Discutii lungi si aprinse intre statele membre precum si intre statele membre si Parlamentul European sunt asteptate in vederea revizuirii anticipate a directivei privind lucratorii detasati din alte state, potrivit viceprim-ministrului Bulgariei, Ivailo Kalfin.

Kalfin, viceprim-ministru pentru politicile demografice si sociale si ministru al Muncii, a fost la Bruxelles, zilele trecute, pentru o intalnire cu comisarul european pentru probleme de munca si mobilitate a fortei de munca, Marianne Thyssen.

Una din problemele discutate a fost pachetul de mobilitate pregatit in prezent de Comisie, care ar urma sa fie prezentat pana la sfarsitul anului. Scopul sau este de a preveni erorile, abuzul si frauda legate de lucratorii care muncesc in strainatate.

Aceasta problema a fost ridicata dupa ce membrii “vechi” ai UE au transmis o scrisoare Comisiei, solicitand o revizuire importanta a directivei lucratorilor detasati (Directiva 96/71 / CE), care, in opinia lor, permite eludarea normelor muncii din UE.

Noile state membre UE, inclusiv Bulgaria, au transmis la randul lor o alta scrisoare adresata Comisiei, reiterand ca directiva 1971 a fost completata in 2014 cu o noua directiva, care urmeaza sa fie transpusa in legislatia nationala pana in 2016. Avand in vedere ca directiva privind punerea in aplicare a directivei lucratorilor detasati nu este inca pusa in practica, aceste tari nu vad niciun rost pentru luarea in considerare a unor eventuale revizuiri.

Urmatoarea miscare va fi a Comisiei Europene, care este de asteptat sa prezinte propuneri legislative inainte de sfarsitul anului. Propunerile vor reflecta ideea politicii presedintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, in discursul sau privind starea Uniunii: “acelasi salariu pentru aceeasi munca in acelasi loc.”

Un astfel de pachet, potrivit lui Kalfin, este foarte sensibil, iar dezbaterile ar putea dura “pana la presedintia bulgara” a Consiliului UE, care va fi abia in a doua jumatate a anului 2018, daca nu cumva si mai mult.

Kalfin a spus ca i-a transmis comisarului Thyssen ca principiul liberei circulatii a fortei de munca in cadrul UE, precum si a drepturilor lucratorilor detasati, ar trebui sa fie pastrat.

Vicepremierul bulgar a precizat ca, de multe ori, lucratorii detasati lucreaza in conditii mult mai dificile si periculoase decat lucratorii locali, invocand ceea ce i-a spus colegul sau suedez, si anume faptul ca, in Suedia, lucratorii detasati reprezinta doar 0,3% din forta de munca, dar 10% din toate accidentele de munca mortale au avut drept victime lucratori detasati.

“In timp ce comisarul spune ca propunerea lor se va concentra pe plata salariilor, eu as largi discutia la conditiile de munca, care includ programul de lucru, orele suplimentare, concediul, conditiile de trai”, a spus el.

Kalfin a declarat ca a ridicat problema situatiei angajatilor pe piata interna, care locuiesc cu familiile in tarile mai bogate, dar care nu au niciun fel de securitate sociala, nu au contracte de munca scrise, nu au un timp de lucru definit, si niciun drept. Vicepremierul bulgar a precizat ca a propus crearea unui card social personal pentru fiecare cetatean al UE, care ar contine informatiile si istoricul de munca al posesorului, cu detalii despre plata primita si asigurarile sociale platite.

Sursa si articolul complet pe euractiv.com

Adesea mentionata ca fiind bijuteria coroanei UE, piata interna este departe de a fi complet functionala, ceea ce se traduce prin mari diferente pentru consumatorii din cele 28 de state membre. Comisia Europeana va anunta noi planuri pentru a-i sanctiona pe cei care nu respecta regulile pietei unice, potrivit EurActiv.

Comisia promite masuri legislative si actiuni de punere in aplicare in urmatoarele luni, pentru a se asigura ca toti consumatorii care cumpara servicii si produse intr-un alt stat membru – fie online sau in persoana – nu se confrunta cu preturi, conditiile de vanzare sau optiuni de livrare diferite, daca nu sunt justificate de motive obiective si verificabile.

Executivul este preocupat de “diferentele nejustificate” cu care se confrunta consumatorii. Acestea sunt considerate ca fiind “tratament inegal” si discriminare pe motive de nationalitate sau de resedinta, care este impotriva tratatele UE si a Directivei privind serviciile.

Cazul Eurodisney, care practica preturi diferite, in functie de cetatenia clientului, a declansat nemultumiri. “Aceasta este o discriminare inacceptabila”, a declarat europarlamentarul socialist belgian Marc Tarabella.

Dar lista poate continua, cu furnizorii de servicii de internet care refuza sa acorde conectivitate cetatenilor dintr-o alta tara, si parcurile tematice care permit plata prin debit direct doar pentru clientii cu un cont bancar national.

Viitoarele actiuni sunt parte a unei noi strategii privind piata unica, pe care Comisia o va prezenta astazi. Oficialii UE au explicat ca obiectivul este de a prezenta un set de actiuni bine directionate pentru a imbunatati functionarea pietei interne. De asemenea, Comisia intentioneaza sa ajusteze noile modele de afaceri aduse de revolutia digitala, cum ar fi economia de tip „sharing”.

Comisia doreste sa faca lumina cu privire la modul de aplicare a diverselor directive ale UE in acest sector in plina expansiune, pentru evitarea conflictelor dintre furnizorii de servicii traditionale si cei de prestari de servicii noi digitale, cum ar fi uber sau Airbnb.

Sursa si textul complet pe euractiv.com

Franta se afla in fruntea inovatiei tehnologice, sociale si organizationale si este capabila sa faca fata provocarilor sociale si reformelor, pentru a stimula dezvoltarea. Sectorul Sanatatii poarta valorile progresului. Motor al economiei nationale, sectorul Sanatatii in Franta reprezenta anul trecut deja aproape 12% din PIB, iar un avans economic ramane realizabil, odata cu dezvoltarea de noi piete, inclusiv pe plan international. (…)

Sinergiile care se dezvolta intre dezvoltarea digitala – inginerie – servicii personale reprezinta atat o problema publica, dar si o problema de competitivitate si crestere economica pentru Franta. Acestea reprezinta, de asemenea, o sansa de a reforma sistemul de sanatate si de a dezvolta excelenta in ceea ce priveste noile oferte de produse si servicii si, prin urmare imbunatatirea serviciilor noastre. (…)

Declaratii ale lui Geoffroy Roux de Bezieux, Executive Vice President al MEDEF (Le Mouvement des Entreprises de France – cea mai mare organizatie patronala din Franta)

Cititi intreg textul original AICI

“Fii propriul tau sef. Livrezi atunci cand doresti, ori de cate ori doresti”. Acesta este noul slogan Amazon pentru lansarea unui nou tip de contract de munca: plata per livrare. Retailerul prin internet a anuntat zilele trecute ca a angajat colaboratori pentru a livra pachete. Noul serviciu, numit Flex, consta in a oferi doritorilor posibilitatea de a efectua livrari de colete, pentru perioade scurte de timp, de doua, patru sau opt ore, chiar in paralel cu derularea activitatilor lor de zi cu zi.

Conditiile sunt putine: doritorul trebuie sa aiba cel putin 21 de ani – varsta legala a majoratului in Statele Unite, sa detina un permis de conducere, un vehicul si un smartphone echipat cu sistemul de operare Android. In plus, solicitantii nu trebuie sa aiba cazier. Totul se plateste cu sume intre 18 si 25 de dolari pe ora. Angajatorul nu ofera insa nicio asigurare de somaj sau boala, in timp ce costurile de asigurare a vehiculului si cele legate de combustibil sunt responsabilitatea colaboratorului. Acesta este acelasi tip de statut ca si in cazul soferilor care desfasoara activitati independente pentru compania Uber.

Initiativa face parte din serviciul Amazon Prime Now, care ofera in mai multe orase din SUA livrarea in termen de o ora pentru 8 dolari sau gratuit daca se face dupa ora 14.00.

Serviciul Flex este destinat pentru optimizarea sistemului de livrare Amazon. Angajatii temporari au capacitatea de a prelua pachete din apropierea casei lor, din mini-depozite, si de a le livra rapid, intr-o zona relativ limitata si pe care o cunosc bine, permitandu-le sa lucreze pentru o perioada scurta. Amazon spera sa imbunatateasca eficacitatea livrarii pe “ultimul kilometru”, care ramane un puzzle pentru multi distribuitori care nu cunosc in amanunt zona, si de a reduce astfel costurile sale de livrare, care cresc intr-un ritm mai rapid decat veniturile.

Dar, prin lansarea acestui serviciu, Amazon s-ar putea confrunta cu aceleasi obstacole juridice pe care le are Uber. Liderul mondial in vehicule de transport cu sofer este tinta unui proces in California, prin care mai multi angajati cer in instanta o reclasificare a contractului de munca, cu toate beneficiile aferente.

Sursa: lemonde.fr

Un obiectiv al Initiativei privind Medicamentele Inovatoare (IMI) a fost acela de a face industria farmaceutica europeana mai competitiva. Dar, asa cum arata proiectul Combacte, beneficiarii reali au fost adesea din alta parte.

Proiectul Combacte este destinat sa accelereze dezvoltarea de noi antibiotice care pot fi utilizate pentru a trata numarul tot mai mare de pacienti infectati cu bacterii periculoase rezistente la medicamente. Elementul de baza al proiectului a fost crearea unei retele la nivel european, in spitale, in care noi antibiotice sa poata fi testate pe pacienti.

Dar Combacte este, de asemenea, proiectul IMI care a creat cel mai mare scandal. Institutul de Cercetare Farmacologica Mario Negri din Milano a fost unul dintre partenerii academici ai proiectului. Dar la aparitia unui litigiu, in 2013, cu coordonatorul de proiect Glaxo-Smith-Kline (GSK), italienii au parasit proiectul. Au publicat atunci un articol in British Medical Journal, intitulat, “O incercare esuata de colaborare.”

Disputa se invartea in jurul accesului la datele dintr-un studiu clinic, care era menit sa testeze un antibiotic promitator, dezvoltat de GSK. “Proiectul era de fapt promitator”, spune directorul Institutului Mario Negrio, Silvio Garattini, “dar modul in care GSK a vrut sa puna in aplicare studiul a fost lipsit de etica.”

“Se presupunea ca trebuia sa testam un antibiotic pe pacienti fara a avea acces la datele de la alte spitale”, spune Garattini. “Am insistat ca, in calitate de cercetatori, avem dreptul si datoria de a vedea datele si de a contribui la analiza acestora. In interesul pacientilor, o revizuire independenta trebuia sa fie efectuata de cercetari clinice.”

Oficialii de la GSK spun ca Institutul ar fi putut solicita datele. “Dar ei nu au fost de acord cu ideea ca ar trebui mai intai sa obtina permisiunea pentru evaluarea cererii”, spune un oficial GSK. “In scopul de a evita conflictele de interese, am decis ca o comisie sa se ocupe de astfel de cereri. In ciuda acestui fapt, Institutul Mario Negri nu a mai vrut sa participe la proiect.”

America pe primul plan?

Cercetatorii au fost deranjati insa si de un alt aspect. Antibioticul GSK a fost conceput pentru a combate o tulpina de bacterii rezistente care sunt rar intalnite in Europa, in situatia in care existau multe alte tipuri de bacterii periculoase rezistente la medicamente si mult mai raspandite. Dar GSK a vrut sa se efectueze teste pe bacteriile respective deoarece acestea reprezinta o problema majora in Statele Unite, iar un nou antibiotic pe aceasta piata ar fi putut fi profitabila pentru GSK.

GSK s-a aparat: “Rezistenta la medicamente este o problema globala, care nu se limiteaza la un singur continent. Lucram atat in ​​Europa cat si in America pentru a accelera dezvoltarea de antibiotice”.

Dupa doi ani de pregatiri, in cele din urma GSK nu a mai testat antibioticul experimental, dar nu din cauza plangerilor cercetatorilor italieni. S-a dovedit ca medicamentul in cauza a provocat cancer testicular sobolanilor pe care s-au efectuat primele teste.

Sursa: spiegel.de