Monthly Archives: aprilie 2016

Importurile continua sa creasca mai mult decat exporturile

In primele doua luni ale acestui an, exporturile si importurile au crescut cu 4,1%, respectiv cu 8,5%, comparativ cu perioada similara a anului trecut. In aceasta perioada, exporturile FOB au insumat 8,929 miliarde de euro, iar importurile CIF au insumat 9,922 miliarde de euro.

Deficitul balantei comerciale (FOB/CIF) in perioada 1.I‐29.II 2016 a fost de 993,5 milioane euro, mai mare cu 428,4 milioane euro decat cel inregistrat in perioada 1.I‐28.II 2015.

In luna februarie 2016 exporturile FOB au fost de 4811,2 milioane euro, importurile CIF au fost de 5422,4 milioane euro, rezultand un deficit de 611,2 milioane euro. Fata de luna februarie 2015, exporturile din luna februarie 2016 au crescut cu 9,5%, iar importurile au crescut cu 13,4%.

VEZI AICI DATELE COMPLETE

Inflatia anuala ramane in zona negativa: -3% in martie. Cele mai multe servicii s-au ieftinit

Preturile de consum, masurate prin indicele preturilor de consum (IPC), au fost mai mici cu 3,0% in luna martie 2016 comparativ cu luna martie 2015. Determinata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC), scaderea a fost de ‐2,4%.

Cele mai multe servicii s-au ieftinit in luna martie 2016, astfel ca ponderea marfurilor si serviciilor care au inregistrat o scadere a preturilor, comparativ cu martie 2015, este de 58,8%, cele care au avut cresteri cuprinse in intervalul 0 ‐ 2,5% detin o pondere de 24,6%. Marfurile si serviciile ale caror preturi au crescut cu mai mult de 2,5% detin o pondere de doar 16,6%.

Rata medie a preturilor de consum in ultimele 12 luni (aprilie 2015 ‐ martie 2016) fata de precedentele 12 luni (aprilie 2014 ‐ martie 2015), calculata pe baza IPC, este de ‐1,4%. Determinata pe baza IAPC, rata medie este de ‐1,1%.

VEZI DATELE COMPLETE AICI

Cum se analizeaza in SUA efectele cresterii salariului minim

Aceasta este o poveste despre etica si economie, invingatori si invinsi si harababura filosofica de la ambele capete ale spectrului politic american, despre doua dintre problemele fierbinti abordate si in campania prezidentiala americana de anul acesta: salariul minim si comertul liber.

Incepeti cu un fapt nepopular, dar de netagaduit: cresterea salariului minim la 15 $ pe ora, produsa deja in unele state, va naste invingatori si invinsi. Castigatorii vor fi angajatii care sunt platiti mai mult, desigur. Perdantii vor fi lucratorii slab calificati, care nu vor mai fi platiti deloc, pentru ca angajatorii nu isi vor mai putea permite sa-i pastreze.

Ar trebui sa va pese ca o masura menita sa faca oamenilor mai bine le va face, de fapt, mai rau? E o intrebare profunda, pe care si-au pus-o marii clasici John Stuart Mill, Vilfredo Pareto si John Rawls. Inainte de a raspunde, totusi, va rugam sa luati in considerare cazul comertului liber, care implica o enigma similara. La fel ca si cresterea salariilor, reducerea barierelor importurilor straine ieftine face ca o multime de americani sa o duca mai bine – prin reducerea costului la haine pentru copii, jucarii, televizoare etc.), in timp ce, fara indoiala, loveste in altii – prin inchiderea fabricilor.

Similare precum cele doua cazuri sunt si reactiile politice fata de acestea. Liberali ca Bernie Sanders sunt puternic in favoarea cresterii salariului minim, dar impotriva comertului liber. Opiniile conservatorilor sunt la fel de contradictorii cu privire la aceste doua aspecte, numai ca in directia opusa. Ei se tem ca multi americani isi pierd locurile de munca din cauza unui salariu minim mai mare, dar sunt mai putin preocupati de oamenii care-si pierd locurile de munca din cauza reducerii barierelor comerciale.

Acestea nu par a fi decat cazuri de ipocrizie. In schimb, ele reflecta pur si simplu tendinta umana de a fii impresionat de dovezile care confirma credintele noastre. “Noi vedem ce vrem sa vedem,” spune economistul si autorul Tim Harford.

Sustinatorii unui salariu minim de 15 dolari pe ora spun ca cercetarea economica facuta deja pana acum a demonstrat ca se vor pierde putine sau chiar deloc locuri de munca.

Dar totul depinde de cat de mult creste acesta. La 10,10 dolari pe ora, efectul ar fi mic, potrivit unor studii. Dar altceva este in cazul unei cresteri de 15 dolari pe ora. “Nu avem nici o experienta cu o crestere minima nationala de aceasta marime si sunt ingrijorat cu privire la ceea ce ar insemna un salariu minim de 15 dolari pe ora asupra ocuparii fortei de munca”, spunea, inca de anul trecut, fostul comisar Katherine Abraham, de la Biroul de Statistica a Muncii.

In privinta liberalizarii comertului, liberalii insista asupra povestilor cu muncitorii care-si pierd locurile de munca din fabrici. Conservatorii contraataca spunand ca, de fapt, castigurile din comert sunt atat de mari incat o parte a beneficiului social ii poate compensa pe cei care au pierdut. Acest lucru este adevarat in manuale, dar nu atat de mult in viata reala.

Sursa si articolul complet: bloomberg.com

Energy Strategy Summit – pe 31 mai, la Palatul Snagov

Pe 31 mai, cei mai influenti decidenti din industria energetica din Romania se reunesc la Palatul Snagov din apropierea Bucurestiului, pentru o ampla dezbatere profesionala dedicata Strategiei Energetice Nationale. Vor lua cuvantul inalti oficiali din Guvern si din autoritatile de reglementare, manageri de top ai marilor companii, reprezentanti avizati ai asociatiilor profesionale, experti romani si straini din mediul academic si universitar.

Pe tot parcursul zilei, dezbaterile vor fi transmise in direct si integral pe site-ul energynomics.ro, incepand cu ora 09.30.

Energy Strategy Summit este organizat la Palatul Snagov, pe 31 mai, de Wing Media Energy Consulting, prin energynomics.ro in parteneriat cu reputate organizatii ale industriei precum ACUE, COGEN, CRE, EFdeE, RPIA, RWEA, ROPEPCA si EPG, cu sprijinul Chivas, Nuclearelectrica, Ridgid, Consiglieri, SGS Romania.

In plus fata de editia din 2015, summit-ul din acest an va avea o sectiune distincta dedicata echilibrarii necesare dintre interesele nationale ale Romaniei si rolurile pe care energetica romaneasca trebuie sa si le asume in regiune. In deschiderea acestei sectiuni, punerea in context a discutiei va fi asigurata de E.S. Richard L. Morningstar, director fondator si presedinte la Global Energy Center, in cadrul Atlantic Council, unul dintre cele mai importante grupuri de reflectie independente care promoveaza leadership-ul constructiv si implicarea SUA in afacerile internationale pe baza rolului central al comunitatii atlantice.

Fost ambasador al SUA in Azerbaijan (2012-2014), Richard L. Morningstar a functionat ca trimis special al Departamentului de Stat american pentru chestiuni energetice in regiunea Eurasia, intre 2009 si 2012. Expozeul domniei sale va fi introducerea perfecta pentru o discutie despre modurile in care Romania se poate implica in complexul joc economic si geopolitic al regiunii.

VEZI AICI AGENDA COMPLETA A EVENIMENTULUI

Spiritul antreprenorial la nivelul UE. Romania – la coada multor clasamente

Eurostat a publicat o serie de statistici privind principalele aspecte ale antreprenoriatului din statele membre UE. Statisticile au drept obiectiv colectarea de date comparabile la nivel international privind intreprinderile noi si cu potential de crestere, precum si spiritul antreprenorial in general. Romania se remarca ca ocupoand ultimele pozitii la multe dintre statisticile selectate.

VEZI AICI ANALIZA ORIGINALA SI STATISTICILE COMPLETE

Figura 1: Distributia numarului de intreprinderi pe clase de marime, 2013

Figura 2: Distributia ocuparii pe clase de marime a intreprinderii, 2013

Figura 3: Distributia valorii adaugate pe clase de marime a intreprinderii, 2013

Figura 4: Valoarea adaugata (1 000 €) pe persoana angajata, pe clase de marime a intreprinderii, 2013

Figura 5: Valoarea adaugata vs ocuparea fortei de munca, dupa clasa de marime a intreprinderii, 2013

Figura 6: Rata de infiintare a intreprinderilor, rata de inchidere a acestora si ratele de crestere neta a numarului de firme, pe clase de marime a intreprinderii, 2012

Figura 7: Dimensiunea vs cotele de angajare pentru intreprinderi cu vechime de 3 si 5 ani, 2013

Figura 8: Ratele de supravietuire a intreprinderilor cu vechime de 3 si 5 ani, 2013

Figura 9: Proportia intreprinderilor cu vechimi de 3 si 5 ani in totalul firmelor, 2013

Figura 10: Cresterea firmelor in functie de cifra de afaceri vs. cresterea firmelor in functie de angajati, 2012

Figura 11: Cresterea firmelor noi dupa cifra de afaceri vs cresterea firmelor noi dupa numarul de angajati, 2012

Figura 12: Distributia exporturilor pe clase de marime a intreprinderii, 2013

Figura 13: Valoarea medie a exporturilor pe clase de marime a intreprinderii, 2013

Figura 14: Tipuri de inovare dupa clasa de marime a intreprinderii, 2012

Figura 15: Inovarea in organizare si marketing in cazul intreprinderilor mici, 2012

Figura 16: Inovarea in privinta produselor si procesului de productie in cazul intreprinderilor mici, 2012

Figura 17: Intreprinderile mici in functie de tipul de inovare a productiei, 2012

Intreprinderile mici alcatuiesc marea majoritate a intreprinderilor

Intreprinderile mici sunt definite ca avand mai putin de 50 de persoane angajate. Figura 1 arata ca ele constituie marea majoritate a intreprinderilor, variind de la 97%, in Germania, la aproape 100% in Grecia. In contrast, intreprinderile mari, cu 250 sau mai multe persoane angajate, reprezinta mai putin de o jumatate de procent din totalul intreprinderilor din UE. Intreprinderile medii, care angajeaza intre 50 si 249 de persoane, in general, sunt mai predominante in tarile cu o proportie mai mare de intreprinderi mari.

Intreprinderi mici reprezinta aproximativ jumatate din ocuparea fortei de munca

Distribuirea angajarii totale in intreaga intreprinderi mici, mijlocii si mari este prezentata in figura 2. Intreprinderile mici de obicei, reprezinta intre 40% si 60% din totalul populatiei ocupate. Cele doua exceptii sunt Grecia si Regatul Unit, la capatul inferior. Aproape 100% din intreprinderile mici din Grecia reprezinta 76% din totalul locurilor de munca, in timp ce in Regatul Unit 98% din intreprinderile mici reprezinta doar 37% din totalul populatiei ocupate.

Valoarea adaugata per angajat – cea mai mare este in intreprinderi mari

Distributia valorii adaugate pe clase de marime este prezentata in figura 3. Intreprinderile mici reprezinta de obicei 35% pana la 50% din valoarea totala adaugata. Republica Ceha (34%), Germania (33%), Polonia (31%), Romania (30%) si Irlanda (28%) sunt chiar sub acest interval, iar Grecia (56%), Malta (54%) si Italia ( 51%) sunt putin peste medie. Valoarea adaugata per angajat este in general mai mare in intreprinderile mari decat intreprinderile mijlocii, urmate de intreprinderile mici (a se vedea figura 4). Exceptiile pot fi gasite in Luxemburg, Malta, Tarile de Jos si Regatul Unit.

Intreprinderile tind sa creasca odata cu vechimea acestora

In general, intreprinderile cu o vechime de cinci ani au o dimensiune medie mai mare si o mai mare pondere a ocuparii fortei de munca decat intreprinderile cu o vechime de trei ani. Numai in Romania ocuparea fortei de munca in intreprinderi cu o vechime de trei ani este cu peste 2 puncte procentuale mai mare decat cea din intreprinderi cu o vechime de cinci ani.

Cele mai mari valori medii de export – in Tarile de Jos si Irlanda

Figura 12 prezinta ponderea exporturilor pe clase de marime. Pentru mai multe tari clasa de marime pentru o pondere relativ mare a exporturilor nu este cunoscut, ceea ce face dificila comparatii intre tari. Comparand acele tari in care procentul necunoscut este mai mic de 5%, arata o diferenta mare in actiunile pentru intreprinderile mari, de la 26% in Estonia pana la 66% in Finlanda. Figura 13 prezinta valoarea medie a exporturilor pe clase de marime. Irlanda are cele mai mari valori pentru intreprinderile micro si mijlocii, in timp ce Belgia are cele mai mari valori in intreprinderile mici si mari.

Una din cinci intreprinderi mici – implicate in inovare

Intreprinderile mari sunt, in general, implicate mai mult in inovare decat cele mici (Eurostat nu colecteaza statisticile de inovare pentru intreprinderile cu mai putin de 10 salariati) si cele mijlocii (a se vedea figura 14). Cu toate acestea, aproximativ una din cinci intreprinderi mici este implicata in fiecare dintre cele patru tipuri de inovare prezentate in grafic.

Niveluri ridicate de inovare – in Luxemburg, Italia si Germania

Figurile 15 si 17 arata diferentele dintre tari in tipul de inovare efectuate de intreprinderile mici. Trei dintre primele cinci tari inovatoare in organizare si marketing reapar in primele cinci la capitolul produse si procese de productie. Bulgaria, Romania si Polonia se afla in coada clasamentelor la aceste capitole, Romania fiind pe ultimul loc la inovare in produse si procese de productie la intreprinderi mici.

Costurile fortei de munca in UE

Costurile fortei de munca orare a variat de la 4,1 pana la € 41.3 € intre statele membre ale UE in 2015. Cele mai scazute au fost in Bulgaria si Romania, cele mai mari in Danemarca si Belgia. In 2015, costurile medii ale fortei de munca pe ora in intreaga economie (cu exceptia agriculturii si administratiei publice) au fost estimate la 25,0 € in Uniunea Europeana (UE) si 29,5 € in zona euro. Cu toate acestea, aceasta medie mascheaza diferente semnificative intre statele membre ale UE, cu cele mai mici costuri fortei de munca pe ora inregistrate in Bulgaria (€ 4.1), Romania (€ 5,0), Lituania (€ 6,8), Letonia (€ 7.1) si Ungaria (€ 7,5), iar cea mai mare in Danemarca (€ 41.3), Belgia (€ 39,1), Suedia (€ 37.4), Luxemburg (€ 36.2) si Franta (€ 35.1).

Costurile fortei de munca sunt formate din salarii si costurile non-salariale, cum ar fi contributiile sociale ale angajatorilor. Ponderea costurilor non-salariale din intreaga economie a fost de 24,0% in UE si 26,0% in zona euro, variind de la 6,6% in Malta pana la 33,2% in Franta.

Pentru statele membre din afara zonei euro, in 2015, exprimate in moneda nationala, cele mai mari cresteri ale costului fortei de munca pentru fiecare ora in intreaga economie au fost inregistrate in Romania (+ 8,3%) si Bulgaria (+ 7,0%), iar cea mai mica in Danemarca si Croatia (ambele + 1,7%).

Comunicat: 200 de IMM-uri vor fi falimentate fara vina

VINOVATII FARA VINA, respectiv aproximativ 200 de I.M.M.-uri care au accesat fonduri europene nerambursabile si au implementat corect si cinstit proiecte, VOR FI FALIMENTATE.

In ultima perioada, asistam la o adevarata avalansa de sesizari referitoare la interpretarea / abordarea eronata a Legii nr. 346 / 2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare. Aceste interpretari / abordari facute atat de beneficiarii de proiecte, de consultanti, dar mai ales de catre Organismele Intermediare / Autoritatile de Management care gestioneaza programele de finantare, nu numai ca nu sunt in litera si spiritul legii, dar ele sunt foarte diferite de la un Organism Intermediar / o Autoritate de Management la altul / alta, ducand la corectii financiare intre 10% si 100% impuse beneficiarilor corecti si cinstiti.

VEZI AICI VIDEOREPORTAJ

Pentru a descrie succint situatia, in cazul in care ai depus o documentatie pentru accesare de fonduri europene, ai declarat pe propria raspundere ca esti intreprindere mica sau mijlocie, ai prezentat autoritatilor toate informatiile solicitate, ai implementat corect si cinstit proiectul, ai primit banii intrucat ai respectat intocmai cerintele contractului de finantare, eu acum te consider companie mijlocie sau mare. Ai gresit, trebuie sa restitui banii. Nu conteaza ca acele date au fost verificate tot de aceeasi institutie, nu conteaza ca firma si-a facut datoria ca la carte, ca a creat locuri de munca, a dezvoltat productia, a hranit cu bani economia si statul.

Paradoxal, cei care s-au declarat intreprindere mijlocie si care in urma reevaluarii sunt clasificati ca fiind companie mare ar fi putut primi pe aceleasi programe un ajutor financiar nerambursabil de maxim 5.000.000 de euro fata de 1.500.000 de euro. Acestora acum li se solicita a returna 100% banii primiti drept ajutor financiar nerambursabil.

In loc sa beneficieze de pe urma finantarii, cum ar fi fost normal si cum a fost si gandita destinatia acestor programe, investitorul este afectat in mod grav, ajungandu-se ca aceasta finantare sa devina o povara, care poate ingenunchea intreaga lui activitate, lasandu-l intr-o situatie mai grea decat cea in care s-ar fi lipsit de aceasta finantare si ar fi cladit totul prin forte proprii, intr-un orizont de timp mai mare, insa intr-o forma care sa-i ofere certitudini.

Asociatia Oamenilor de Afaceri (A.O.A.R.) a intreprins numeroase demersuri la Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Economiei, Secretariatul General al Guvernului, pentru a remedia aceasta problema, insa, pana in prezent, nu s-a rezolvat nimic, desi toti factorii de decizie recunosc ca beneficiarii carora li se cer retroactiv banii inapoi, pentru ca legislatia romaneasca nu a fost armonizata cu cea europena, nu au nicio vina.

Mai mult decat atat, intr-un interviu postat in data de 20.12.2015, pe HotNews.ro, ministrul Fondurilor Europene, doamna Carmen Aura Raducu, a confirmat ca intreprinderile mici si mijlocii reclasificate intr-o clasa a intreprinderii superioara NU vor suporta pierderi de bani europeni din aceasta cauza.

Patronatul Investitorilor Autohtoni se aliniaza demersurelor facute de AOAR si le sustine.

Consecinte grave

REEVALUAREA POSTFACTUM SI CEREREA BANILOR INAPOI, UNOR BENEFICIARI CINSTITI SI DE BUNA CREDINTA, are cateva consecinte devastatoare asupra industriei romanesti, respectiv:

1) excluderea din piata a Beneficiarilor (prin declansarea incapacitatii de plata);

2) cresterea somajului (prin disponibilizarea angajatilor);

3) pagube la bugetul de stat (prin disparitia impozitelor si taxelor platite la stat, generate de

activitatea acestor Beneficiari);

4) distrugerea singurului sector care genereaza valoare adaugata;

5) descurajarea potentialilor Beneficiari, care si-ar dori exact cresterea potentialului economic prin accesarea de fonduri europene;

6) scaderea ratei de absorbtie;

7) marirea discrepantelor dintre regiunile de dezvoltare, adica opusul scopului propus prin acordarea de fonduri;

8) dezavantajarea tarii noastre in raport cu celelalte state membre ale UE.

9) reducerea exportului, pentru ca 80% din firmele afectate produc pentru export

Evident ca toti cei afectati vor apela la instanta pentru a se apara, insa cu ce pret? Evident, FALIMENTUL. Cand se va termina procesul si vor castiga, va fi prea tarziu… mult prea tarziu, iar „justitia tarzie este justitie nula”.

Atat Guvernul condus de domnul Victor Ponta, cat si cel condus de domnul Dacian Ciolos nu au reusit sa gaseasca o solutie pentru rezolvarea problemei celor 200 de companii condamnate la faliment din cauza nearmonizarii intre legislatia romaneasca si cea europeana.

Solutia propusa de A.O.A.R. este aceea de se a suporta aceste corectii financiare din ajutoare de stat. Atat Spania, cat si Ungaria au recurs la un moment dat la aceasta solutie si au acceptat sa deconteze cheltuieli considerate neeligibile de catre Comisia Europeana, de la bugetul de stat, tocmai pentru a utiliza la maxim fondurile europene.

Mai rau este faptul ca nu stim ce va urma pentru cei care, astazi, doresc a accesa fonduri europene. Daca si ei vor trece prin acelasi proces, intrucat nimeni nu doreste sa-si asume decizii?!

Oare al cui este interesul ca Romania sa ramana, in continuare, doar o piata de desfacere pentru importurile de tot felul?! Oare de ce Romania nu este lasata sa se dezvolte?! Oare chiar nu se poate rezolva aceasta problema daca se doreste, in contextul in care avem „pe masa” proiecte de succes, implementate, verificate si noi dam ajutoare de stat pentru „proiecte pe hartie”?!

Sigur ca se poate, daca exista vointa politica si cuiva ii pasa de soarta economiei romanesti.

ASADAR, VINOVATII FARA VINA CER SA SE FACA LUMINA!

DEMERSURI FACUTE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMEI PANA LA DATA DE 4 APRILIE 2016

LISTA BENEFICIARI PARTICIPANTI LA CONFERINTŢA DE PRESA

Acesti francezi care vor sa-i invete pe americani programare

Nu exista sali de clasa si nici profesori. Bine ati venit la Scoala Holberton, o noua scoala de specialisti IT, deschisa la inceputul acestui an, in San Francisco (California), si care a lansat, pe 31 martie, procesul de admitere pentru urmatoarea promotie. Atmosfera art deco, canapele si scaune, cafenea, spatiu larg deschis. Locul arata mai mult decat un simplu sturt-up din oras.

Initial proiectul a fost demarat de trei francezi stabiliti in Silicon Valley. Anul trecut, si-au parasit locurile de munca de la Apple, LinkedIn si Docker, si au infiintat o tanara companie specializata in cloud computing. Acum aspira sa-I invete pe americani programare, cu metodele de predare importate din Franta.

“Nu sunt cursuri oficiale, se invata cu inima. Predarea se bazeaza pe proiecte pe care elevii le realizeaza ca o echipa”, rexplica Julien Barbier, unul dintre cei trei fondatori ai scolii – al carei nume aduce un omagiu lui Betty Holberton, care a participat in 1940 la crearea primului calculator. “Noi oferim studentilor nostri elemente pentru a face ceva, dar niciodata toate informatiile necesare. Scopul este sa-i invete pe elevi sa invete”, spune el. Cursul dureaza doi ani, cu sase luni de stagiu.

“Abordarea scolii Holberton satisface o nevoie vitala de schimbare, care este in conformitate cu piata muncii, deoarece este evolutiva si se bazeaza pe practica”, a adaugat William Brendel, un cercetator dintr-un laborator al Amazon si mentor voluntar in scoala.

Toti voluntarii lucreaza in companii mari (Google, Facebook, Microsoft) sau start-up-uri din zona. Scoala doreste, de asemenea, sa fie o alternativa la asa-numitele “bootcamps”. Pentru a intra in Scoala Holberton nu este necesara nici o experienta de calculator. “Ceea ce conteaza este motivatia”, spune Barbier. Inscrierea se face on-line, prin mai multe teste. Prima clasa va fi de 32 de elevi, inclusiv 40% femei.

Deschisa tuturor, Scoala Holberton se distinge prin modelul sau de afaceri. Cei doi ani de scoala sunt gratuiti. In schimb, elevii sunt de acord sa doneze 17% din salariul lor, pe parcursul celor trei ani in care activeaza dupa ce au urmat scoala. “Este o modalitate de a impartasi riscul cu studentii nostri, iar succesul scolii va depinde in totalitate de succesul studentilor sai”, precizeaza Barbier.

Anca Vlad, prim-vicepresedinte CNPR: Capitalul autohton este adevaratul motor de crestere economica

Capitalului autohton ar trebui sa i se acorde o mult mai mare atentie din partea autoritatilor si sa i se recunoasca meritele, pentru ca reprezinta principala sursa a cresterii economiei romanesti, a declarat Anca Vlad, presedintele „Fildas-Catena Group” si prim-vicepresedinte al Confederatiei Nationale a Patronatului Roman (CNPR), in cadrul celei de-a doua editii a conferintei Strategia de dezvoltare a României – „Capitalul autohton – sursa de crestere economica”, organizata de ziarul „Bursa”.

Astfel, 77% din profiturile nete declarate la nivelul economiei nationale sunt obtinute de companiile romanesti si numai 23% de societatile cu capital strain, a aratat Anca Vlad, care a tinut sa remarce ca exista un atasament vizibil al antreprenorilor romani fata de economia nationala. „Practic, aproape 100% din capitalul romanesc este investit in Romania. Prin comparatie, circa 1% din investitiile straine directe, de peste 345 de miliarde de euro in 2014, ale tarilor din UE, a fost directionat catre Romania. Nu putem considera ca exista un mare apetit pentru investitii straine in Romania, nu convingem pana nu rezolvam problema infrastructurii, pana nu avem un cadru economic mai permisiv, mai dinamic”.

Tocmai in acest context, ar trebui acordata atentie investitorilor romani, „care mizeaza pe Romania si continua sa aiba incredere in tara noastra”, a subliniat sursa citata.

VEZI AICI VIDEO DE LA EVENIMENT

De asemenea, oficialul CNPR a tinut sa precizeze ca, in total, contributia capitalului romanesc la valoarea aaugata bruta este de trei ori mai mare fata de cea a capitalului strain si ca principalul angajator din Romania este tot capitalul autohton: „In companiile romanesti lucreaza de doua ori mai multi angajati decat in cele cu capital strain: 2,4 milioane, fata de aproape 1,2 mlioane”.

Anca Vlad a adaugat ca doar capitalul romanesc este si sursa de dezvoltare regionala unitara, investitiile straine directe fiind orientate preponderent catre regiunile Bucuresti – Ilfov (circa 60%) si Ardeal – 30%, iar pentru celelalte regiuni de dezvoltare doar 10%, ceea ce nu face decat sa accentueze disparitatile regionale.

De asemenea, companiile romanesti ar trebui sa se bucure de o mai mare sustinerea din partea autoritatilor, fiind mult mai vulnerabile comparativ cu firmele straine. “In perioada crizei, companiile romanesti au pierdut 700.000 de locuri de munca, iar cele cu capital strain – numai 20.000, intrucat au fost sustinute de societatile-mama”, a precizat sursa citata. In plus, in ultimii ani, dintre cele mai mari zece ajutoare acordate de stat, noua au fost alocate companiilor cu capital strain si numai unul a ajuns la o societate cu capital autohton.

Reprezentantul CNPR a propus si o serie de masuri pentru sustinerea companiilor romanesti, printre care corelarea domeniilor prioritare din strategia nationala de competitivitate cu sectoarele care absorb cel mai mare numar de angajati si sustinerea reala a exportatorilor, prin incurajarea accesului companiilor cu performante in export la ajutoare de stat si fonduri europene.

Vezi aici prezentarea integrala a d-nei Anca Vlad: Argument pentru sustinerea capitalului autohton cu REFERINTE BIBLIOGRAFICE

Autoritatea spaniola de reglementare cere eliminarea restrictiilor “nejustificate” asupra economiei de partajare, gen Uber

Uber, Airbnb si BlaBlaCar ar putea marca o victorie importanta, in contextul in care autoritatea de reglementare spaniola este gata sa recomande ridicarea tuturor “barierele nejustificate” care limiteaza economia de partajare in tara, statul membru al UE cel mai restrictiv pentru acest nou model de afaceri.

Instante si autoritati locale si regionale din Spania au limitat in mod semnificativ raspandirea acestor nou-veniti, care reprezinta economia asa-numita de partajare.

Uber a fost lovita de o interdictie la nivel national, numeroase orase au impus reglementari dure asupra Airbnb si BlaBlaCar. Dar autoritatea de reglementare spaniola va publica un raport in care recomanda autoritatilor spaniole sa-si schimbe cu totul abordarea.

Autoritatea Nationala pentru Piete si Concurenta (CNMC) din Madrid pregateste publicarea unui raport revolutionar, solicitand eliminarea barierelor nejustificate impotriva serviciilor, cum ar fi Uber si Airbnb.

CNMC a recomandat aplicarea principiului reglementarii economice eficiente si “este posibil ca raspunsul eficient sa fie chiar absenta reglementarii, in cazurile in care nu exista nici un esec al pietei”. Mai mult decat atat, institutia a sustinut ca, in caz de incertitudine, autoritatile ar trebui sa faciliteze inovarea.

Recomandarile au venit in contextul eforturilor Comisiei Europene de a veni cu o abordare europeana a economiei de partajare. Avand in vedere faptul ca acesta este primul raport major asupra economiei de partajare elaborat de catre o autoritate de reglementare nationala, reprezentantii CNMC se asteapta la un impact semnificativ in privinta eforturilor de reglementare, in curs de desfasurare in alte parti ale lumii.

Costurile cu forta de munca in UE: de la 4,1 la 41.3 euro/ora. Cele mai scazute in Bulgaria si Romania

In 2015, costurile medii orare ale fortei de munca in intreaga economie (cu exceptia agriculturii si administratiei publice) au fost estimate la 25,0 de euro in Uniunea Europeana (UE) si 29,5 euro in zona euro.

Cu toate acestea, aceasta medie mascheaza diferente semnificative intre statele membre ale UE, cu cele mai mici costuri fortei de munca pe ora inregistrate in Bulgaria (4.1 euro), Romania (5,0 euro), Lituania (6,8), Letonia (7.1) si Ungaria (7,5), iar cea mai mare in Danemarca (41.3), Belgia (39,1), Suedia (37.4), Luxemburg (36.2) si Franta (35.1).

In industrie, costurile fortei de munca pe ora au fost 25.9 euro in UE si 32.3 euro in zona euro, in servicii de 24.9 euro, respectiv 28.6 euro, iar in constructii de 22,4 euro si 25,8 euro. In economie, in principal in zona non-business (cu exceptia administratiei publice), costurile fortei de munca pe ora au fost 25,1 euro in UE si 29,4 euro in zona euro in 2015.

Aceste estimari pentru anul 2015 provin dintr-un articol publicat de Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europene. Datele acopera intreprinderile cu 10 sau mai multi angajati.

Scaderi ale costurilor orare cu forta de munca in Cipru si Italia

Intre 2014 si 2015, costurile orare ale fortei de munca in intreaga economie exprimate in euro au crescut cu 2,0% in UE si cu 1,5% in zona euro.

In interiorul zonei euro, cele mai mari cresteri au fost inregistrate in Letonia (+ 7,3%), Lituania (+ 5,6%) si Estonia (+ 5,3%). Scaderi s-au observat in Cipru (-1,0%) si Italia (-0,5%).

Pentru statele membre din afara zonei euro in 2015, cele mai mari cresteri ale costului fortei de munca pentru fiecare ora in intreaga economie intre 2014 si 2015, exprimate in moneda nationala, au fost inregistrate in Romania (+ 8,3%) si Bulgaria (+ 7,0%), iar cea mai mica in Danemarca si Croatia (ambele + 1,7%). Atunci cand se compara estimarile costului fortei de munca in euro, trebuie precizat ca datele pentru statele membre din afara zonei euro sunt influentate de evolutia cursului de schimb.