Intrerpinderile mici si mijlocii (IMM) din Romania vor putea lua imprumuturi de la banci, in conditii avantajoase, cu ajutorul unor garantii europene de pana la 80%, in noul Program Operational Initiativa pentru IMM-uri aprobat de Comisia Europeana. Programul NU este inca activ, urmand sa fie operationalizat de catre autoritatile romane.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, in cadrul programului destinat Romaniei, IMM-urile vor avea la dispozitie 100 de miloane de euro alocati de la Bruxelles, prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), sub forma de garantii la accesarea unor credite bancare.

Comisia si autoritatile romane sustin ca valoarea investitiilor va fi de cel putin patru ori mai mare, adica minimum 400 milioane euro, datorita efectului de parghie al investitiilor private in credite pentru IMM-uri.

Cei 100 de milioane de euro prevazute pentru programul “Initiativa pentru IMM-uri” au fost realocate din Programul Operational Regional 2014-2020, gestionat de Ministerul dezvoltarii regionale si Administratiei Publice, unde au fost initial planificate pentru garantii.

Comisia sustine ca Programul “Initiativa pentru IMM-uri” va pune in aplicare schema intr-un mod mai eficient, datorita implicarii grupului Bancii Europene de Investitii (BEI) si a fondurilor programului european de finantare a proectelor inovatoare “Orizont 2020”.

Cine va putea lua credte cu garantii europene

Prin noul Program Initiativa pentru IMM-uri, autoritatile estimeaza ca vor ajuta circa 2.500 de firme mici si mijlocii din Romania sa obtina credite de la banci, cu garantii de stat de 60% – 80% din valoarea imprumutului.

Astfel, bancile intrate inprogram vor putea acorda credite cu dobanzi mai mici decat ale pietei libere, comisioane mai mici si perioade de creditare mai lungi, in conditiile in care bancile vor beneficia de reducerea substantiala a riscului la creditare.

Firmele beneficiare vor fi cele non-agricole, din mediul urban si rural, pentru acele activitati care NU sunt finantate prin Programul National de Dezvoltare Rurala (de la Ministerul Agriculturii).

Pentru a spijini cresterea competitivitatii IMM-urilor, in implementarea POIIMM se va acorda o atentie speciala activitatilor inovative, inclusiv prin crearea unui sub-portofoliu minim de credite care corespund criteriilor de eligibilitate HORIZON 2020 – se arata in draftul Programului.

Citeste mai departe si afla mai multe detalii pe startupcafe.ro

Ministerului Fondurilor Europene a publicat noul sistem MySMIS, prin care potentialii beneficiari din Romania vor putea solicita banii europeni pentru perioada de programare 2014-2020.

Aplicatia este unica si va arata la fel pentru toate programele operationale. Legatura va fi facuta cu fiecare ghid in parte, iar indicatiile de completare vor fi de asemenea personalizate. Continutul si tipul informatiilor solicitate vor fi diferite.

Aflati AICI cum veti putea intra in aplicatia MySMIS 2014

Numarul mediu de pensionari a fost anul trecut de 5,306 milioane, in scadere cu 51.000 fata de anul precedent, iar raportul dintre numarul mediu de pensionari de asigurari sociale de stat si cel al salariatilor a fost de 1 la 1, potrivit datelor Institutului National de Statistica.

Pe de alta parte, pensia medie lunara a fost anul trecut de 892 lei, mai mare cu 5,4% fata de anul precedent. In plus, pensia medie de asigurari sociale de stat a fost de 886 lei, iar raportul dintre pensia medie de asigurari sociale de stat pentru limita de varsta cu stagiu complet de cotizare (fara impozit si fara contributia de asigurari sociale de sanatate) si castigul salarial mediu net a fost de 57,8%.

Datele complete ale INS privind pensionarii

Ministerul Finantelor Publice a anuntat prorogarea termenelor de depunere a declaratiilor si de plata a unor impozite locale. Astfel, termenul de declarare a cladirilor cu destinatie nerezidentiala sau mixta detinute de persoanele fizice a fost prelungit de la 31 martie, la 31 mai.

Termenul de declarare a cladirilor detinute de persoanele juridice a fost de asemenea prelungit de la 31 martie la 31 mai. In plus, persoanele fizice si juridice pot depune declaratii pentru mijloacele de transport si mijloacele de transport radiate pâna la data de 31 mai (în loc de 31 martie).

Primul termen de plata pentru impozitul pe cladiri, impozitul pe teren si pe mijloacele de transport datorate de orice contribuabil a fost prelungit de la 31 martie, la 30 iunie. Odata cu modificarea termenelor de declarare si de plata sunt prelungite si termenele legate de facilitati.

Contribuabilii care achita integral, pâna la 30 iunie 2016, impozitele pe cladiri, terenuri, mijloace de transport beneficiaza de bonificatia stabilita de catre Consiliile locale.

La 29 februarie 2016, depozitele in lei ale gospodariilor populatiei au inregistrat o crestere de 6,4 la suta (9,3 la suta in termeni reali) fata de 28 februarie 2015, potrivit BNR, in timp ce depozitele in lei ale persoanelor juridice, au crescut, la aceeasi data, cu 16,4 la suta (19,6 la suta in termeni reali) fata de 28 februarie 2015.

Masa monetara in sens larg (M3) a inregistrat la sfarsitul lunii februarie 2016 un sold de 283 734,3 milioane lei. Fata de luna ianuarie 2016 aceasta s-a diminuat cu 0,1 la suta (+0,1 la suta in termeni reali), iar in raport cu februarie 2015 masa monetara s-a majorat cu 9,7 la suta (12,7 la suta in termeni reali).

Soldul creditului neguvernamental acordat de institutiile de credit a scazut in luna februarie 2016 cu 0,4 la suta (-0,2 la suta in termeni reali) fata de luna ianuarie 2016, pana la nivelul de 215 250,9 milioane lei. Creditul in lei s-a majorat cu 1,2 la suta (1,4 la suta in termeni reali), in timp ce creditul in valuta exprimat in lei s-a redus cu 2,1 la suta (exprimat in euro, creditul in valuta a scazut cu 0,6 la suta). La 29 februarie 2016, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 2,4 la suta (5,2 la suta in termeni reali) fata de 28 februarie 2015, pe seama majorarii cu 20,7 la suta a componentei in lei (24,0 la suta in termeni reali) si a diminuarii cu 11,9 la suta a componentei in valuta exprimata in lei (exprimat in euro, creditul in valuta s-a redus cu 12,5 la suta).

Depozitele in valuta ale rezidentilor gospodarii ale populatiei si persoane juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare), exprimate in lei, s-au majorat cu 1,8 la suta, pana la nivelul de 83 919,7 milioane lei (exprimate in euro, depozitele in valuta s-au majorat cu 3,2 la suta, pana la 18 777,4 milioane euro). Comparativ cu aceeasi luna a anului precedent, depozitele in valuta ale rezidentilor exprimate in lei au crescut cu 7,5 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale rezidentilor s-au majorat cu 6,7 la suta); depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei exprimate in lei au crescut cu 5,9 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei s-au majorat cu 5,2 la suta), iar depozitele in valuta ale persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) exprimate in lei au crescut cu 10,6 la suta (exprimate in euro, depozitele in valuta ale rezidentilor persoane juridice s-au majorat cu 9,8 la suta).

Vezi aici datele complete ale BNR privind indicatorii monetari in februarie 2016

Exporturile de marfuri romanesti au scazut la inceputul acestui an, arata datele oficiale, iar principalele cauze ale evolutiei sunt lipsa unor produse romanesti puternice pe pietele externe, pretul mic al petrolului, care ii favorizreaza pe rivalii Romaniei din regiune, si structura economiei romanesti, tot mai dependenta de exporturi si sensibila la socurile externe, a declarat miercuri, pentru News.ro, Cristian Parvan, presedintele Patronatului Seviciilor Private din Romania (PSPR).

Datele publicate luna aceasta de catre Institutul National de Statistica (INS) arata ca exporturile de marfuri ale Romaniei au scazut in ianuarie  cu 1,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la 4,1 miliarde euro, in timp ce importurile au avansat cu 3,1%, la 4,5 miliarde euro. Evolutia a avut ca efect majorarea deficitului comercial cu 114%, pana la 382,7 milioane euro.

„La capitolul produse romanesti, produse si exportate de firme cu capital romanesc, avem magiun si pufuleti. In schimb, importam la greu produse chimice, pentru ca la noi nu se mai produc, iar 90% dintre exportatori sunt multinationale care depind de comenzile primite de afara”, a precizat Cristian Parvan, pentru News.ro.

„Problema este una de structura, greu de rezolvat, asa ca perspectivele pentru acest an nu arata nici ele prea bine”, a completat el.

Potrivit datelor patronatelor, numarul de exportatori romani a scazut de la circa 22.000, in 2008, pana la circa 17-18.000 dupa criza, iar primele 500 de firme exportatoare controleaza in jur de 75% din livrarile la export.

Numarul mic de exportatori este considerat o vulnerabilitate pentru Romania, mai ales ca piata interna nu este suficient de dezvoltata pentru a compensa eventuale probleme la export.

„Daca un constructor german de automobile, de exemplu, sta prost cu vanzarile, multi producatori si exportatori de componente auto de aici o vor duce si ei prost. In Germania, in schimb, aproape 98% dintre exportatori sunt IMM-uri”, a explicat Parvan.

Potrivit ultimelor date ale Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), transmise News.ro, exporturile in afara Uniunii Europene au crescut in februarie cu 1,7% fata de februarie 2015, dar au scazut cu 15% in primele 20 de zile din martie.

Potrivit reprezentantilor patronatelor, exporturile romanesti sunt afectate si de embargoul impus exporturilor europene catre Rusia.

„Exporturile tarilor din Vest de produse complexe catre Rusia au scazut drastic anul trecut din cauza sanctiunilor, drept urmare si exporturile Romaniei de componente si subansamble a scazut”, a mentionat Parvan.

O alta problema pentru exportatori este cresterea concurentei in regiune, stimulata de scaderea costurilor cu petrolul.

„La nivelul industriei romanesti, perspectivele nu sunt bune nici pentru acest an. Un pret mic al petrolului inseamna costuri mai mici de productie si pentru celelalte tari din regiunea noastra, asa ca pretul mic nu mai reprezinta un avantaj atat de mare. Trebuie ca Romania sa invete sa exporte produse complexe pentru a fi competitiva la export”, a mai spus presedintele PIAROM.

In 2015, Romania a exportat bunuri in valoare de 54,6 miliarde de euro s a importat marfuri de 63 miliarde euro, iar deficitul comercial a crescut cu 38%, pana la 8,4 miliarde euro.

Sursa: News.ro

Premierul Dacian Ciolos a participat marti, 22 martie, la deschiderea initiativei pentru ”Activarea Potentialului Economic al Sectoarelor Culturale si Creative din Romania” catre toti stakeholderii interesati si la lansarea studiului ”Sectoarele culturale si creative din Romania. Importanta economica si contextul competitiv”, evenimente ce au avut loc la NOD Makerspace (fosta Fabrica de bumbac).

Initiativa lansata marti, demarata de Cancelaria Primului-ministru, impreuna cu Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri si Ministerul Culturii, s-a concretizat printr-un Grup de lucru informal si un Plan de lucru pe termen scurt si mediu. Prima intalnire a Grupului de lucru a avut loc in data de 20 ianuarie 2016. In scurt timp, demersul a prins contur si, pe fondul unui interes crescut din partea tuturor stakeholder-ilor, la nici doua luni de la lansare, grupul de lucru s-a transformat intr-o adevarata comunitate, care reuneste actori semnificativi din mediul public si privat, la cel mai inalt nivel. Grupul este, de asemenea, prezent in spatiul virtual, pe Facebook.

In acest context, initiativa ”se deschide” catre toti stakeholder-ii interesati, pornind de la premisa ca autoritatea publica se pozitioneaza ca facilitator si catalizator al initiativei private, ca determinant al dezvoltarii sectorului creativ si cultural.

Activitati si initiative care fac parte din activitatile grupului de lucru:

Studiul lansat marti, ”Sectoarele culturale si creative din Romania. Importanta economica si contextul competitiv”, realizat de catre Ministerul Culturii (Institutul National de Cercetare si Formare Culturala), continua analizele derulate anual inca din 2008 in domeniul contributiei economice a sectoarelor culturale si creative si anunta urmatorul livrabil, in curs de elaborare in cadrul Grupului de lucru.

Cartea Alba a Sectoarelor culturale si creative

In prezent, in Romania nu exista un cadru coerent pentru sustinerea sectoarelor culturale si creative, astfel incat acestea nu sunt nici cunoscute, nici intelese ca domeniu transversal, care are ca principal determinant creativitatea, sub toate formele ei.

Cartea Alba este in curs de elaborare si se estimeaza lansarea acesteia in a doua jumatate a anului 2016.

Anuntarea liniei de finantare Romania Creativa (iunie 2016)

Finantat din Fondul Social European, programul Romania Creativa are o valoare de 35 milioane euro si este dedicat sprijinirii antreprenoriatului din sectoarele culturale si creative.

Anuntarea task-force-ului ”Creativitate in administratie” si a domeniului GOV.RO, pe modelul GOV.UK (follow-up si legatura cu Comisia de taiat hartii)

Reforma administratiei publice continua prin simplificarea si facilitarea interactiunii online cu cetatenii si firmele. GOV.RO se doreste un punct unic de contact (website) pentru cetateni si firme, pentru informatii si servicii, iar realizarea lui are nevoie de sprijinul comunitatii creative.

Alte livrabile in pregatire, ce urmeaza a fi lansate in 2016:

• Ghiduri pentru autoritatile contractate pentru achizitia de servicii si bunuri creative, precum software personalizat sau servicii de branding si publicitate
• Ghiduri pentru firmele din domenii creative pentru facilitarea intelegerii si conformarii la cadrul fiscal si administrativ
• Maparea competentelor creative si actualizarea Nomenclatorului Ocupatiilor (initierea procesului)

Citeste AICI Discursul premierului Dacian Ciolos, la lansarea studiului “Sectoarele culturale si creative din Romania. Importanta economica si contextul competitiv”