Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru a lansat o noua editie a Catalogului surselor de finantare, destinat societatilor comerciale.

Acesta cuprinde toate programele de finantare existente in lluna martie 2016, cu finantare de la Uniunea Europeana, Guvernul Romaniei ori alte organisme europene ori de stat romanesti.

Citeste integral Catalogul surselor de finantare – martie 2016

In luna ianuarie 2016, castigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.688 lei, cu 8,3% mai mic decat in luna decembrie 2015, in timp ce castigul salarial mediu nominal net a fost de 1.943 lei, in scadere fata de luna precedenta cu 171 lei (-8,1%), potrivit INS.

Valorile cele mai mari ale castigului salarial mediu nominal net s-au inregistrat in activitati de servicii in tehnologia informatiei, inclusiv activitati de servicii informatice – 5.113 lei, iar cele mai mici in hoteluri si restaurante – 1.163 lei.

Citeste mai multe AICI

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2015 a fost de 710,266 miliarde de lei prețuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,7% față de anul 2014, potrivit INS. Comparativ cu trimestrul III 2015, Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2015 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,1%, iar față  de acelaşi trimestru din anul 2014, PIB a înregistrat o creştere cu 3,7% pe seria brută şi de 3,8% pe seria ajustată sezonier.

La creşterea PIB, în anul 2015 față de anul 2014, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepția Agriculturii, silviculturii şi pescuitului, contribuții pozitive mai importante având următoarele ramuri:

– Comerțul cu ridicata  şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor  şi motocicletelor; transport  şi depozitare; hoteluri  şi restaurante (+1,0%), cu o pondere de 15,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s‐a majorat cu 6,4%;

– Construcțiile (+0,6%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s‐a majorat cu 8,8%;

– Informațiile şi comunicațiile (+0,6%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,7%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (11,8%);

– Industria (+0,5%), cu o pondere de 23,2% la formarea PIB şi al cărei volum  de  activitate s‐a majorat cu 2,0%;

– Impozitele nete pe produs (+0,7%), cu o pondere de 12,1% la formarea PIB  şi al căror volum  de  activitate s‐a majorat cu 5,7%.

De asemenea, domeniul „Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii” a contribuit la cresterea PIB cu 0,1%, avand o pondere de 2,6% in 2015, fata de 2,4% in 2014.

Ciiteste intreg comunicatul AICI

In trimestrul IV 2015, investitiile nete realizate in economia nationala au insumat 27,194 miliarde de lei, fiind in crestere cu 17,1%, comparativ cu trimestrul IV 2014, potrivit INS. In anul 2015, investitiile nete realizate in economia nationala au insumat 71,335 miliarde de lei, echivalentul a 15,85 miliarde de euro, in crestere cu 8,4%, comparativ cu anul 2014. Din cele 15,85 miliarde de euro, investitiile straine directe (ISD) au insumat anul trecut 3,03 miliarde de euro – mai putin de o cincime din total.

Din totalul investitiilor nete in economie pe 2015, cea mai mare pondere o reprezinta investitiile in comert si servicii: 42,4%, consemnand si cea mai mare crestere fata de anul 2014, cand reprezentau 38,3%. Pe de alta parte, ponderea investitiilor in celelalte trei ramuri principale au scazut anul trecut fata de anul precedent: industrie – 37,9%, fata de 38,9, constructiile – 12%, fata de 15,7%, si agricultura – 4,7%, comparativ cu 5,4.

Citeste intreg comunicatul INS AICI

Comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, Marianne Thyssen, va prezenta o serie de propuneri menite sa combata dumpingul social in Uniunea Europeana, propuneri ce vor avea la baza principiul „pentru munca egala, salariu egal”, transmite AFP.

„Comisarul Thyssen va prezenta un pachet de masuri sociale”, a confirmat purtatorul de cuvant comunitar Alexander Winterstein. Acest pachet vizeaza o revizuire a normelor ce se aplica lucratorilor dintr-o tara a UE detasati temporar intr-o alta tara a UE. Astfel de lucratori sunt in general est-europeni veniti sa lucreze pe salarii foarte mici in statele vest-europene, motiv pentru care sunt acuzati de concurenta neloiala pe piata muncii.

Corectarea acestei situatii s-a incercat mai intai in anul 1996, cand a fost elaborata o prima directiva europeana, urmata de o a doua in anul 2014. Dar numerosi responsabili considera insuficiente masurile luate atunci si critica faptul ca lucratorii est-europeni distorsioneaza piata muncii in vestul Europei, unde vin sa munceasca pe salarii derizorii in agricultura, abatoare sau pe santiere.

Conform unei surse europene, primul principiu al initiativei ce va fi prezentata marti colegiului comisarilor va fi: „pentru munca egala, salariu egal la acelasi loc de munca”, ceea ce inseamna ca, de exemplu, un est-european venit sa lucreze intr-o tara din vestul Europei ar trebui sa fie platit la fel ca un localnic angajat pentru aceeasi activitate.

In schimb, accesul est-europenilor pe piata muncii din vest ar putea fi ingreunat in conditiile in care angajatorii lor nu ar mai putea beneficia de avantajul salariilor mici pe care le ofera acestor lucratori. Pe de alta parte, nu se va schimba regula ce prevede ca lucratorul detasat ramane in evidentele sistemului de securitate sociala din tara sa de origine.

Un al doilea principiu va fi acela ca detasarea unui lucrator intr-o alta tara a UE poate dura cel mult doi ani, legislatia europeana actuala fiind neclara la acest capitol.

Initiativa comisarului Thyssen survine dupa ce Germania si Franta au cerut in luna ianuarie o inasprire a normelor privind detasarea lucratorilor, aceste doua tari reusind sa ralieze in demersul lor Austria, Belgia, Olanda, Luxemburg si Suedia.

De altfel, cele doua principii enuntate se regasesc si in pozitia exprimata de ministrii muncii german si francez, Andrea Nahles et Myriam El Khomri, intr-un interviu comun pe care l-au acordat cotidianului francez Les Echos.

Sursa: stiripesurse.ro

Conform datelor Comisiei Europene, in anul 2014 pe ansamblul Uniunii Europene erau 1,92 de milioane de lucratori detasati, cu 44,4% mai multi fata de anul 2010. Astfel de lucratori au de obicei contracte a caror durata medie este de sub patru luni. Cei mai multi lucratori detasati erau inregistrati in 2014 in Germania (peste 400.000), Franta (putin sub 200.000) si Belgia (circa 160.000).

Comparativ cu ianuarie 2015, volumul cifrei de afaceri pentru comertul cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete) a crescut in prima luna din 2016, atat ca serie bruta cat si ca serie ajustata în functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, cu 15,6%, respectiv cu 14,9%, potrivit INS.

Comparativ cu decembrie 2015, luna in care se fac cele mai multe cumparaturi din an, volumul cifrei de afaceri din comertul cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete) a scazut ca serie bruta cu 24,4% si a crescut ca serie ajustata în functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate cu 1,9%.

Citeste intregul comunicat al INS AICI.

Un calcul realizat pe baza informatiilor obtinute de la vloggerii cu care am discutat arata ca, pentru a obtine echivalentul unui salariu minim pe economie (1.050 lei), un creator de continut trebuie sa genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afisari. Mai simplu spus, daca toata populatia Bucurestiului s-ar uita luna de luna la clipurile sale, un youtuber ar reusi sa castige in jur de 250 de dolari.

Cum reusesc atunci creatorii romani sa traiasca de pe urma canalelor de YouTube? „Trebuie sa iti creezi propriile tale contracte cu diferiti terti. Nu poti sa traiesti din YouTube“, explica Ionut Bodonea si Andrei Lacatus, care au fiecare 27 de ani si care au dezvoltat serialul online „10 lucruri“. Povestea lor a inceput in urma cu aproape 5 ani, intr-un club din Bucuresti: „A fost ideea mea, vreau sa scrie mare in toata revista“, spune Andrei razand. „Intr-o seara, cand eram in Kulturhaus, am vazut o fata dansand in niste feluri nu tocmai ortodoxe si am zis «Frate, as face un filmulet cu fata asta, 10 feluri in care sa nu dansezi in club». Urma sa vina ziua mea, asa ca le-am dat mesaj prietenilor mei si le-am zis ca stiu ce vreau cadou, si anume domeniul 10lucruri.ro.“ Alaturi de Ionut si un alt fost coleg de liceu au reusit sa filmeze un clip, dar nu au fost foarte multumiti de ce le-a iesit; surprinderea lor a fost cu atat mai mare cand au vazut cat de repede s-a viralizat.

„Primul clip a facut zece mii de vizualizari intr-o zi sau doua. Ne-am chinuit cu o lavaliera chinezeasca pe care am dat 25 de lei, cu un trepied gasit printr-un beci si cu o camera de 640×480, un handycam de vacanta. Filma mai prost decat toate telefoanele din ziua de azi. Imi aduc aminte ca ne-a si dat cineva un comentariu, «cu ce cartof ai filmat asta?»“ Primul moment dificil pentru echipa „10 lucruri“ a venit odata cu ideea monetizarii canalului. „Colegul nostru Vlad ne-a spus ca putem sa scoatem bani din 10 lucruri, dar ca pentru asta trebuie sa ne organizam ca o redactie. Noi n-am putut tine pasul, el s-a suparat ca noi nu dadeam nimic la deadline si a decis sa isi faca propriul lui canal. Culmea, exact din momentul ala am inceput sa producem bani“, isi aminteste Andrei, la fel cum isi aminteste si ca in primul an nu au avut niciun proiect, in al doilea an au avut unul sau doua si au ajuns, incet-incet, la o medie de doua proiecte pe luna: „Primul contract a fost pentru Biblionet, era un proiect facut de Bill si Melinda Gates. Practic, din momentul ala ne-am dat seama ca putem sa taxam aparitia anumitor produse in show-ul nostru. Product placement putea sa faca oricine; ce ne diferentia pe noi era ca pe baza unui brief dezvoltam tot proiectul. Este prima oara, chiar saptamana asta, cand o sa postam un clip care nu are scenariul scris in totalitate de noi“.

Citeste mai departe pe zf.ro