Unilever si Mars se numara printre primele companii din industria alimentara si de bauturi care au anuntat planuri pentru trecerea totala la utilizarea de energie regenerabila.

In total, consumul de combustibil in zona industriei alimentare si de bauturi a scazut cu 65% intre 1990 si 2012, conform statisticilor Agentiei Europene de Mediu.

Mare parte a reducerii consumului vine din imbunatatirea eficientei energiei si trecerea la combustibili regenerabili – inlocuind, de exemplu, carbunele si combustibilii grei cu gaz, conform FoodDrinkEurope.

In luna iulie a acestui an , FoodDrinkEUrope a publicat un studiu asupra aceste industrii.  A reiesit astfel ca majoritatea producatorilor de alimente din Europa a demarat trecerea la utilizarea energiei regenerabile, 90% din repondenti mentionand ca folosesc deja acest tip de energie.

“Unele companii mari consumatoare de energie, ca de pilda marile abatoare sau companii de producere a produselor lactate, sunt in atentia Planurilor Europene de Reducere a Emisiilor (European Emission Trading Scheme) care stopeaza emisiile gazelor cu efect de sera la nivel industrial”, a declarat Hoelgaard pentru EurActiv.

Deseuri bio

Probabil ca trecerea la energie regenerabila se poate face cel mai usor in sectorul alimentar. Originea biologica a produselor si deseurile provenite din procesarea  alimentelor si bauturilor fac ca trecerea sa fie mai facila.

Ademenite de potentialul acestei industrii, mai multe companii au demarat planuri ambitioase de a trece la utilizarea de 100% a energiei regenerabile.

In general, aceasta industrie devine din ce in ce mai constienta de nevoia de a diminua consumul de energie, in mod direct sau indirect prin reducerea producerii de deseuri.

“Problema nu este doar aceea a tratarii deseurilor, ci si aceea a economiei de energie, apa, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera care au fost generate pentru producerea acestor deseuri”, remarca Pascal Greverath, membru al comitetului sustenabilitatii din cadrul Nestle.

Prioritatea companiilor din industria alimentara este de a preveni producerea deseurilor. Dar acolo unde se produc si deseuri, acestea vor fi reprocesate ca produs intermediar in loc de a fi depozitate sau arse.

“In caz contrar vor putea fi refolosite ca hrana pentru animale in fermele de porci sau pentru fertilizarea culturilor”, a aratat Greverath, cu conditia indeplinirii unor criterii de calitate. In final, spune el aceasta este o solutie “win-win”.

Nu exista o solutie magica

Totusi activistii mediului sunt sceptici in aceasta privinta. Ei avertizeaza asupra faptului ca deseurile bio nu vor putea fi o solutie pe termen lung a energiei regenerabile. “Nu exista o solutie magica”, spune Ever Mitchell, de la Food and Water Europe, un grup ecologist. Si, desi aceste intitiative ar putea suna bine, ea arata ca, cel mai adesea, diavolul se ascunde in detalii.

Riscul abuzului de bioenergie este recunoscut chiar de industrie in sine. De exemplu, gigantul alimentar britanico-danez Unilever a facut presiuni asupra guvernelor din toata lumea sa efectueze evaluari aprofundate ale politicilor referitoare la bioenergie pentru a impiedica efecte colaterale negative asupra mediului.

“Utilizarea granelor pentru scopuri energetice va creste presiunea asupra ecosistemelor si biodiversitatii. Despaduririle, in special in cazul uleiului de palmier si a pastailor de soia, pot conduce la distrugerea ultimelor zone cu padure tropicala din Borneo si Amazon”, a precizat Unilever.

Avertizarea se extinde  si asupra utilizarii deseurilor ecologice pentru ardere, practica despre care Comsia Europeana arata ca este “foarte raspandita” in Uniunea Europeana.

 “Deci da, e o solutie mai buna decat depozitarea deseurilor, dar nu poate fi numita ca fiind cu adevarat o solutie”, spune Mitchell. Trecerea pe termen lung la energie electrica regenerabila

Cu timpul, deseurile bio ar putea deveni o problema din ce in ce mai mica pe masura ce companiile producatoare de alimente vor face trecerea la energie regenerabila.

In SUA, Mars a demarat un proiect gigantic pentru o ferma eoliana  pentru a furniza energie electrica regenerabila in cele 70 de locatii ale sale. Denumita Mesquite Creek, ferma eoliana  se intinde pe 25000 acri, aproximativ suprafata Parisului.

Alte mari companii producatoare de alimente au scopuri similare. Pe termen lung, scopul companiei este de a se baza in proportie de 100% pe energie regenerabila, desi nu a stabilit un termen pentru a atinge acest scop.

Privind in perspectiva, constrangerile referitoare la emisiile de carbon aplicate industriei producatoare de alimente nu vor face decat sa incurajeze utilizarea energiei regenerabile, spune Hoelgaard, fost oficial al Comisiei Europene.

Analiza completa AICI

Romania se plaseaza pe ultimul loc in Uniunea Europeana si pe penultimul in Europa, doar inaintea Albaniei, intr-un clasament al salariului minim calculat in functie de paritatea puterii de cumparare (PPS), potrivit Eurostat, biroul de statistica al UE.

Clasamentul este realizat pentru luna ianuarie 2016, Romania clasandu-se chiar si sub Bulgaria la acest capitol. Tara cu cel mai mare salariu minim raportat la paritatea puterii de cumparare ramane Luxemburg, urmata de Germania si Belgia.

PPC-ul masoara puterea de cumparare a unei monede intr-o tara, deoarece bunurile si serviciile au preturi diferite in unele tari comparativ cu altele.

Vezi clasamentul complet AICI

Cat de importanta este economia „la comanda” a Americii? Unii se tem ca Uber, o aplicatie pentru transportul de persoane, si Etsy, care ii ajuta pe oameni sa vanda produse fabricate de ei, distrug locuri de munca traditionale si, odata cu acestea, accesul la pensii si beneficii medicale. Altii vorbesc despre orele de lucru flexibile, preturile mici si comoditatea pe care le asigufra astfel de aplicatii. Pana in prezent nu au existat multe date care sa ofere o dezbatere bazata pe informatii.

Un raport al Chase JPMorgan, un institut al bancii JPMorgan, a comparat veniturile clientilor lor cu conturi active in ultimii trei ani. Ei au descoperit ca, in septembrie 2015, 1% din acestia au obtinut venituri in urma unor joburi cu ajutorul aplicatiilor de mobil. Desi mica, oferta de forta de munca si a capitalului „la comanda” a crescut rapid: la sfarsitul anului 2012 abia 0,1% din clientii bancii castigau bani prin platforme online. De atunci, 4,2% au participat macar o data pe o asemenea platforma online.

Este economia „la cerere” un inlocuitor al joburilor traditionale? Soferii Uber sunt “contractori independenti”, care trebuie sa plateasca propriile impozite pe salarii, sa-si cumpere propria asigurare de sanatate si sa-si depuna singuri bani pentru propriile pensii. Unii soferi cred ca acest lucru este gresit (si au declansat lupte in instante). In decembrie 2015, doi economisti, Seth Harris si Alan Krueger (care au acordat si consultanta pentru Uber in trecut), au scris un plan pentru o a treia categorie de lucratori, undeva intre un antreprenor si un angajat, plan proiectat pentru economia „la cerere”. „Muncitorul independent” ar obtine unele avantaje, cum ar fi contributii la costurile de ingrijire a sanatatii si plata impozitelor pe salarii, dar nu ar avea dreptul la salariul minim sau asigurarea de somaj. Harris si Krueger spun ca firmele pentru care colaboratorii lucreaza pot folosi influenta lor de negociere pentru a obtine asigurari de sanatate mai ieftine decat ar putea fiecare individ singur.

Astfel de reforme, insa, ar fi relevante doar pentru o mica parte din forta de munca. Datele JPM sugereaza ca majoritatea lucratorilor din economia „la comanda” folosesc aceasta ocazie doar pentru a-si suplimenta venitul, si nu ca pe un inlocuitor al unui job cu norma intreaga. In medie, platformele online ofera doar o treime din veniturile lucratorilor „la comanda”. Si participarea lor a fost de multe ori sporadica: aproape jumatate dintre cei care incep sa lucreze pentru o platforma online renunta in termen de o luna.

Sursa si articolul complet: economist.com

Comisia Europeana a prezentat prima strategie pentru a optimiza sistemele de incalzire si racire ale cladirilor si spatiilor industriale, un sector ce reprezinta 50% din consumul anual de energie al UE.

Strategia UE pentru incalzirea si racire este prima initiativa a Uniunii Europene care abordeaza energia utilizata pentru incalzirea si racirea cladirilor civile si industriale. Prin transformarea acestui sector intr-unul inteligent, mai eficient si durabil, importurile de energie si dependenta de importuri vor scadea, costurile vor fi reduse, iar emisiile scazute. Strategia este o actiune-cheie a strategiei-cadru a Uniunii in privinta energiei si va contribui la imbunatatirea securitatii energetice a

In prezent, intregul sector reprezinta 50% din consumul anual de energie al UE; acesta este responsabil pentru 13% din consumul de petrol si 59% din consumul total al UE de gaz – ceea ce echivaleaza cu 68% din totalul importurilor de gaze. Asta deoarece majoritatea cladirilor europene sunt vechi, ceea ce implica diferite probleme: aproape jumatate din cladirile din UE au cazane instalate inainte de 1992, cu o rata de eficienta de sub 60%; 22% din cazanele pe gaz, 34% din sistemele de incalzire electrice, 47% din cazanele pe baza de petrol si 58% din cazanele pe baza de carbune sunt mai in varsta decat durata lor de viata tehnica.

Renovarea cladirilor existente ar putea conduce la un consum mai mic de energie; cu toate acestea, rata de renovare este in prezent de sub 1%.

In ce consta Strategia?

In scopul de a reduce pierderea de energie a cladirilor, a maximiza eficienta si spori ponderea surselor regenerabile de energie, Strategia identifica urmatoarele actiuni:

1) Sa faca din renovarea cladirilor o procedura usoara

2) Cresterea ponderii energiilor regenerabile

3) Reutilizarea deseurilor energetice din industrie

4) Sa implice consumatorii casnici si industriali

Articolul complet pe europa.eu

In Franta, Uniunea Angajatorilor din Economia Sociala (UDES) vrea sa aiba un cuvant de spus in dialogul social, dar inca nu a reusit sa devina o asociatie pe deplin reprezentativa.

Economia sociala este un sector care are 1,2 milioane de angajati in mai mult de 70.000 de intreprinderi (asociatii, cooperative). UDES reuneste 25 de uniuni profesionale, care totalizeaza 80% dintre angajatorii din economia sociala si de solidaritate. UDES este prezidata, din noiembrie 2015, de catre Hugues Vidor, 55 de ani, CEO al Adessadomicile, o federatie nationala de asistenta si servicii sociale, cu 400 de companii si 40.000 de angajati.

Pentru UDES, economia sociala include “meseriile care reunesc angajati si angajatori in jurul aceluiasi concept de a trai impreuna”. Este un model de dezvoltare care, potrivit lui Hugues Vidor „permite cresterea valorii economice si socialeprin punerea omului in centrul de proiectelor”.

Articolul complet pe lemonde.fr