Monthly Archives: aprilie 2016

Comisia Europeana sprijina schimbul de date “in mod implicit”, pentru a stimula inovarea

Initiativa schimbului de informatii, a Comisiei Europene, va stabili accesul la datele libere „in mod implicit”, permitand restrictii doar in scopuri comerciale, a declarat comisarul Carlos Moedas pentru EurActiv.com.

Un nou val de antreprenori in domenii cum ar fi sanatatea si eficienta energetica au demonstrat importanta schimbului de date – nu numai pentru intreprinderi, ci si pentru comunitatile de cercetare care lucreaza pentru a creste inovarea in intreaga Europa.

In acelasi timp, dezvaluirea completa a datelor generate in anumite sectoare industriale ar putea impiedica dezvoltarea companiilor digitale europene, care se chinuie deja sa concureze cu giganti tech cu baza in SUA.

Comisia Europeana doreste sa gaseasca echilibrul corect intre principiul datelor deschise, pentru a alimenta inovatia, si dreptul de proprietate asupra datelor, solicitat de sectorul de productie.

“Problemele emergente ale proprietatii asupra datelor, reutilizarea si accesul la date vor avea un impact mare asupra cresterii lanturilor valorice de date pe pietele cu o evolutie rapida, in care bunurile sau serviciile depind de informatii”, a declarat purtatorul de cuvant al Comisiei, Nathalie Vandystadt, pentru Euractiv .com.

In lunile viitoare, executivul va publica un ghid pentru schimbul liber de date, pentru a elimina barierele nejustificate din calea circulatiei datelor. Acesta va urmari, de asemenea, sa clarifice aspectele juridice, deoarece unele reglementari existente nu sunt apte sa duca la cresterea exponentiala a datelor si a noilor tehnologii de exploatare si la “monetizarea” informatiilor.

Carlos Moedas, comisarul european responsabil de Cercetare, stiinta si inovare, a declarat ca “ideea este ca fluxul liber de date va fi deschis in mod implicit”. Dar ideile comerciale, de asemenea, trebuie sa fie protejate”, a adaugat el.

Sursa si articolul complet AICI

Inca nu se poate paria pe caderea economica a Chinei

Inceputul lui 2016 a aratat ca China nu a scapat de problemele anului 2015. Dar toate discutiile despre problemele Chinei vor sa mascheze faptul ca firmele chineze reprezinta in continuare o amenintare competitiva formidabila pentru mai multe multinationale din vest.

Prima preocupare pentru companiile multinationale este faptul ca, dupa o perioada lunga de suprainvestitii, producatorii chinezi au taiat preturile. Investitiile de capital inca reprezinta o cota disproportionat de mare din PIB-ul Chinei – 44 la suta, mai mare decat in Japonia (36 la suta) sau Coreea de Sud (38 la suta), atunci cand aceste tari si-au construit capacitatile industriale in anii 1970 si respectiv inceputul anilor 1990. Toate aceste investitii au creat un exces enorm de productie in mai multe sectoare – 94.5 la suta din productia de otel din China este produsa sub cost, de exemplu. Asta inseamna ca otelariile din Vest va trebui sa reziste presiunii asupra scaderii preturilor venita de la firmele chineze, care sunt dispuse sa suporte pierderi.

Comisia Nationala pentru Dezvoltare si Reforma a Chinei estimeaza ca proiecte in valoare de 6.800.000.000.000 de dolari (6,8 trilioane) – echivalent cu 70 la suta din PIB-ul Chinei – sunt extrem de ineficiente. Marjele de profit net, cu mult mai mici decat in lumea dezvoltata, in prezent se situeaza la doar 2,5 la suta, fata de 9,6 la suta in SUA, 6,4 la suta in Regatul Unit, 5,8 la suta in Germania, si 5,1 la suta in Japonia.

Bancile chineze ofera finantare facila intreprinderilor de stat ori foste de stat ori proiectelor neprofitabile si rostogolesc creditele neperformante mai degraba decat sa forteze firmele sa intre in incapacitate de plata. Analistii Credit Suisse cred ca bancile chineze vor continua rostogolirea creditelor neperformante pana cand rata de imprumuturi si depozite ajunge la 100 la suta, moment in care banca centrala ar putea tipari pur si simplu bani mai multi, pentru a sprijini imprumuturile.

Oficialii chinezi rareori intervin agresiv pentru a reduce excesul de capacitate, fortand intreprinderile de stat sa incetineasca productia sau sa permita mai multor companii sa intre in faliment. In schimb, ei le ajuta atunci cand au probleme, pentru ca sunt reticenti sa starneasca neliniste sau sa puna in pericol cresterea economica. “Noi credem ca China opereaza o politica de maximizare a ocuparii fortei de munca in detrimentul maximizarii profitului”, spun analistii de capital de la Credit Suisse. In schimb, companiile au incercat sa exporte productia in exces, la pretui care sa atraga cumparatori. In luna decembrie, indicele preturilor de productie din China a scazut cu 5,9 la suta fata de anul precedent.

Amenintarea competitiva depaseste preturile, deoarece companiile chineze produc bunuri din ce in ce mai de inalta calitate. Companiile autohtone au invatat rapid de la partenerii straini, multe dintre acestea fiind obligate sa formeze asociatii in participatiune ca sa poata face afaceri in China.

Dovezile sugereaza ca, din punct de vedere al calitatii, productia chineza va continua sa se imbunatateasca. China aloca tot mai mari resurse pentru cercetare si dezvoltare, de la 0,6 la suta din PIB in urma cu 10 ani, pana la 2 procente in prezent. Inovatorii chinezi inregistreaza cu 45 la suta mai multe brevete intr-un an decat cei din S.U.A., desi mai putine aplicatii sunt de succes. China produce de 15 ori mai multi absolventi de facultate intr-un an decat a facut-o in anii 1990, iar multi dintre ei au tipurile de abilitati care pot fi utilizate in sectoarele tehnice si industriale pe care China le considera de importanta strategica. Din 7,5 milioane de absolventi chinezi in 2015 (fata de 3,3 milioane in SUA), 1,3 milioane au primit grade in stiinta si inginerie, in comparatie cu 500.000 in S.U.A.

Politicile oficiale in China acorda tratament preferential companiilor chineze, aplicand inclusiv bariere la intrarea pe piata a unor firme straine, in anumite industrii. Google, Twitter si YouTube sunt blocate, de exemplu, permitand Baidu, Sina Weibo si Youku sa prospere in fata rivalilor straini.

Ministerul de Comert a fost de asemenea criticat pentru deciziile antitrust, care par concepute mai degraba pentru a fi in beneficiul companiilor chineze, decat pentru a preveni monopolurile.

Sursa si articolul complet AICI

STATUTUL PATRONATULUI INVESTITORILOR AUTOHTONI

CAPITOLUL I

DENUMIREA, SEDIUL, DURATA, CRITERIUL DE CONSTITUIRE

Art.1. Denumirea organizatiei patronale este PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.).

Art.2. PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) este o organizatie patronala, autonoma, fara caracter politic, infiintata in baza principiului liberei asocieri, ca persoana juridica de drept privat, fara scop patrimonial, independenta fata de autoritatile publice, de partidele politice si de sindicate.

Art.3. PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) reuneste persoane juridice inmatriculate, persoane fizice autorizate potrivit legii sau persoane care exercita potrivit legii o meserie sau o profesiune in mod independent, care administreaza sau utilizeaza capital in scopul obtinerii de profit in conditii de concurenta si care angajeaza munca salarizata, precum si orice alta entitate rezultata ca urmare a asocierii acestora, care direct sau indirect corespunde criteriilor mentionate.

Art.4. PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) are sediul in Bucuresti, str. Delfinului nr. 6, bloc 42, scara 4, parter, ap. 197, sector 2.

Art.5. Durata PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) este nelimitata.

Art.6. Membrii PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) pot face parte din toate sectoarele private ale industriei romanesti, dupa cum urmeaza: servicii farmaceutice, servicii medicale (sanatate si asistenta sociala), servicii de publicitate, servicii de reprezentare media, constructii, industria extractiva, industria prelucratoare, comert cu ridicata si/sau cu amanuntul de orice fel de produse, transporturi, depozitare, servicii hoteliere, restaurante si alte servicii de alimentatie publica, informatii si comunicatii, intermedieri financiare, asigurari, servicii de tranzactii imobiliare, servicii administrative, activitati de spectacole, culturale si recreative, servicii de infrumusetare si intretinerea conditiei fizice, servicii de consultanta in marketing si management, servicii de mentenanta pentru orice industrie, reparatii si curatenie, servicii de avocatura, servicii notariale, orice alte servicii din toate sectoarele private ale industriei romanesti.

Cererile de adeziune (aderare) se vor adresa Presedintelui Consiliului Director al PATRONATULUI INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.), care le va aproba sau respinge, comunicand decizia sa solicitantului, in termen de 30 de zile de la inregistrare.

Contra deciziei de respingere a cererii de aderare se poate face contestatie la Consiliul Director a carui hotarare este definitiva. In sedinta in care Consiliul Director hotaraste asupra admiterii sau respingerii contestatiei, Presedintele Consiliului Director nu are drept de vot.

Art.7. (1) PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.), prin Hotararea Adunarii Generale, isi poate constitui structuri teritoriale proprii, cu personalitate juridica (filiale) sau fara personalitate juridica (sucursale) la nivel judetean si/sau al Municipiului Bucuresti. Sucursalele isi desfasoara activitatea in baza statutului PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.). Filialele isi desfasoara activitatea in baza unui statut propriu, care nu trebuie sa contravina dispozitiilor prezentului statut.

(2) PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.), prin hotararea Consiliul Director, isi poate constitui structuri organizatorice interne, fara personalitate juridica (departamente/sectiuni).

Art.8. PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) se poate afilia la alte organizatii interne si internationale. PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) nu se poate afilia decat la o singura organizatie patronala de rang superior.

CAPITOLUL II

SCOPUL SI OBIECTUL DE ACTIVITATE

Art.9. Scopul PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) este reprezentarea, sustinerea si aprobarea intereselor membrilor sai in relatiile cu autoritatile publice, cu sindicatele si cu alte persoane juridice si fizice.

Art.10. Pentru indeplinirea scopului sau, PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) are urmatorul obiect de activitate:

a) Reprezentarea, promovarea, sustinerea si apararea intereselor economice, juridice si sociale ale membrilor sai;

b) Activeaza pentru deplina libertate de actiune a membrilor sai in scopul dezvoltarii si eficientizarii activitatii acestora;

c) Promoveaza concurenta loiala, in conditiile legii;

d) Asigura membrilor sai informare si servicii de consultanta si asistenta de specialitate, inclusiv in domeniul ocuparii si formarii profesionale, precum si al sanatatii si securitatii in munca;

e) Faciliteaza crearea unor relatii intre membrii sai, precum si cu alte organizatii, promovarea progresului managerial;

f) La cererea membrilor sai, asistarea si reprezentarea in fata instantelor de judecata de toate gradele, a organelor de jurisdictie, a altor institutii sau autoritati, prin aparatori proprii sau alesi;

g) Sa propuna autoritatilor publice competente si sa sustina acte normative si masuri tehnice sau administrative in interesul membrilor sai;

h) Sa actioneze pentru obtinerea de facilitati si sa sustina direct interesele membrilor sai;

i) Sa organizeze actiuni promotionale, sa editeze ziare, reviste, buletine informative si sa coopereze cu mass-media pentru sustinerea intereselor membrilor sai;

j) Sa colaboreze cu organizatiile patronale similare din tara si strainatate pentru realizarea scopului sau;

k) Sa promoveze solidaritatea patronala si sa contribuie la dezvoltarea serviciilor private romanesti;

l) Sa actioneze pentru intarirea potentialului pietei nationale;

m) Sa acorde ajutor si credit mutual membrilor sai;

n) Sa infiinteze si sa administreze, in conditiile legii, in interesul membrilor sai, unitati sociale, de cultura, invatamant si cercetare in domeniul propriu de interes, societati culturale, de asigurari, precum si banca proprie;

o) Sa organizeze cursuri de perfectionare de specialitate.

CAPITOLUL III

PATRIMONIU. SURSE DE FINANTARE

Art.11. Patrimoniul initial subscris al PATRONATULUI INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) este de 620 RON (6.200.000 lei vechi), acesta putand fi majorat ulterior prin hotararea adunarii generale.

Art.12. Patrimoniul PATRONATULUI INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) poate fi folosit numai in interesul acesteia si potrivit scopului pentru care a fost infiintat.

Art.13. Veniturile PATRONATULUI INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) sunt destinate realizarii scopului pentru care patronatul a fost infiintat si nu pot fi repartizate membrilor acestora. Veniturile si sursele de finantare ale PATRONATULUI INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) se compun din:

a) Cotizatiile membrilor;

b) Dobanzi bancare;

c) Sponsorizari si donatii;

d) Venituri din activitati economice proprii sau la care patronatul este asociat;

e) Diverse venituri portivit legilor in vigoare.

CAPITOLUL IV

DREPTURILE SI OBLIGATIILOR MEMBRILOR

Art.14. Membrii PATRONATULUI INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) au urmatoarele drepturi:

a) Iau parte la adunarile generale, consfatuirile, conferintele Patronatului;

b) Au acces la intregul sistem de servicii, avantaje si facilitati asigurate de catre Patronat;

c) Pot folosi serviciile departamentelor de specialitate ale Patronatului, pentru apararea intereselor lor;

d) Primesc sprijin si consultanta de specialitate in fundamentarea deciziilor privind dezvoltarea afacerilor;

e) Pot fi alesi in organele de conducere ale Patronatului, prin reprezentantii lor;

f) Vor fi aparati impotriva abuzurilor administrative si sindicale;

g) Pot primi publicatiile Patronatului si pot publica in acestea articole, comunicari si reclame in conditiile stabilite de editor.

Art.15. Membrii PATRONATULUI INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) au urmatoarele obligatii:

a) Sa respecte Statutul si Regulamentele Patronatului;

b) Sa contribuie prin activitatea lor la realizarea scopului si obiectului de activitate al Patronatului;

c) Sa respecte hotararile adoptate de catre organele de conducere ale Patronatului si sa sustina actiunile acestuia;

d) Sa furnizeze Patronatului informatiile privind activitatea lor economico-sociala, in scopul fundamentarii strategiei de prioritati, facilitati si actiuni promotionale;

e) Sa plateasca la timp si integral cotizatia anuala si alte contributii stabilite de Consiliul Director;

f) Sa participe la Adunarile Generale sau sa transmita punctul de vedere cu privire la ordinea de zi comunicata;

g) Sa nu foloseasca bunurile Patronatului in scopuri personale sau contrare hotararilor Adunarii Generale/Consiliului Director;

h) Sa se abtina de la orice fel de declaratii sau actiuni publice personale care ar prejudicia in vreun fel Patronatul.

Art.16. Calitatea de membru al PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) inceteaza de drept in urmatoarele cazuri:

a) Prin cerere adresa Presedintelui Consiliului Director, care va raspunde acestei solicitari in termen de 30 de zile de la primirea acesteia;

b) Daca timp de 6 (sase) luni de la scadenta nu si-a platit cotizatia anuala sau alte contributii stabilite de Consiliul Director;

c) Daca si-a suspendat/intrerupt activitatea prevazuta in actul constitutiv timp de cel putin 1 (un) an;

d) Daca incalca Statutul sau Regulamentele Patronatului;

e) Prin excluderea hotarata de catre Consiliul Director pentru fapte culpabile indreptate impotriva intereselor patronatului ori fapte contrare legii si ordinii de drept prevazute de legislatia in vigoare;

f) In cazul in care impotriva membrului s-a deshis procedura insolventei prin sentinta judecatoareasca ramasa irevocabila;

g) Ca urmare a dizolvarii persoanei juridice sau a decesului persoanei fizice autorizate, membra a Patronatului;

h) In cazul incalcarii hotararii Adunarii Generale sau a Consiliului Director.

Art.17. Intra in atributiile Consiliului Director, radierea si scoaterea din evidenta PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) a membrilor prevazuti la art.16.

CAPITOLUL V

Art.18. Organele de conducere ale PATRONATULUI INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) sunt Adunarea Generala si Consiliul Director.

Art.19. Controlul financiar intern al Patronatului este asigurat de catre cenzor. Functia de Presedinte Fondator al PATRONATULUI INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) este reglementata conform lit. D. din prezentul capitol.

Art.20. Membrilor organelor de conducere ale PATRONATULUI INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) li se asigura protectia legii impotriva oricaror forme de discriminare, conditionare, constrangere sau limitare a exercitarii atributiilor si/sau a mandatului lor, sub sanctiunea pedepselor prevazute de lege.

A. Adunarea Generala

Art.21. Adunarea Generala este organul de conducere si se compune din totalitatea membrilor PATRONATULUI INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.). Adunarile Generale sunt Ordinare si Extraordinare.

Art.22. Adunarea Generala Ordinara se convoaca si se intruneste anual. Adunarea Generala Extraordinara se convoaca din initiativa Presedintelui Consiliului Director. De asemenea, Adunarea Gerenala Extraordinara se convoca si la propunerea celorlalti membri, separat sau impreuna ai Consiliului Director sau a cel putin o treime a membrilor patronatului cu cotizatia platita la zi. In ultimul caz, Presedintele Consiliului Director este obligat sa convoace Adunarea Generala Extraordinara in termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data inregistrarii solicitarii de convocare sau in lipsa acesteia, convocarea se va face de oricare dintre membri Consiliului Director, la expirarea termenului prevazut anterior.

Art.23. Data, ora, locul si ordinea de zi ale Adunarii Generale se vor comunica in scris membrilor cu cel putin 3 zile inainte de termenul fixat. Comunicarea convocarii se va putea face prin oricare din urmatoarele modalitati: curierat cu confirmare de primire, prin fax sau e-mail (fara semnatura electronica).

Art.24. Adunarile Generale sunt prezidate de Presedintele Consiliului Director, iar in lipsa acestuia, de Vicepresedinte.

Art.25. Adunarea Generala este legal constituita in prezenta majoritatii simple a membrilor Patronatului (50%+1 din totalul membrilor patronatului). In cazul cand, la data fixata nu se intruneste numarul necesar de membri, Adunarea Generala se va tine a doua zi, la aceeasi ora si in acelasi loc, cu aceeasi ordine de zi, fara alta convocare si va fi legal constituita oricare ar fi numarul membrilor prezenti.

Art.26. Hotararile Adunarii Generale se iau cu majoritate simpla a voturilor membrilor prezenti (50%+1 din totalul membrilor prezenti la adunare). Hotararile adoptate de Adunarea Generala in limitele legii si prezentului statut, sunt obligatorii si pentru membrii care nu au luat parte la sedinta Adunarii Generale in care s-au votat, precum si pentru membrii care au votat impotriva.

In cazul membrilor care au fost convocati la adunarea generala conform dispozitiilor prezentului statut si care nu iau parte la aceasta, fara a avea motive obiective, nu transmit niciun punct de vedere cu privire la ordinea de zi, hotararile adoptate in sedinta respectiva sunt aprobate in mod tacit de membrii respectivi, acestia pierzandu-si orice drept de a le contesta ulterior.

Votul va putea fi transmis de membri si in scris prin oricare din urmatoarele modalitati: curierat cu confirmare de primire, prin fax sau e-mail (fara semnatura electronica), cel mai tarziu in ziua stabilita pentru adunare, pana la ora de incepere a acesteia conform convocatorului primit.

Art.27. Fiecare membru are dreptul la un vot. Membrii pot fi reprezentati la Adunarea Generala prin procura speciala data unui alt membru sau oricarei alte persoane fizice/juridice care nu are calitatea de membru al Patronatului, fara a se putea depasi un numar de 2 (doi) mandatari ai aceluiasi membru in cadrul unei singure adunari.

Art.28. Adunarea Generala Ordinara se intruneste cel putin o data pe an, avand urmatoarele atributii:

a) Stabileste strategia si obiectivele generale ale Patronatului;

b) Aproba bugetul de venituri si cheltuieli, precum si bilantul contabil;

c) Aproba rapoartele de activitate ale Consiliului Director;

d) Aproba descarcarea de gestiune a Consiliului Director;

e) Orice alte atributii prevazute de lege.

Art.29. Adunarea Generala Extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar, avand urmatoarele atributii:

a) Aproba modificarea Statutului, cu exceptia modificarii sediului social care este de competenta Consiliului Director;

b) Aproba si revoca cenzorul si membrii Consiliului Director si, totodata, decide cu privire la durata mandatului lor;

c) Decide asupra dizolvarii si lichidarii Patronatului si stabileste destinatia bunurilor ramase dupa lichidare;

d) Aproba infiintarea filialelor, infiintarea sau desfiintarea sucursalelor;

e) Aproba aderarea la organizatii interne si internationale, precum si la organizatii patronale de rang superior;

f) Orice alte atributii prevazute de lege.

Art.30. In timpul mandatului, cand functia de Presedinte al Consiliului Director ramane vacanta, prerogativele acestuia sunt preluate de catre Vicepresedinte, iar in lipsa acestuia de catre Directorul Executiv.

B. Consiliul Director

Art.31. Consiliul Director este format din: Presedinte, Vicepresedinte si Director Executiv.

Art.32. Consiliul Director se va convoca ori de cate ori este necesar de catre Presedintele Consiliului Director. Hotararile Consiliului Director se iau cu o majoritatea simpla de voturi (50%+1) ale membrilor prezenti. In caz de balotaj, hotararea va fi luata conform votului Presedintelui Consiliului Director.

Art.33. Atributiile Consiliului Director sunt:

a) Stabileste programul de actiuni, masuri tehnico-administrative si prioritati impuse de aplicarea strategiei adoptate prin hotararile Adunarii Generale;

b) Prezinta Adunarii Generale raportul de activitate pe perioada anterioara, executarea bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si proiectul programelor Patronatului;

c) Reprezinta patronatul in relatia cu tertii, prin oricare dintre membrii Consiliului Director, cu exceptia relatiei cu institutiile bancare in cazul carora reprezentarea se va face conform lit. k) de mai jos;

d) Hotaraste schimbarea sediului Patronatului;

e) Stabileste cuantumul cotizatiei anuale si alte contributii ale membrilor;

f) Hotaraste mutarea sediului social al Patronatului;

g) Hotaraste excluderea membrilor Patronatului in acord cu dispozitiile prezentului statut;

h) Aproba Regulamentul de organizare si functionare al Patronatului;

i) Hotaraste in toate chestiunile care nu sunt rezervate Adunarii Generale;

j) Hotaraste organizarea in cadrul Patronatului de diverse departamente/sectiuni, in functie de domeniul de activitate in care activeaza membrii Patronatului sau in functie de alte criterii, stabilind toate detaliile aferente (criterii, proceduri, atributiuni, persoane de conducere in cadrul acestora etc);

k) Hotaraste persoanele care reprezinta patronatul in relatia cu institutiile bancare (minimum doua persoane, prin semnatura conjuncta);

l) Indeplineste orice alte atributii prevazute in Statut, in lege sau stabilite de Adunarea Generala.

Art.34. (1) Membrii Consiliului Director sunt alesi de catre Adunarea Generala pentru o perioada de 2 (doi) ani, cu posibilitate de prelungire pe perioade egale, fara a exista vreo limitare cu privire la numarul de mandate.

(2) Mandatul de membru al Consiliului Director inceteaza in urmatoarele conditii:

a) la data implinirii termenului mandatului, daca nu opereaza prelungirea acestuia conform prezentului statut;

b) prin renuntare la mandat, cu preaviz de 30 de zile;

c) prin deces;

d) prin excluderea hotarata de catre Adunarea Generala pentru fapte culpabile indreptate impotriva intereselor Patronatului, fapte contrare legii si ordinii de drept prevazute de legislatia in vigoare sau fapte prin care se incalca Statutul/Regulamentele Patronatului, hotararile Adunarii Generale/Consiliului Director;

e) prin revocarea mandatului de catre Adunarea Generala, fara a fi necesara motivarea hotararii.

Art.35. Un membru al Consiliului Director poate delega una sau mai multe dintre atributiile sale unui alt membru al Consiliului Director, prin imputernicire de reprezentare.

C. Cenzorul

Art.36. Controlul activitatii financiare proprii a organizatiei patronale se realizeaza prin cenzor. Cenzorul este numit pentru o perioada de 2 (doi) ani si exercita urmatoarele atributii:

a) Verifica modul in care este administrat patrimoniul Patronatului;

b) Intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale si Consiliului Director;

c) Participa, atunci cand este invitat, la sedintele Adunarii Generale si ale Consiliului Director, fara drept de vot;

d) Indeplineste orice alte atributii prevazute de Statut, lege, hotararile Adunarii Generale.

D. PRESEDINTE FONDATOR

Art.37. Presedintele Fondator poate participa, cu rol consultativ, in cadrul Adunarii Generale si Consiliului Director. De asemenea, Presedintele Fondator poate reprezenta PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) la orice tip de evenimente. Presedintele Fondator poate renunta oricand la aceasta functie, cu o notificare prealabila scrisa de 5 zile.

CAPITOLUL VI

DIZOLVAREA SI LICHIDAREA

Art.38. PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) se dizolva in urmatoarele cazuri:

a) Imposibilitatea realizarii scopului pentru care a fost constituita, daca in termen de 6 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop;

b) Scopul sau activitatea Patronatului a devenit ilicita si/sau contrara ordinii publice;

c) Patronatul urmareste un alt scop decat cel pentru care s-a constituit.

Art.39. In cazul dizolvarii Patronatului, patrimoniul ramas dupa achitarea tuturor datoriilor inregistrate de Patronat se transmite unuia/mai multor organizatii similare PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.), care vor fi stabilite pe baza hotararii Adunarii Generale Extraordinare.

Art.40. Presedintele Consiliului Director va angaja un lichidator pentru a lichida bunurile in acord cu dispozitiile art. 41 din prezentul statut. Lichidatorul isi desfasoara activitatea sub controlul cenzorului/comisiei de cenzori.

Art.41. In termen de 15 zile de la dizolvare, Presedintele Consiliului Director al PATRONATULUI INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) sau lichidatorii patrimoniului sunt obligati sa solicite instantei judecatoresti competente sa faca mentiunea dizolvarii. Dupa expirarea termenului de 15 zile, orice persoana interesata poate solicita instantei judecatoresti competente operarea mentiunii dizolvarii.

CAPITOLUL VII

DISPOZITII FINALE

Art.42. Prezentul Statut se completeaza cu dispozitiile legale in materie.

Prezentul Statut a fost actualizat in data de 19 aprilie 2016 ca urmare a Hotararii Adunarii Generale a Membrilor PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.) din data de 19 aprilie 2016

Prezentul Statut a fost intocmit si semnat intr-un numar de 5 (cinci) exemplare originale astazi, 19 aprilie 2016, la sfarsitul adunarii mai sus mentionate.

PATRONATUL INVESTITORILOR AUTOHTONI (P.I.A.)

Presedinte Consiliu Director,

Parvan Nicoale-Cristian

Hotararea privind schimbarea denumirii in Patronatul Investitorilor Autohtoni

Hotararea prin care Patronatul Serviciilor Private din Romania (PSPR) isi schimba denumirea in Patronatul Investitorilor Autohtoni, precum si alte decizii luate la sedinta Adunarii generale din 19.04.2016.

Vezi AICI Raportul complet

Taxele de mediu au constituit 6,3% din veniturile fiscale ale UE in 2014

Impozitele pe energie au contribuit cel mai mult, in toate statele membre

In Uniunea Europeana (UE), taxele de mediu s-au ridicat la 343,6 miliarde de euro in 2014, comparativ cu 282,0 miliarde euro in 2004. Cu toate acestea, ponderea taxelor de mediu din totalul veniturilor din impozite si contributii sociale a scazut in aceasta perioada de 10 ani, de la 6,8% in 2004, pana la 6,3% in 2014. Ponderea taxelor de mediu din totalul veniturilor din impozite si contributii sociale este un indicator privind utilizarea eficienta a resurselor, care monitorizeaza punerea in aplicare a foii de parcurs catre o Europa eficienta.

Aceasta foaie de parcurs recomanda o crestere substantiala a ponderii taxelor de mediu, in conformitate cu cele mai bune practici ale statelor membre.

Raportat la principalele categorii de taxe de mediu, impozitele pe energie (76,5% din totalul taxelor de mediu) au constituit mai mult de trei sferturi din totalul veniturilor din taxele de mediu in UE, cu mult inaintea taxelor pentru transport (19,9%) si cele privind poluarea si resursele (3,6%), potrivit datelor Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europene.

Proportia taxelor de mediu in totalul veniturilor din impozite si contributii sociale a variat semnificativ la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. Astfel, cu o pondere de peste 10%, Slovenia (10,6%), Croatia (10,5%) si Grecia (10,2%) au fost, in 2014, statele membre in care taxele de mediu au avut cea mai mare importanta, inaintea Bulgariei (9,8%), Letoniei (9,3 %), Ciprului si Olandei (ambele 9,0%). Romania se situeaza pe pozitia a opta, cu putin sub Olanda (aproape 8,8%), inregistrand in 2014 venituri din taxele de mediu de 3,64 miliarde de euro. Ponderea taxelor de energie a fost de 88,9%, peste media UE, de 76,5%, a taxelor pentru transport de 10,8%, cu mult sub media UE, de 19,9%, iar a celor privind poluarea si resursele de doar 0,3%, fata de o medie a UE de 3,6%.

La polul opus, Belgia si Franta (ambele cu 4,5%) au inregistrat cele mai mici ponderi ale taxelor de mediu in totalul veniturilor din impozite si contributii sociale in 2014, urmata de Germania, Luxemburg si Suedia (toate 5,2%).

Ponderea taxelor de mediu a crescut cel mai mult in Estonia si Slovenia

Intre 2004 si 2014, veniturile din taxele de mediu, exprimate in euro, au crescut in aproape toate statele membre ale UE. Cu toaate acestea, de-a lungul aceleiasi perioade ponderea taxelor de mediu din totalul veniturilor din impozite si contributii sociale a scazut in majoritatea statelor membre, cele mai mari scaderi fiind observate in Cipru (de la 12,3% in 2004 la 9,0% pentru 2014), Portugalia si Lituania (ambele -3.2 puncte procentuale), Luxemburg (-3.0 pp), Danemarca (-2,6 pp) si Slovacia (-2.0 pp). In schimb, ponderea taxelor de mediu a crescut intre 2004 si 2014 in sapte state membre, in special in Grecia (+3,3 pp), Slovenia (+1,9 pp), Estonia (+1,6 pp) si Italia (+1,0 pp).

Vezi raportul complet AICI

Biomasa, o importanta sursa de energie regenerabila

Romania are la dispozitie fonduri europene de 73,37 milioane de euro pentru acest segment. Cu totii am auzit despre investitiile realizate in producerea energiei regenerabile folosind biomasa, insa nu intotdeauna am stiut cu exactitate ce vizeaza acestea si cum am putea sa beneficiem de finantari europene pentru acest sector. Asadar, ce este biomasa si cum functioneaza centralele de cogenerare pe biomasa si ce programe europene sustin infiintarea lor?

Biomasa este un termen generic, in aceasta categorie fiind incluse diverse materiale biologice care pot fi folosite drept combustibil pentru centralele de cogenerare. In acelasi timp, conceptul de „cogenerare” defineste producerea concomitenta, cu aceeasi instalatie, atat a energiei termice, cat si a energiei electrice.

Instalatiile de cogenerare au cunoscut o dezvoltare remarcabila in ultimii 20 de ani, in special datorita crizelor energetice determinate de fluctuatiile preturilor petrolului, precum si ca urmare a incercarilor intreprinse de autoritati de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera, conform Asociatiei Europene a Industriei de Biomasa.

Biomasa este partea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor din agricultura, inclusiv a substantelor vegetale si animale, silvicultura si industriile conexe, precum si partea biodegradabila a deseurilor industriale si urbane.

Materie organica de origine biologica

O centrala termica de cogenerare poate functiona cu biomasa solida, mai exact cu orice materie organica vegetala, reziduuri metabolice de origine animala (gunoi), precum si microorganisme. De exemplu, biomasa agricola include produsele secundare ale plantelor, precum: paiele, ciocalaii, tulpinile (floarea- soarelui, soia) frunzele (sfecla), pastaile (soia, fasole), cojile (nuci, alune), semintele (prun, piersic, cais) si gunoiul din fermele de animale. Pe langa sursele de biomasa agricola mai exista si cele forestiere, materialul principal si secundar din exploatarea padurilor si a plantatiilor de rasinoase si foioase.

Este important de mentionat ca biomasa reprezinta materie organica de origine biologica. Prin urmare, reprezinta componenta organica a naturii.

Aceasta resursa energetica reprezinta, de asemenea, o importanta sursa de energie regenerabila, jucand un rol important in contextul strategiilor de obtinere a independetei energetice, prin utilizarea energiilor regenerabile. Uniunea Europeana are pentru anul 2020 o tinta de 20% in ceea ce priveste sursele de energie regenerabila din totalul consumului energetic.

Uniunea Europeana are pentru 2020 o tinta de 20% in ceea ce priveste consumul de energie din surse regenerabile.

Reducerea emisiilor de carbon

Conform datelor Comisiei Europene, bioenergia ofera deja cea mai mare parte din energia produsa din surse regenerabile, la nivel mondial, si are potentialul de a raspunde la cresterea cererii de energie care se va inregistra in secolul urmator. In acelasi timp, in cazul in care sistemele de biomasa sunt gestionate in mod corespunzator, bioenergia va contribui la a indeplini cerinta de reducere a emisiilor de carbon.

Biomasa asigura 18% din consumul de energie regenerabila in Europa

Astfel, in ultimii ani, bioenergia a reprezentat aproape 70% din consumul de energie din surse regenerabile si in jur de 15% din consumul total de energie, la nivel mondial. Ultimele date ale Comisiei Europene privind sursele de energie regenerabila utilizate de tarile membre arata ca biomasa asigura 18% din consumul de energie regenerabila. Cea mai mare pondere o detine hidroenergia (46%), urmata de energia eoliana (26%), biomasa (18%), energia solara (9%) si energie geotermala (1%).

In tari precum Estonia, Letonia, Finlanda si Suedia bioenergia are un procent extrem de ridicat din consumul de energie, de peste 25%.

Specialistii din domeniul energiei spus ca biomasa, care reprezinta aproximativ 15% din sursele primare de energie utilizate pe plan mondial, nu contribuie la cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera, contribuie insa, pe de alta parte, la reducerea efectului de sera. In plus, bioenergia nu produce nici ploi acide, datorita unui continut de sulf mai redus decat cel existent in structura combustibililor fosili.

Doar 0,62%, in Romania

Conform datelor Asociatiei Romane a Biomasei si Biogazului (ARBIO), chiar daca Romania produce 200 de milioane de tone de deseuri pe an, biomasa si biogazul detin o cota de doar 0,62% din totalul de energie produs in tara noastra.

Chiar daca producerea energiei folosind biomasa este extrem de profitabila, o mare problema o reprezinta costurile ridicate necesare pentru montarea si punerea in functiune a unei instalatii de cogenerare in biomasa.

O problema o reprezinta costurile ridicate necesare pentru montarea si punerea in functiune a unei instalatii de cogenerare in biomasa.

Investitia initiala este ridicata in conditiile in care proiectele pe biomasa si biogaz reprezinta, mai exact, o fabrica in adevaratul sens al cuvantului, cu multi angajati, productie non-stop. Colectarea deseurilor este, in acelasi timp, o activitate costisitoare, iar pentru materia prima exista costuri de cumparare sau plantare.

Din punct de vedere al potentialului energetic al biomasei, teritoriul Romaniei a fost impartit in opt regiuni : Delta Dunarii – rezervatie a biosferei; Dobrogea; Moldova; Muntii Carpati (Estici, Sudici, Apuseni); Platoul Transilvaniei; Campia de Vest; Subcarpatii; Campia de Sud.

Fonduri europene pentru biomasa

Pentru aceasta insa, tarile membre UE au la dispozitie fonduri europene special pentru acest segment.

In cadrul Programului Operational Infrastructura Mare 2014-2020, Axa Prioritara 6 – Promovarea energiei curate si eficientei energetice, sunt disponibile fonduri de 73,37 milioane de euro.

Astfel, in cadrul Programului Operational Infrastructura Mare 2014-2020, Axa Prioritara 6 – Promovarea energiei curate si eficientei energetice in vederea sustinerii unei economii cu emisii scazute de carbon, sunt disponibile fonduri in valoare de 73,37 milioane de euro.

Obiectivul Specific al programului este reprezentat de cresterea productiei de energie din resurse regenerabile mai putin exploatate (biomasa, biogaz, geotermal). Programul promoveaza actiuni orientate spre cresterea productiei de energie regenerabila, cu accent pe resursele regenerabile mai putin exploatate, respectiv biomasa, biogaz si geotermie.

Pentru ce pot fi utilizate fondurile europene

Fondurile europene pot fi utilizate pentru realizarea si/sau modernizarea capacitatilor de productie a energiei electrice si/sau termice din biomasa si biogaz sau realizarea si/sau modernizarea capacitatilor de productie a energiei termice pe baza de energie geotermala.

In urma alocarii financiare se urmareste cresterea ponderii energiei regenerabile in totalul consumului de energie primara, ca rezultat al investitiilor de crestere a puterii instalate de producere a energiei electrice si termice din resurse regenerabile mai putin exploatate, precum si reducerea emisiilor de carbon in atmosfera generate de sectorul energetic prin inlocuirea unei parti din cantitatea de combustibili fosili consumati in fiecare an (carbune, gaz natural).

Articol realizat si publicat de jurnaluldeafaceri.ro

Sapte obstacole fiscale in calea dezvoltarii economice

Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) a prezentat astazi, in cadrul unei conferinte de presa sustinuta de Florin Pogonaru, presedinte, Ana Bobarca, vicepresedinte, Anca Vlad, vicepresedinte si Andrei Carnu, director executiv – principalele sapte obstacole fiscale – generate de multiplele modificari legislative din acest an, in mare parte haotice – ce stau in calea dezvoltarii economice a Romaniei si care pun in dificultate cea mai mare parte a contribuabililor antreprenori romani.

Astfel, de la inceputul anului 2016 si pana in prezent, au existat zeci de modificari ale legislatiei fiscale – si asa voluminoasa, complicata si greu de aplicat. Chiar daca noile solicitari ale autoritatilor fiscale au fost introduse in scopul combaterii evaziunii fiscale, acestea au generat haos si teama in randul contribuabililor onesti, obligati sa respecte rigori a caror finalitate nu o pot percepe.

Presedintele AOAR, Florin Pogonaru, a atras atentia asupra faptului ca antreprenorii se confrunta tot mai mult cu o legislatie fie contradictorie, fie neclara, fie mult prea des modificata, ceea ce le creaza foarte mari probleme in a-si desfasura activitatea, in paralel cu lipsa interconectarii bazelor de date intre institutiile statului, care ar simplifica mult din birocratie.

AOAR a identificat mai multe reglementari recente cu un puternic impact negativ asupra dezvoltarii economice a Romaniei, despre care a vorbit vicepresedintele AOAR, Anca Vlad:

1. Formularul 088

Introducerea acestuia s-a dovedit a fi un adevarat dezastru organizatoric pentru societatile comerciale. Zeci de contribuabili cu un istoric fiscal impecabil si-au pierdut codul de TVA. In prezent este rezolvata aceasta situatie in sensul ca nu se mai retrag coduri de TVA, dar completarea si predarea formularelor ramane un proces extreme de complex si dificil.

2. Cresterea exponentiala a birocratiei in sarcina contribuabililor

Autoritatile fiscale cresc birocratia aproape exponential, ceea ce presupune o munca manuala uriasa si aproape imposibila fara angajarea unui personal suplimentar de specialitate si a implementarii unor noi programe informatice – actiuni extrem de costisitoare pentru toti contribuabilii, mai ales pentru cele mai mici IMM-uri, considera AOAR.

3. Valoarea supradimensionata a majorarilor si penalitatilor.

AOAR atrage atentia si asupra majorarilor si penalizarilor uriase aplicate de ANAF. Fata de o dobanda comerciala situata intre 2,5% si 5% la lei, dobanzile penalizatoare (majorari si penalitati de intarziere) aplicate de ANAF sunt de 10,95% pe an. In cazul unei declaratii eronate si rectificate de contribuabil, pentru diferenta de valoare se aplica un procent de aprox. 40% pe an. Acelasi procent se aplica si pentru diferente stabilite la controlul de fond al companiilor efectuat de ANAF. Dupa 5 ani, o greseala e platita de peste 3 ori.

4. Intocmirea dosarului de preturi de transfer in conditiile lipsei legislatiei privind consolidarea fiscala va genera mari cheltuieli, cu atat mai mult cu cat pragurile de la care e necesara intocmirea dosarului sunt foarte scazute (se incepe de la 50.000 euro pentru IMM-uri).

5. Aglomerarea legislativa descurajeaza initiativa privata

Codul fiscal, normele metodologice, codul de procedura fiscala, ordinele ANAF sunt extrem de voluminoase insumand peste 1.500 pagini A4. Intrucat prevederile care privesc firmele mici si mijlocii sunt repartizate pe tot cuprinsul legislatiei, practic orice antreprenor trebuie sa studieze si sa cunoasca intreaga legislatie. Acest volum descurajeaza orice persoana care doreste sa devina antreprenor, cu consecinte grave asupra dezvoltarii economice.

6. Excesul de executari silite si popriri

Excesul de executari silite si popriri este rezultat si din valoarea derizorie a sumelor executate/poprite. In plus, se actioneaza asupra tuturor conturilor contribuabilului, blocandu-i astfel activitatea, iar pentru deblocarea sumelor, contribuabilul trebuie sa cheltuiasca timp si bani facand nenumarate drumuri la ANAF pentru a primi adresele de ridicare a popririlor pentru fiecare banca.

7. Lipsa informatizarii ANAF si a relatiei transparente cu contribuabilii

In acest moment doar informatizarea integrata a ANAF poate conduce la corelarea tuturor informatiilor si la transparentizarea acestora.

Energy Breakfast Club – Cladiri inteligente pentru un consum energetic eficient

Miercuri, 27 apr, de la ora 9, la Palatul Cesianu Racovita, din Bucuresti, energynomics.ro va invita la o noua întalnire informala dedicata expertilor si decidentilor din industria energetica: Energy Breakfast Club – Cladiri inteligente pentru un consum energetic eficient. Vom analiza împreuna un domeniu în care obligatiile sunt tot mai presante, iar oportunitatile dintre cele mai promitatoare.

Eveniment desfasurat sub patronajul Autoritatii Nationale de Reglementare în Energie – ANRE.

Energy Breakfast Club este organizat de energynomics.ro si sustinut de partenerii nostri: Elektra Invest, Ridgid, SGS Romania, Consiglieri.

VORBITORI

Rafael Marculescu, presedintele Asociatiei KNX Romania

Elena Popescu, project manager Elektra Invest

Claudiu Butacu, presedinte EFdeN

Vor participa peste 50 de specialisti din domeniu, reprezentanti ai companiilor active în sectorul eficientei energetice a cladirilor. Vor lua parte, de asemenea, reprezentanti ai asociatiilor profesionale din domeniu, alaturi de oficiali din cadrul autoritatilor de reglementare în energie si mediu (ANRE, Ministerul Energiei, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice).

Cladirile constituie o tinta esentiala pentru eficienta energetica în Romania, unde consumul cumulat în locuinte, birouri, spatii comerciale si alte cladiri nerezidentiale reprezinta 45% din consumul total de energie.

Birourile si spatiile comerciale sunt zonele unde initiativa privata si inovatia tehnologica au produs deja exemple de reusita. Acestea sunt modelele testate care pot deveni repere pentru accelerarea Planului National de Eficienta Energetica.

Descoperiti la Energy Breakfast Club solutii verificate pentru cladiri inteligente, cu reduceri majore de consum energetic, si experti cu portofoliu solid în acest domeniu.

Afla mai multe amanunte si detalii despre cum poti participa AICI

54 de milioane de europeni sufera de saracie energetica

Se estimeaza ca aproximativ 54 de milioane de europeni (peste 10% din populatia totala) sufera de asa-numita saracie energetica, potrivit unei analize a Comisiei Europene, care da vina pe preturile in crestere ale energiei, pe veniturile mici ale unei parti din populatie si pe locuintele ineficiente energetic, ceea ce-i forteaza pe multi sa aleaga intre a manca sau a se incalzi.

Sunteti considerati a fi in saracie energetica daca nu va puteti permite sa va incalziti casa la un cost accesibil. Aproape 11% din populatia UE se confrunta cu aceasta realitate, potrivit Comisiei.

In ciuda acestui fapt, mai putin de o treime din statele membre recunosc in mod oficial saracia energetica, si doar putine definesc acest termen in legislatiile lor nationale.

Saracia energetica nu este acelasi lucru cu a fi sarac, ci o combinatie intre locuinte de calitate scazuta si preturile ridicate la energie, care cauzeaza dificultati financiare si, in cele din urma, compromite sanatatea si bunastarea oamenilor.

Exista trei solutii de baza pentru eliminarea saraciei energetice: cresterea venitului gospodariilor, reducerea preturilor la energie sau reducerea consumului prin masuri de eficienta energetica.

Responsabilitatea pentru eradicarea saraciei energetice revine guvernelor nationale, dar strategia Uniuniii pentru Energie a Comisiei Europene poate fi valorificata pentru a ajuta la atenuarea problemei.

Potrivit unui raport, renovarea cladirilor ineficiente din Europa a fost identificata ca fiind o modalitate de a indeplini obiectivele Uniunii Energie de combatere a schimbarilor climatice si crestere a securitatii energetice.

Aproximativ 40% din energia utilizata in UE este consumata in cladiri, din care 80% este utilizata pentru incalzire si racire.

In timp ce astfel de sisteme de eficientizare energetica a locuintelor sunt de competenta statelor membre, Comisia Europeana poate sa stimuleze o practica mai buna in acest sector, prin legislatia in domeniul Uniunii Energiei, unele noutati legislative fiind asteptate inca din acest an.

Proiectele de legi preconizate includ revizuiri ale Directivei privind eficienta energetica si performanta energetica a cladirilor.

Cifrele Eurostat pentru 2014, cel mai recent an cu date complete, a aratat ca aproape jumatate dintre bulgari sufera de saracie energetica. 40% dintre cei 6,9 milioane de bulgari, adica aproximativ 2,8 milioane de oameni, nu isi pot permite sa-si incalzeasca casele.

Cifrele, obtinute prin EurActiv.com, a relevat faptul ca doar peste o treime din greci (32,9%) – mai mult de 3,5 milioane de oameni – au fost in aceeasi situatie in 2014.

28% din populatia portugheza, 27,5% dintre ciprioti, 26,5% dintre lituanieni si 22,1% dintre maltezi sunt in saracie energetica, potrivit Eurostat. Italia inregistreaza 18%. Urmeaza Letonia (16,8%), Romania (12,3%), Ungaria (11,6%) si Spania 11%.

Sursa si articolul complet AICI

Legaturi primejdioase: munca atipica+salarii minime+flexibilizare unilaterala

Munca atipica în Romania a luat amploare dupa izbucnirea crizei iar azi tinde sa devina ceva normal. Stiti ce fel de drepturi aveti atunci cand alegeti aceasta forma de angajare? Va afecteaza munca atipica relatiile de munca, mai simtiti siguranta locului de munca, beneficiati de un program de lucru standard, un venit regulat?

Dar chiar asa, stiti care sunt sistemele de protectie sociala care vi se cuvin în urma contractelor de munca atipica semnate – pensia, tratamentul medical în caz de boala sau ajutorul de somaj? Nu exista dezbateri pe tema aceasta nici în spatiul public si nici în cel academic. Bizar, nu? Asociatia CONNECT cu ajutorul sociologului si antropologului Stefan Guga care a studiat fenomenul muncii atipice au întocmit în premiera un raport pe aceasta tema – MUNCA ATIPICA IN ROMANIA DE LA IZBUCNIREA CRIZEI – O perspectiva de ansamblu.

Una dintre concluziile raportului: economiile de piata dependente din Europa Centrala si de Est, printre care se numara si Romania, sunt caracterizate de importanta vitala a companiilor multinationale straine, care controleaza sectoare cheie de activitate (inclusiv cel financiar) si care au astfel o influenta semnificativa, directa sau indirecta, asupra guvernarii, punand presiune pentru mentinerea avantajului competitiv al costurilor scazute, mai ales în ce priveste forta de munca. Integrarea în lanturile de productie transnationale cu rolul de „platforme de montaj” pentru companiile multinationale reprezinta o caracteristica structurala a acestor economii de piata dependente, cu implicatii majore pentru peisajul economic, politic si social al acestor tari.

Rapoartele Eurostat, FMI si Comisiei Europene au aratat ca Romania nu se mai numara doar printre cele mai sarace tari din Europa (fiind chiar pe primele locuri) ci ca a crescut si inegalitatea sociala. Si în aceste conditii, în urma cu doar o luna, economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei, Valentin Lazea a anuntat solutia pentru atragerea investitorilor: “Ce îi atrage pe investitori în tara noastra, altceva decat salariile mici. Atata timp cat statul nu le ofera infrastructura, stabilitate, cercetare-dezvoltare, cel mai important avantaj este forta de munca. Da, forta de munca din Romania este mai prost platita decat în tarile din jur” Si asta chiar daca seful Reprezentantei Comisiei Europene în Romania, Angela Filote a declarat în urma prezentarii Raportului ca modelul de crestere economica din Romania nu a lucrat si nu lucreaza în interesul cetateanului, competitivitatea economica este obtinuta prin salarii mici, NU prin calitate, iar încadrarea deficitului bugetar în tinta stabilita s-a realizat prin sacrificarea investitiilor. Cu toate astea, se pare ca angajatii romani sunt în continuare înr-o situatie vulnerabila si nimanui nu pare sa-i pese în mod special. (noi am mai scris despre asta si aici)

Raportul pe tema muncii atipice din Romania – realizat de sociologul Stefan Guga – îsi propune sa dezvaluie premisele, tendintele si dezvoltarea unui fenomen care ne afecteaza din ce în ce mai mult. Veti afla printre altele ca flexibilizarea relatiilor de munca dupa modelul european atat de asteptata de catre angajatori si angajati au dus în Romania si la o reducere a securitatii si sigurantei locurilor de munca ale celor din urma.

Afla mai multe AICI!