectie restransa de materiale si nu sunt transparente criteriile pentru care au fost alese doar aceste materiale, tinand cont ca BCA-ul este cel mai important material care indeplineste standardele de eficienta energetica pentru cladiri cu un consum redus de energie. Atentia autoritatilor si a industriei trebuie indreptata catre indeplinirea normelor impuse de Directiva Uniunii Europene 2020 si sa incurajeze constructia de cladiri nZEB (neary zero energy building). Astfel, structura celulara a betonului celular autoclavizat (BCA) si continutul ridicat de pori de aer distribuiti uniform ii confera acestuia un randament termic mult mai bun decat al materialelor clasice de zidarie.
Realizand anvelopa cladirii din BCA, cu grosimile recomandate, se elimina nevoia de termoizolare suplimentara, reducand considerabil consumul de energie atat pentru incalzirea locuintei, cat si pentru racirea ei. Mai mult, in compozitia BCA-ului intra doar materii prime naturale ce se gasesc din abundenta in natura (nisip, var, ciment, apa, gips), materii prime curate, fara compusi chimici, iar procesul tehnologic de fabricare a acestuia este unul cu consum redus de energie. BCA nu arde, previne propagarea flacarilor, nu emana gaze toxice sau radiatii, elimina probleme legate de igrasie si condens in incapere”. Potrivit PRO BCA, cel mai recent studiu pe subiectul radioactivitatii materialelor de constructii, realizat la Universitatea Tehnica “Gh. Asachi” din Iasi, arata ca BCA are “unul dintre cei mai scazuti indici de radioactivitate dintre materialele de constructie analizate”.
Sursele citate mai subliniaza ca BCA este un material destinat constructiilor sustenabile, implicand un consum redus de energie si un nivel scazut de emisii de CO2.
“Casa Verde & EcoHORNET” vrea sa combata cele doua programe guvernamentale
Bugetul total de aproape 200 de milioane de lei, avansat pentru programele Casa Verde si Casa Verde Plus, este absolut insuficient, a subliniat Cristian Parvan, presedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din Romania (PIAROM).
Domnia sa a mentionat: “Casa Verde este un program interesant, ce reia un alt program, abandonat in ultimii patru ani, dar in niste conditii care nu sunt cele mai bune. Noi le-am sanctionat, dar din pacate reactiile pe care le-am primit de la Ministerul Mediului, de la Fondul de Mediu, de la Agentia pentru Protectia Mediului arata ca nici macar la nivelul ministerului nu exista o corelare, o informare si o coordonare asupra utilitatii acestor programe, pentru a pune in aplicare alte programe nationale”.
Tehnologiile romanesti inventate in domeniul eficientei energetice sunt total ignorate, fara nicio explicatie, a mai spus Cristian Parvan, adaugand: “Aceste programe nu iau in considerare absolut deloc necesitatea ca, gradual, sa schimbam sistemele de incalzire in foc deschis, consumatoare de lemn de foc, cu randamente absolut ridicole de eficienta si cu maxim de poluare. In schimb, ajungem direct la tehnologii sofisticate, foarte bune, eficiente, dar neclar de ce au fost alese. Este foarte bine ca se merge pe pompe de caldura, dar (…) nu s-a lamurit cine, de ce si pentru ce s-a ales aceasta modalitate de incalzire pentru a fi inclusa in program. (…) Avem tehnologii romanesti absolut ignorate, fara nicio explicatie, atat de Ministerul Mediului, cat si de Agentia de Protectie a Mediului, de Fondul de Mediu si Ministerul Energiei si de alte institutii. Programul este bun si nimeni nu contesta faptul ca se reia acest program, insa modul de punere in discutie timp de 10 zile, la sfarsit de iulie-inceput de august, rivalizeaza cu alte initiative ale altor guvernanti care faceau dezbateri publice de la Craciun pana dupa Revelion”.
In opinia domnului Parvan, materialele termoizolante trebuie utilizate in mod corespunzator cu tehnologiile adecvate, problema majora nefiind materialul, ci tehnologia.
PIAROM sustine derularea programului “Casa Verde & EcoHORNET”, lansat de societatea ecoHORNET, care produce echipamente pe baza de biomasa peletizata.
Compania, care s-a dotat de curand cu masini si utilaje noi, reducand costurile de productie, acorda subventii pentru echipamentele sale vandute in mod direct, diminuand costul pe produs.
Societatea a decis sa acorde subventii incepand cu data de 1 septembrie pentru urmatoarele categorii de utilizatori: persoane fizice cu cetatenie romana, asociatii de locatari constituite pe teritoriul Romaniei, societati comerciale cu capital privat romanesc, institutii publice, unitati administrativ-teritoriale, ferme agricole cu capital privat romanesc etc.
Inscriile se primesc in limita capacitatilor de productie.
ecoHORNET propune Consiliilor Judetene si Unitatilor Administrativ Teritoriale sa mobilizeze firme de profil din teritoriu, care pot prelua lucrari de confectii si prelucrari metalice, confectii de subansamble, dar si ansamblari de echipamente, pentru a-si mari capacitatea de fabricare si pentru a-si onora comenzile din judet.
Pentru proiecte semnificative, incepand cu blocuri de locuinte cu minim zece apartamente, membrii PIAROM ofera asistenta si consultanta pentru finantare si garantare, inclusiv pentru firmele care vor oferi servicii energetice (IMM-uri).
Pentru proiecte mari (de minim 1000 de apartamente), PIAROM va sustine potentialii investitori in obtinerea de finantare din partea Bancii Mondiale, BERD etc., institutii care sprijina constant proiectele de eficienta energetica si reducerea emisiilor poluante produse de sistemele clasice de incalzire.
“Decizia a fost luata pentru diminuarea efectelelor discriminarii pentru cetatenii Romaniei, create prin aplicarea programului Casa Verde, care subventioneaza din bani publici, banii cetatenilor, doar pe primii veniti, fara a stabili criterii de performanta privind depoluarea zonelor grav poluate, eficientizarea cladirilor cu consumurile cele mai mari de energie si poluante. Nu are in vedere faptul ca aceasta investitie (subventie) trebuie sa dezvolte economia romaneasca si sa creeze locuri de munca”, a precizat PIAROM.
Patronatul precizeaza: “Se subventioneaza cu bani din fondul de mediu cresterea eficientei energetice a cladirilor cu o treapta, de la clasa B la clasa A. (…) Se subventioneaza cu bani din fondul de mediu, cu 6.000 lei (100%) instalarea de panouri solare, asta doar pentru cei mai iuti, adica primilor inscrisi. (…) A fost exclusa de la subventii singura sursa care aduce populatiei planetei siguranta si independenta energetica – biomasa, centralele pe peleti”.
Reprezentantii PIAROM spun ca asteapta sa se subventioneze echipamente cu eficienta maxima, emisii minime, care sa evite arderea lemnului, sa depolueze solul, apa si aerul, sa opreasca defrisarea padurilor, sa stopeze saracia energetica a populatiei, sa creeze locuri de munca.
Case din canepa si var – program paralel cu “Casa Verde”
HempFlax, companie olandeza din segmentul de cultivare si procesare canepa, si Carmeuse, producator important de var la nivel mondial, demareaza un proiect paralel cu cel guvernamental – “Casa Verde Canepa” -, prin intermediul caruia ofera materia prima pentru zidarie, realizata din puzderie de canepa si var, pentru trei case in plus fata de cele selectate de minister. Reprezentantii acestor companii citeaza un studiu de German-nova Institut, care “a demonstrat ca fibrele naturale vin cu un avantaj evident fata de fibrele de sticla sau minerale: cantitatea foarte scazuta de carbon”.
Documentul citat spune ca cei care fie nu au depus dosarul de inscriere in programul initiat de Minister, fie nu s-au calificat, pot sa acceada la acest proiect, care acorda produse in valoare de aproximativ 5000 de euro pentru fiecare dintre cele trei case. Perioada de inscriere va avea loc incepand cu data de 1 octombrie si pana la 31 decembrie 2016.
Pentru acest proiect poate depune dosar pentru inscriere orice persoana fizica ce are in vedere fie construirea, in regie proprie, a unei case noi, fie un proiect de renovare.
“Cele mai importante criterii de selectie sunt ca toata zidaria sa fie realizata din canepa si var si ca proiectul sa se doreasca a fi finalizat in perioada de primavara – vara a anului 2017. Selectia se va realiza printr-un concurs de proiecte”, a subliniat Oana Suciu, Director General HempFlax Romania.
Puzderia de canepa este produsa de HempFlax in judetul Alba si constituie un produs secundar ce reprezinta partea lemnoasa a tulpinii, rezultata dupa extragerea fibrelor tehnice si intrebuintata ca material pentru constructii ecologice. Varul va fi asigurat de Carmeuse Holding, care are peste 150 de ani de experienta in producerea varului, a calcarului cu continut ridicat de calciu, a varului cu diverse granulatii si agregatelor si care ofera produse indispensabile marilor industrii din domeniul otelurilor, energiei, mediului si constructiilor.
Conform surselor citate, sectorul industrial de afaceri cu canepa este in continua crestere in Europa, in anul 2015 fiind raportata o crestere de peste 20%, la 22.000 ha, fata de 18.300 ha, in 2014.
Georgescu, APMCR: “Romania este tara europeana cu cele mai multe case ecologice – acelea facute de bunicii nostri din chirpici”
Claudiu Georgescu, presedintele Asociatiei Producatorilor de Materiale de Constructii din Romania (APMCR) este de parere ca programul trebuie sa fie unul coerent, in care sa vedem scopurile mari ale Romaniei, nu faptul ca vrem sa imbunatatim calitatea mediului.
Domnul Georgescu a subliniat ca, in acest domeniu, nu exista o coordonare intre factorii care “trebuie sa raspunda”.
Reprezentantul APMCR a adus in atentie faptul ca, in tara noastra, asistam la un paradox: “Romania este tara europeana care are cele mai multe case ecologice in acest moment. Conform Institutului National de Statistica, Romania are 20% din fondul de locuinte (1.600.000) construit din chirpici / acele caramizi facute de bunicii nostri. Dar, din cauza modului neglijent in care au fost construite, unele din ele in zone inundabile, ele pica la prima inundatie”.
Reprezentantul asociatiei considera ca, din punct de vedere tehnic, niciunul din cele doua programe guvernamentale nu este, de fapt, termoizolant. “Practic, sunt materii prime pentru produse termoizolante – si lana, si canepa etc.”, a afirmat domnia sa, mentionand: “Va trebui sa fim foarte atenti cu introducerea acestor produse pe piata”.
Domnul Georgescu a aratat ca “nu avem nici legislatie care sa defineasca ce este un produs ecologic”.
“In Germania exista doua sisteme de definire, in Norvegia – un sistem, in Austria – un sistem. Exista institute care gasesc criterii de definire a acestor produse, cum ar fi, spre exemplu, un produs care nu contine substante volatile sau care se bazeaza pe ciclul de viata, pe amprenta de carbon. Trebuie sa avem o legislatie foarte clara care sa spuna ceea ce este un produs ecologic”, a mai atras atentia Claudiu Georgescu, la dezbaterea organizata de ziarul BURSA.
Domnia sa a adus in discutie si primul program similar, care s-a desfasurat in urma cu cativa ani: “Am avut, acum cinci ani, un program a carui mare realizare a fost doar ca s-au cheltuit niste bani. Dupa ce s-au cheltuit, eficienta energetica a programului nu o stie nimeni, nici in ziua de astazi. De ce am reluat acest program fara sa avem niste fundamente clare pentru a-l porni?”.
Mircea Oros, ARACO: “Niciun material termoizolant nu poate lipsi din lista ministerului”
Programele Casa Verde si Casa Verde Plus sunt subfinantate, fiind insuficiente ca volum, este de parere Mircea Oros, director in cadrul Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO), care considera ca aceste programe guvernamentale reprezinta o picatura intr-un desert.
Domnia sa a declarat: “Consideram ca programul este binevenit, intrucat creeaza oportunitati de a munci si de a produce. Este evident, insa, ca este subfinantat. Si este evident ca anul acesta nu va fi aplicat, avand in vedere procedura de elaborare a ghidului si discutiile tehnice care apar”.
Domnul Oros considera ca niciun material termoizolant nu poate fi omis din lista eligibila a ministerului de resort, atata vreme cat raspunde necesitatilor si este certificat tehnic: “Vorbim, de fapt, de materii prime care pot fi inglobate in materiale corespunzatoare. (…) Faptul ca s-a omis polistirenul nu este bine. Consider ca este neaparat necesar sa continuam cu acest material, din punct de vedere al usurintei in utilizare, dar trebuie sa aiba proprietati corecte”. Mircea Oros a mai spus ca programul ar trebui integrat intr-o strategie nationala multianuala: “Ar fi foarte bine sa stim ce avem de facut in anul 2017-2018, pana la un anumit nivel in care consideram ca ne-am atins obiectivele. Daca astazi aplaudam acest program politic si la inceputul lui 2017 viitorul Guvern (…) abandoneaza programul, atunci ne vom afla in situatia prin care am trecut acum patru ani (n.r. cand s-a renuntat la primul program de acest gen)”.
Reprezentantul ARACO a subliniat ca forta noastra calificata de munca este, in mare parte, peste hotare, dar a precizat ca acest lucru nu inseamna ca forta de munca ramasa in tara nu poate fi instruita la nivelul la care sa raspunda unor cerinte de executie care sa duca la un produs bun.
Exista unele semne de intrebare ce fac referire la calitatea materialelor de constructii prinse in program, atrage atentia si Laurentiu Plosceanu, presedintele ARACO.
Domnia sa ne-a declarat: “Producatorii de polistiren nu au venit doar cu parerea lor – au invocat unele studii care demonstreaza ca anumite componente sunt cancerigene. In acest context ma gandesc si la azbestul utilizat sub diverse forme la construirea activelor imobiliare in anii ’70, in anii ’80 si dupa Revolutie. Este o mare problema la nivelul tarilor centrale est-europene ca in multe structuri este folosit azbest, neexistand tagada ca exista risc de cancer. Ceea ce spun producatorii de polistiren nu face decat sa readuca in discutie calitatea anumitor materiale si efectele lor asupra sanatatii muncitorilor si a celor care traiesc in aceste cladiri. Fibra de azbest poate produce cancere si poate scurta multe vieti omenesti. Aici avem nevoie de un alt program, care ar trebui citit printr-o componenta europeana, odata cu programele de reabilitare energetica a cladirilor”.
Laurentiu Plosceanu este de parere ca autoritatile trebuie sa aiba mare grija ca materialele si echipamentele care vor intra in finantarea acestui program sa nu induca niciun risc din punct de vedere al sanatatii beneficiarului: “Este un pas mic inainte, ce trebuie facut corect, cu echipamente si materiale care sa fie incontestabile din punct de vedere al riscurilor de imbolnavire”.
Ministerul ar trebui sa ia in calcul corectia care se impune, din perspectiva unor materiale cu riscuri pentru sanatate, conchide specialistul.
Domnul Plosceanu mentioneaza, insa, ca, din punctul de vedere a ceea ce ele pot aduce pentru anumite proprietati, valoarea celor doua programe este indiscutabila.
Erbasu: “Casa Verde nu este un program de care cineva trebuie sa profite”
Este bine ca variatia materialelor de constructii sa nu fie limitata, atrage atentia Cristian Erbasu, presedintele Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC), care considera: “Evident ca trebuie sa se tina cont de calitate, de sanatate, de siguranta, dar de aici si pana la a limita piata materialelor de constructii este mult.
Limitarea materialor de constructii poate determina cresteri de preturi.
Daca vata bazaltica este certificata, atunci nu o putem refuza doar pentru faptul ca acest lucru s-a intamplat in anumite tari. Vata bazaltica poate fi pusa pe piata sub diferite forme si depinde foarte mult de forma in care aceasta este utilizata, de tipul de transport etc.
Sigur ca trebuie sa luptam impotriva celor cu produse nereglementate sau care au o reglementare indoielnica, insa noi suntem o tara a extremelor, din pacate”.
Programul Casa Verde nu este un program de care cineva trebuie sa profite, subliniaza domnul Erbasu, precizand ca vorbim de directive de la nivelul UE, prin care se incearca o independenta din punct de vedere energetic si o protectie a mediului.
In zona privata a echipamentelor exista foarte multe companii care vaneaza astfel de proiecte, de exemplu in domeniul agricol, si care au un oarecare monopol, ne-a mai spus Cristian Erbasu, afirmand ca aceste firme ofereau, pentru programe similare cu Casa Verde, preturi cu 20-25% mai mari decat cele din piata, existand riscul sa fie la fel si la programul Casa Verde.
Andrioaiei, PSC: “Toate tehnologiile cunoscute ce respecta standardele trebuie lasate sa contribuie la program”
Programele economice care vizeaza atingerea unor obiective macro, de interes national, sustinute cu fonduri publice sunt oricand binevenite pentru ca acestea alimenteaza dinamica industriilor implicate si ajuta si o masa mare de beneficiari, care, in lipsa unei minime sustineri, nu s-ar incumeta sa se implice, este de parere domnul Tiberiu Andrioaiei, Secretar General in cadrul Patronatului Societatilor din Constructii (PSC).
Domnia sa ne-a declarat: “O formula de cofinantare echilibrata este benefica si toata lumea are de castigat: furnizori, consumatori, statul etc. Consider ca programul Casa Verde trebuie privit, in principal, din perspectiva rezultatelor pe care le urmareste – obtinerea unor spatii de locuit eficiente energetic, folosind orice optiune tehnico-economica disponibila, care se incadreaza in standardele in vigoare si care isi dovedeste rentabilitatea – si nu atat din sustinerea unei tehnologii in defavoarea alteia, pentru ca nu cunosc sa existe vreo tehnologie perfecta si disponibila.
Altfel spus, toate tehnologiile cunoscute si prezente pe piata si care respecta standardele oficiale in vigoare, trebuie lasate si incurajate sa contribuie la acest tel de o maniera concurentiala, altfel vor aparea distorsiuni nedorite, care inevitabil conduc catre conflicte si se termina cu blocaje si pagube. Fiecare tehnologie (produs, serviciu etc.) are puncte tari si puncte slabe, iar diferenta trebuie sa o faca doar alegerea informata a consumatorului. Pentru ca totusi este absolut necesar un dialog in spatiul public si institutional, precum si un control eficient pentru o piata comerciala sanatoasa, Patronatul Societatilor din Constructii incurajeaza pe toti cei interesati si disponibili la acest efort sa i se alature si sa se concentreze pe monitorizarea respectarii standardelor de calitate impuse si declarate, pe evidentierea atributelor produselor proprii, pe semnalarea situatiilor in care nu se respecta legea, dar evitand blocarea artificiala a competentei. Pentru ca problema majora, nu doar in Romania, o reprezinta, de regula, declararea falsa a calitatii si nerespectarea normelor, nu calitatea in sine”.
Cerna Mladin, AAECR: “Programul este penibil, lasati specialistii sa gaseasca solutiile de la caz la caz!”
O problema majora a Programelor Casa Verde si Casa Verde Plus o reprezinta “separarea acestora”, a subliniat Cerna Mladin, presedintele Asociatiei Auditorilor Energetici pentru Cladiri din Romania, considerand ca aceasta separare este inutila, atat timp cat “amandoua vizeaza performanta energetica si energia verde”.
Doamna Mladin a declarat: “De ce nu s-au gandit la solutii integrate? De ce nu au pus o limita pentru consumul de energie care sa corespunda unui ordin in materie, publicat in aprilie, si la care trebuie sa ne aliniem in foarte scurt timp? Acesta era obiectivul: sa construim cu mijloace care sa promoveze energia verde”.
Reprezentantul AAECR a subliniat: “Acest program mi se pare penibil, de aceea ar trebui refacut. Programele Casa Verde si Casa Verde Plus ar trebui unite, sa le permita oamenilor sa gandeasca solutii integrate, nu sa se caleze numai pe termoizolatie sau numai pe instalatii, si sa construiasca solutii integrate care sa le contina pe toate, astfel incat sa ajunga la consumurile specificate in normele din aprilie. (…) Cum ne-am simti daca ar aparea un program al tratarii bolnavilor de inima cu aceleasi pastile? (…) In ghidul aferent programului Casa Verde este prevazuta aceeasi grosime a izolatiei, indiferent de zona. Cu alte cuvinte, ii trebuie sau nu, ii dam bolnavului extraveral in fiecare dimineata, la 9.15 (…) Detaliile legate de termoizolatie, instalatii, resursele folosite de la caz la caz trebuie lasate sa fie alese de specialisti, nu de program. Lasati specialistii sa gaseasca solutiile de la caz la caz!”
In opinia sa, programul ar deveni, astfel, atractiv, “chiar daca nu are un buget foarte mare”.
Cerna Mladin a precizat ca un program de genul Casa Verde trebuie sa dea o sansa si altor solutii de termoizolare, chiar daca acestea au costuri mai ridicate sau nu sunt suficient dezvoltate in tara noastra. “Noi, daca introducem polistirenul in Casa Verde, toate celelalte materiale sunt date deoparte din cauza costului ridicat. Polistirenul este folosit in toate celelalte programe. Nu suntem impotriva utilizarii acestuia, dar daca este Casa Verde Plus, sa dam o sansa si altor materiale”, a spus doamna Mladin, atragand atentia ca, spre exemplu, la orice stana, ciobanii arunca lana.
Documente necesare
Dosarul de finantare va cuprinde:
– cerere de finantare nerambursabila;
– declaratie pe propria raspundere a solicitantului;
– copie de pe actul de identitate al solicitantului;
– extras de carte funciara pentru informare nu mai vechi de 30 de zile sau extras de carte funciara pentru autentificare valabil la data depunerii cererii de finantare, care sa ateste dreptul de proprietate/coproprietate al solicitantului asupra imobilului-teren si imobilului-constructie pe care se implementeaza sistemul de incalzire, in original, pentru solicitantii care detin individual un imobil;
– documentul eliberat de autoritatea publica locala ce atesta adresa imobilului, in situatia in care adresa de implementare din cererea de finantare difera de cea din extrasul de carte funciara;
– copia cartii funciare si extras de carte funciara individuala;
– pentru imobilelele detinute in coproprietate se va depune o declaratie notariala, semnata de toti coproprietarii, din care sa reiasa ca pentru imobilul respectiv se va depune o singura cerere de finantare;
– certificat de atestare fiscala privind plata obligatiilor la bugetul local, emis pe numele solicitantului in original, valabil la data depunerii dosarului de finantare, eliberat de catre organele competente de pe raza carora isi are domiciliul solicitantul;
– in cazul in care domiciliul solicitantului este diferit de locul de implementare se va depune si certificat de atestare fiscala privind plata obligatiilor la bugetul local, emis pe numele solicitantului, in original, valabil la data depunerii dosarului de finantare, eliberat de catre organele competente de pe raza teritoriala unde va fi implementat proiectul;
– certificat de atestare fiscala privind obligatiile de plata catre bugetul de stat, emis pe numele solicitantului, de catre organul teritorial de specialitate al Ministerului Finantelor Publice, in termen de valabilitate la data depunerii dosarului de finantare, in original;
– certificat de cazier judiciar emis pe numele solicitantului, eliberat de catre organul teritorial de specialitate al Ministerului Afacerilor Interne, in termen de valabilitate la data depunerii dosarului de acceptare, in original;
– adeverinta privind existenta contului bancar al solicitantului finantarii, emisa de o banca comerciala, sau extras de cont.
Documentele vor fi depuse in plic pe care se va completa numele si adresa completa a solicitantului, titlul programului: “Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire, beneficiari persoane fizice”, precum si sesiunea de depunere.
Dosarul de finantare se va depune legat, paginat si opisat, intr-un singur exemplar, in plic, la agentia judeteana pentru protectia mediului pe raza careia domiciliaza solicitantul.
Lipsa unui document sau prezentarea acestuia sub o alta forma decat cea solicitata sau iesirea sa din perioada de valabilitate, precum si neindeplinirea unui criteriu de eligibilitate determina respingerea dosarului de finantare.
Un solicitant poate depune in cadrul sesiunii de finantare o singura cerere de finantare pentru un singur tip de proiect. In cazul imobilelor cu doi sau mai multi coproprietari se poate depune o singura cerere de finantare, pentru acel imobil, pe sesiune.
Cererea de finantare se completeaza prin tehnoredactare computerizata. Nu se accepta cereri de finantare cu stersaturi sau completari facute manual.
Criterii de eligibilitate
Conform variantei ghidului de finantare valabila la momentul redactarii textului (finalul lunii august), este considerat eligibil solicitantul care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
- a) este persoana fizica si are domiciliul pe teritoriul Romaniei;
- b) este proprietar/coproprietar al imobilului-teren si al imobilului-constructie pe care se implementeaza sistemul de incalzire pentru care se solicita finantare; imobilele nu trebuie sa faca obiectul unui litigiu in curs de solutionare la instantele judecatoresti, vreunei revendicari potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, unei proceduri de expropriere pentru cauza de utilitate publica;
- c) nu are obligatii restante la bugetul de stat, bugete locale, conform legislatiei nationale in vigoare;
- d) in activitatea desfasurata anterior inceperii proiectului nu a fost condamnat pentru infractiuni impotriva mediului, prin hotarare judecatoreasca definitiva.
Nu este eligibil solicitantul care detine in proprietate un imobil format din teren cu una sau mai multe constructii, dintre care unele parti sunt comune, iar restul sunt proprietati individuale, pentru care se intocmesc o carte funciara colectiva si cate o carte funciara individuala pentru mai mult de doua unitati individuale, apartamente – locuinte, aflate in proprietate exclusiva, care poate fi reprezentata de locuinte si spatii cu alta destinatie, dupa caz.
In acelasi timp, este eligibil proiectul care vizeaza realizarea unui sistem de incalzire ce utilizeaza energie regenerabila conform cu scopul programului si cu prevederile prezentului ghid.
Sunt considerate cheltuieli eligibile cele efectuate pentru:
- a) achizitia de sisteme de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv a celor destinate inlocuirii sau completarii sistemelor clasice de incalzire;
- b) cheltuielile cu montajul si punerea in functiune a sistemului;
- c) taxa pe valoarea adaugata (TVA).
Sunt considerate eligibile numai cheltuielile efectuate dupa semnarea contractului de finantare nerambursabila.
Obligatiile beneficiarului
Beneficiarul are urmatoarele obligatii:
– sa foloseasca finantarea numai in scopul si in conditiile in care a fost acordata, conform cererii de finantare aprobate de Autoritate;
– sa asigure contributia proprie pentru realizarea proiectului, precum si orice alte cheltuieli suplimentare, prevazute ori neprevazute;
– sa asigure executarea proiectului cu diligenta necesara si eficienta, in conformitate cu prezentul contract, precum si cu legislatia in vigoare si standardele de mediu aplicabile;
– sa fie singurul raspunzator in fata AFM pentru implementarea proiectului;
– sa notifice AFM si sa prezinte documentele corespunzatoare, in termen de 7 zile in cazul in care apar modificari cu privire la actele de identitate ori alte documente si/sau modificari vizand informatiile furnizate AFM cu ocazia depunerii cererii de finantare ori pe parcursul derularii prezentului contract;
– sa furnizeze si sa transmita AFM orice informatie sau documente relevante pentru prezentul contract, solicitate in mod rezonabil de catre aceasta, in termen de maximum 5 zile lucratoare de la data primirii notificarii;
– sa plateasca toate taxele, impozitele si contributiile pe care le datoreaza potrivit reglementarilor legale;
– sa achizitioneze bunuri si servicii numai de la furnizori autorizati;
– sa se asigure ca bunurile achizitionate sunt noi, sunt conforme cu specificatiile tehnice si beneficiaza de conditii de garantie conforme legislatiei in vigoare;
– sa utilizeze si sa conserve bunurile achizitionate in baza acestui contract cu diligentele unui bun proprietar si sa le mentina in functiune pe o perioada de minimum un an de la data incetarii prezentului contract;
– sa permita/sa ia toate masurile necesare pentru a se permite reprezentantilor AFM si ai institutiilor insarcinate cu verificarea si controlul activitatilor desfasurate in cadrul programului, accesul la locul de implementare a proiectului pentru inspectarea activitatilor ce se realizeaza din finantarea acordata;
– sa permita/sa ia toate masurile necesare pentru a se permite personalului AFM sa controleze modul in care sunt indeplinite obiectivele proiectului, timp de un an de la data incetarii prezentului contract;
– sa suporte toate taxele, comisioanele, cheltuielile profesionale si orice alte cheltuieli ocazionate de pregatirea, incheierea, executarea, punerea in aplicarea si incetarea prezentului contract si a tuturor documentelor si activitatilor aferente;
– sa depuna dosarul de decontare, complet si corect intocmit, in termenul si in conditiile impuse prin ghid si prezentul contract.
Articol preluat de pe Bursa.ro
Functionarii Ministerului Mediului, inclusiv toata echipa de conducere a Ministerului , ignora in mod straniu tehnologiile inovatoarea autohtone , cu toate ca PIAROM a depus eforturi oficiale de prezentare a performantelor realizate de aceste tehnologii.
