Monthly Archives: februarie 2016

PIAROM cere Ministerului Economiei sa aloce sume semnificative pentru sustinerea firmelor care dezvolta servicii cu valoare adugata

Bugetul de Stat si Bugetul Asigurarilor Sociale puse in discutie publica au la baza o crestere economica de 4,1%, fata de cresterea economica de circa 3,7% estimata a fi obtinuta in 2015, ipoteza stimulativa dar care necesita masuri administrative deosebite, care sa dinamizeze sectorul investitiilor publice.

In contextul masurilor de relaxare fiscala intrate in vigoare la 1 ianuarie 2016,Patronatul Investitorilor Autohtoni sustine amanarea cresterii salariului minim, acesta decizie putand fi adoptata pe parcursul executiei bugetare in 2016, in conditiile in care se vor realiza atat veniturile bugetare preconizate si se va asigura incadrarea cheltuielilor in plafoanele asumate. Cresterile justificate, dar rapide, ale salariului minim in perioada 2012-2015 au pus o presiune semnificativa asupra salarizarii in sectorul privat, in mod deosebit in domeniul serviciilor.

PIAROM cere Ministerului Economiei sa aloce sume semnificative pentru sustinerea firmelor care dezvolta servicii cu valoare adugata, in principal a serviciilor creative. Subliniem importanta economica a industriei serviciilor, singurul domeniu economic care contribuie in procent de peste 90% la echilibrarea balantei comerciale a Romaniei. Masurile trebuie sa vizeze in principal categoria „serviciilor de prelucrare a bunurilor”, sector ce trebuie sustinut pentru cresterea competitivitatii si cresterii valorii adaugate a acestei categorii de servicii.

PIAROM apreciaza ca cei 1,2 milioane de angajati din sectorul serviciilor trebuie sprijiniti in mod deosebit in procesul de internationalizare a activitatii lor, la nivelul UE, valorificand oportunitatile oferite de prevederile Directivei Serviciilor, aceste obiective nefiind evidentiate de propunere de BUGET facuta de Ministerul Economiei.

PIAROM cere Ministerului Energiei sa-si coreleze politicile si programele cu Ministerul Agriculturii si Ministerul Mediului, determinand reactivarea programelor vizand valorificarea resurselor energetice oferite de resursele de biomasa, ramase neutilizate contrar numeroaselor programe si angajamente guvernamentale asumate oficial, in corelare cu politica energetica la nivel UE, incepand cu 2010. Miza producerii energiei termice ieftine, cu grad redus de poluare si in conditii de protejarea a mediului, reprezinta prioritati ignorate nejustificat de guvernele anterioare, interesate de cresterea exploatarii resurselor energetice fosile sau exclusiv stimularea investitiilor in domeniul energiei eolian si solar.

PIAROM apreciaza ca propunerile formulate, minimale si punctuale, se constituie ca o contributie concreta la dezbaterea publica a principalelelor coordonate ale Bugetului de Stat pe 2016.

PATRONATL SERVICIILOR PRIVATE DIN ROMANIA

Evolutia comertului exterior – o noua rubrica pe site-ul Ministerului Finantelor Publice

Ministerul Finantelor Publice anunta ca si-a extins site-ul oficial si a creat o noua rubrica: Evolutia comertului exterior.

Potrivit MFP, scopul este acela de a prezenta o evaluare periodica a evolutiei economiei nationale care sa ofere repere pentru dinamica veniturilor bugetare si suport pentru analiza eficientei si impactului cheltuielilor bugetare, avand in vedere dinamismul ridicat si riscurile ce se manifesta pe plan international.

Informatiile si analizele publicate de Institutul National de Statistica, Eurostat, Comisia Nationala de Prognoza etc. vor fi prezentate sintetic astfel incat sa sprijine politica bugetara a ministerului.

Tabelele standardizate vor fi actualizate saptamanal, precizeaza MFP.

Ajutoare de stat pentru investitii care promoveaza dezvoltarea regionala – proiect

Ministerul Finantelor Publice a publicat, pe pagina sa de internet, la rubrica „Transparenta decizionala”, Proiectul de hotarare pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr.332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investitiilor care promoveaza dezvoltarea regionala prin crearea de locuri de munca.

Propunerile, sugestiile sau opiniile dvs. pe marginea propunerilor de acte normative pot fi transmise la adresa: [email protected].

Citeste aici textul complet al proiectului

Balanta de plati si datoria externa – decembrie 2015

In perioada ianuarie – decembrie 2015p, contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 1 758 milioane euro, comparativ cu 686 milioane euro in anul 2014, pe fondul majorarii deficitului balantei veniturilor primare (cu 1 830 milioane euro) si al balantei bunurilor (cu 1 430 milioane euro), compensate partial de majorarea excedentului veniturilor secundare (cu 1 187 milioane euro) si al serviciilor (cu 1 001 milioane euro).

Citeste mai departe AICI

CATALOGUL SURSELOR DE FINANTARE

Agentia pentru Dezvoltare Regionala centru a publicat Catalogul surselor de finantare pentru societati comerciale si organizatii nonguvernamentale, utile tuturor celor interesati de posibile solutii de finantare pentru activitatea lor, din surse nationale sau europene.

Catalogul surselor de finantare pentru societati comerciale

Catalogul surselor de finantare pentru ONG-uri

Hotararile CA al BNR pe probleme de politica monetara

In sedinta din 5 februarie 2016, Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat urmatoarele:

Mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,75 la suta pe an;

Gestionarea adecvata a lichiditatii din sistemul bancar;

Pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Cieste intreaga Hotarare a BNR AICI

Urmatoarea revolutie industrie nu va fi televizata

Daca inca doar vorbiti despre a patra revolutie industriala, va puteti opri din teoretizare, pentru ca aceasta revolutie este deja aici si are un impact major pentru afaceri si societate.

Cu transformarea procesului de fabricare tot mai digitalizat, singurul lucru necesar pentru a lansa urmatoarea revolutie industriala este accesul mai larg la tehnologiile exponentiale – robotica, inteligenta artificiala (AI), senzori, imprimare 3D, nanotehnologie, calcul cuantic.

Si acum, pentru ca aceste tehnologii sunt tot mai accesibile si mai usor de gestionat, a patra revolutie industriala este in plina desfasurare.

Forumul Economic Mondial de la Davos din acest an s-a axat pe aceasta revolutie industriala, pentru un motiv bun. Luati in considerare aceste statistici: de la cele 4,9 miliarde de obiecte (masini, electrocasnice, sisteme de iluminat, dispozitive mobile, portabile etc) conectate la internet in 2015, se va ajunge la 25 de miliarde pana in 2020. Tehnologiile avansate de productie sunt de asteptat sa se dubleze ca valoare, la 85 de miliarde $ la nivel global in 2019. Investitiile in robotica si inteligenta artificiala (IA ) au crescut cu mai mult de 70 la suta pe an, incepand din 2011.

Dar, cu ochiul liber, ar putea fi dificil de sesizat aceasta revolutie.

De exemplu, inovația. Proiectarea si testarea ideilor sunt mult mai ușor de facut cu tehnologiile exponentiale, permitand un ciclu de inovare accelerat. O mare companie auto, de exemplu, poate folosi realitatea virtuala pentru a testa noi modele aproape in timp real, in loc sa astepte sa realizeze un prototip fizic.

Aceasta revolutie industriala determina, de asemenea, noi modele de afaceri. Date si analize generate de senzori si super-computere au devenit in prezent oferte de afaceri propriu-zise. Un site imobiliar, de exemplu, poate utiliza datele sale pentru a analiza si anticipa preturile locuintelor. Sau o companie producatoare de seminte poate utiliza datele sale de cercetare asociate cu modelarea predictiva, pentru a oferi recomandari de specialitate in privinta plantarii.

Si in timp ce tot auzim ca tehnologii cum ar fi Inteligenta artificiala va elimina locuri de munca, ceea ce nu observam este actuala lipsa de oameni care pot proiecta, construi si mentine tehnologii exponentiale. Doar in Statele Unite se estimeaza ca va fi nevoie de 1,4 milioane de specialisti in informatica pana in 2020, iar numarul absolventilor poate acoperi doar 30% din aceste locuri de munca.

Intr-adevar, a patra revolutie industriala este inca in stare incipienta. Dar, tinand cont de ritmul tehnologic extrem de rapid de schimbare a afacerilor si a societatii din aceste vremuri, este momentul sa te alaturi acestei revolutii acum.

Sursa si articolul complet: weforum.org

BNR: Cele mai multe firme infiintate in anii ’90 au ramas mici

Economia Romaniei este formata din firme de dimensiuni tot mai mici, trecerea timpului nu a garantat cresterea marimii companiei, potrivit unei lucrari publicata de Banca Nationala a Romaniei (BNR) referitoare la schimbarile structurale din economia Romaniei.

„In majoritatea cazurilor, firmele au ramas in clasele de marime in care s-au nascut. In restul situatiilor, regula este ca firmele sa treaca intr-o clasa inferioara privind dimensiunea. Cazurile in care trecerea timpului conduce la acumulare importanta de active si majorare de salariati sau cifra de afaceri sunt exceptii”, se arata in documentul intitulat „Dupa 20 de ani: schimbari structurale in economia Romaniei in primele decenii postdecembriste”, realizat de Florian Neagu, Florin Dragu si Adrian Costeiu.

Potrivit acestuia, tot mai multe firme se infiinteaza avand un activ bilantier sub 1.000 de lei, scrie Agerpres.

„Majoritatea relativa este detinuta de firme care au la infiintare un activ bilantier cuprins intre 1.000 si 10.000 de lei. Firmele care au active la infiintare de peste 500 milioane lei au fost raritati in ultimul deceniu. De exemplu, de la debutul crizei financiare in Romania (octombrie 2008), am identificat sase asemenea entitati, din care patru sunt firme in care statul are o contributie importanta sau exclusiva (create in urma procesului de fuziune prin contopire), a cincea firma s-a radiat la un an de la infiintare, iar a sasea este o entitate de tip SRL, detinuta de un nerezident si avand un capital social de 200 de lei”, informeaza documentul citat.

Daca in anul 1994 corporatiile detineau 83% din activele sectorului companii nefinanciare, in anul 2014 ponderea a devenit 42%, arata BNR.

„Aceeasi dinamica s-a observat si in cazul numarului de salariati: IMM angajau 20 la suta din salariatii tuturor firmelor din Romania la sfarsitul anului 1994, ajungand in doua decenii sa detina 65 la suta. Modificari cu aceeasi finalitate, dar de o amplitudine mai redusa, s-au inregistrat in cazul contributiei la valoarea adaugata si la cifra de afaceri. Contributia IMM la cifra de afaceri a devenit majoritara (53 la suta in anul 2014 fata de 34 la suta in anul 1994), dar in ultimul deceniu aceasta contributie nu a mai crescut, desi IMM au beneficiat de un volum ascendent de active si salariati”, informeaza lucrarea „Dupa 20 de ani: schimbari structurale in economia Romaniei in primele decenii postdecembriste”.

Sursa: economica.net

Barometrul Bancar ARB & EY 2015: Bancherii anticipeaza intensificarea activitatii de creditare

Bancherii anticipeaza intensificarea activitatii de creditare (77%) si imbunatatirea performantei financiare a principalelor linii de servicii, in speta Retail (80%) si in Corporate banking (62%), conform estimarilor pentru anul acesta cuprinse in Barometrul Bancar ARB & EY 2015.

EY Romania a realizat, in baza unui parteneriat cu Asociatia Romana a Bancilor (ARB), cea de a doua editie a indicelui industriei bancare denumit Barometrul Bancar ARB & EY prin intermediul unui chestionar derulat cu conducerile bancilor membre ale ARB. La editia din acest an a sondajului au participat banci totalizand o cota de piata in functie de active de aproximativ 90%.

Barometrul Bancar ARB & EY este un instrument valoros de benchmarking care reflecta modul in care conducatorii din sistemul bancar anticipeaza evolutia pe urmatoarele 12 luni a mediului economic, mediului legislativ si de reglementare, a tendintelor si asteptarilor clientilor, respectiv implicatiile acestor evolutii asupra institutiilor pe care le conduc.

Aproximativ 77% din banci anticipeaza intensificarea activitatii de creditare si, desi acesta este ceva mai putin decat in 2014 (80%), procentul celor care se asteapta la o crestere semnificativa a creditarii s-a dublat fata de anul 2014. Asteptarile sunt mai optimiste decat in restul tarilor europene acoperite de studiu unde doar 51% au astfel de asteptari.

Cadrul legislativ al insolventei si aplicarea lui este in continuare principalul aspect care descurajeaza creditarea pentru 95% din banci, cu 10 puncte procentuale mai mult ca in 2014.

Bancile preconizeaza relaxarea partiala a politicilor de creditare in sectoare precum Industria, Agricultura, Sanatate si pe segmentul IMM-urilor, dar exista in continuare aspecte care descurajeaza sau cresc costul creditarii in conditiile in care creditarea este la cel mai scazut nivel din regiune relativ la PIB. Modificarile aduse cadrului legislativ al insolventei nu sunt suficiente in lipsa unei schimbari semnificative in ceea ce priveste aplicarea lui. Problemele intampinate de banci in aceasta privinta reprezinta principalul aspect care descurajeaza creditarea companiilor.

Segmentul IMM-urilor si Sanatatea, Industria si IT-ul au fost mentionate si de studiul european ca fiind sectoarele/segmentele in care politicile de creditare mai degraba se vor relaxa.

Citeste intreaga analiza pe arb.ro

Sudii BNR: Dupa 20 de ani – schimbari structurale in economia Romaniei in primele decenii postdecembriste

Studiul investigheaza modificarile structurale din economia Romaniei din perioada 1994-2014, avand principal suport bilanturile si conturile de rezultate ale tuturor companiilor care au functionat in respectivul interval. Studiul arata ca schimbarile din economie au fost semnificative si alerte, cu rezultate favorabile la nivel de ansamblu, dar cu nuante importante cand sunt analizate in detaliu.

Descarca aici raportul complet